BusinessMagazin

Tag: clienti

  • Imobiliarii se plang ca au ajuns la “pretul real” si nu mai ofera ieftiniri

    Majoritatea dezvoltatorilor imobiliari spun ca au ajuns la un
    pret “real” si nu mai sunt dispusi sa mai recurga la noi ieftiniri
    ale locuintelor, dupa ce anul trecut au redus preturile in medie cu
    pana la 15%. In plus, cei care vor sa cumpere o locuinta noua nu
    mai beneficiaza de discounturile semnificative din anii trecuti si
    isi pot lua adio de la bonusuri de genul bucatarii mobilate, cabane
    la munte sau alte facilitati. Locurile de parcare insa nu au iesit
    din oferta dezvoltatorilor imobiliari.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Televizoarele cu tub s-au demodat: vine era 3D-ului

    “Acum sase luni, mi-am schimbat televizorul cu tub catodic pe
    care il aveam de zece ani cu un LCD. A fost ca atunci cand am
    trecut de la Dacie la Ford”, marturiseste Razvan, un brasovean de
    40 de ani, care spune ca acum “claritatea imaginii este
    incredibila”, iar inlocuirea televizorului i-a marit spatiul din
    sufragerie. In plus, pretul de achizitie al noului aparat a fost
    putin mai mic decat cel al smartphone-ului sau, Nokia N97.

    Rata de inlocuire a televizoarelor cu tub catodic cu
    televizoarele LCD si plasma a crescut spectaculos, apreciaza
    oficialii LG, iar “vanzarile inregistrate in aceste segmente
    dovedesc inclinatia consumatorilor catre tehnologii noi.
    “Consumatorii romani au inceput sa prefere televizoare performante
    cu design atragator, pe care sa il poata integra mai armonios in
    decorul locuintei.” Factorul pret conteaza insa la fel de mult, mai
    ales pe vreme de criza. Pretul mediu pentru un televizor este de
    aproximativ 1.900-2.000 de lei, potrivit estimarilor LG, care
    detine o cota de piata de 25,5% in segmentul de televizoare LCD si
    o cota de 43% in segmentul de televizoare cu plasma.

    In prezent, un televizor compatibil cu transmisia TV in format
    de inalta definitie (HD) a ajuns sa coste si mai putin de 1.000 de
    lei, devenind astfel mai ieftin decat un laptop sau un smartphone
    performant. Iar televizoarele si mai performante, cu o rezolutie
    mai ridicata a imaginii (de tipul Full HD) au ajuns sa coste si mai
    putin de 1.600 de lei, generand astfel vanzari mai mari in ciuda
    recesiunii, care a determinat o restrangere a cheltuielilor de
    consum. “Scaderea preturilor de fabricatie ale unor produse IT a
    facut ca, la ora actuala, o multime dintre produsele care in urma
    cu cativa ani erau inaccesibile sa fie la indemana cumparatorilor”,
    afirma Dragos Salamac, team leader in cadrul BenQ Romania.
    “Consider ca aceasta tendinta se va pastra si in urmatorii ani,
    alaturi de scaderea duratei de inlocuire a produselor si de
    orientarea catre produse eco. Este posibil ca in urmatorii ani sa
    vedem o evolutie spectaculoasa a produselor bazate pe tehnologii de
    tipul LED si 3D.”

  • De teama creditarii, bancile au depus la BNR 27 mld. de euro in 2010

    Pentru ca nu au repornit creditarea dar si pentru ca nu pot sta
    cu banii degeaba in seifuri, bancherii din Romania au apelat la BNR
    pentru a obtine un profit cat de mic. In primele trei luni ale
    acestui an bancile comerciale au depozitat la banca centrala o suma
    totala in lei de circa 110 miliarde de lei, respectiv 27 de
    miliarde de euro in total, dintre care 13,4 miliarde de euro in
    ianuarie si 5,4 miliarde de euro in februarie.
    Practic, bancile au preferat sa depuna banii la BNR in schimbul
    unei dobanzi care a scazut de la 3,5% pe an in ianuarie la 2,5% in
    martie, in loc sa crediteze mediul privat, la dobanzi intre 14 si
    25% pe an.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • De ce sunt interesate firmele sa-ti ia masina daca nu platesti leasing-ul

    Valoarea restantelor populatiei catre societatile financiare
    nebancare (IFN) – de tip leasing si companii de credite de consum –
    a crescut in 2009 cu 25% fata de 2008. “Atat in 2009, dar si in
    trimestrul intai din 2010 putem observa o crestere a creantelor
    provenite de la IFN cu 20-25% fata de media din 2008”, a declarat
    pentru Gandul Bogdan Rosu, director de marketing in cadrul EOS KSI,
    companie care se ocupa cu recuperarea creantelor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Traditional sau unit linked, dilema anului 2010

    Romanii nu sunt nici pe departe la fel de familiarizati si
    dependenti de asigurari precum sunt alte natii europene, iar cei
    mai multi se rezuma la asigurari cat mai simple, in care riscurile
    sunt limitate. Sau la cele obligatorii, precum polita de raspundere
    civila auto ori asigurarile obligatorii de locuinte, care ar urma
    sa fie introduse in piata de la 1 iulie. Practic, vorbim de o piata
    cu un grad de penetrare foarte redus in ciuda potentialului
    teoretic enorm. In prezent, ponderea primelor brute subscrise in
    raport cu produsul intern brut este sub 1%. Prin comparatie,
    Germania, spre exemplu, are peste 3%.

    Anul trecut, cand riscul sau investitiile de orice fel
    devenisera subiecte tabu si toata lumea era sfatuita sa “stea pe
    cash”, asigurarile traditionale pareau singurele care mai puteau
    atrage clienti si, de altfel, erau si mai usor de inteles. Cu toate
    acestea, datele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) arata
    o reactie surprinzatoare – in timp ce volumul primelor brute
    subscrise pe clasa de asigurari de viata traditionale a scazut cu
    aproape 22% fata de anul 2008, politele legate de fonduri de
    investitii au inregistrat o crestere neasteptata de 8,59%, cea mai
    mare crestere dupa asigurarile de accidente.

    Rezultatele bune pe care le-a inregistrat acest segment anul
    trecut au dat curaj asiguratorilor, care s-au grabit sa lanseze
    oferte cat mai atragatoare. “Revirimentul treptat al acestei piete
    va fi sustinut, in plus, de lansarea unor noi tipuri de produse de
    acest fel, care ofera clientilor mai multe garantii. Acest lucru se
    intampla deja cu mai multi jucatori din piata ce lanseaza astfel de
    produse. Noi, spre exemplu, ne pregatim sa lansam in curand un nou
    produs cu componenta investitionala, cu garantii”, spune Cornelia
    Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata.

    Aceasta categorie a produselor de investitie a cumulat 12% din
    portofoliul de asigurari incheiate anul trecut la ING. In
    dezbaterea care dureaza inca de cand au fost introduse in piata,
    despre beneficiile produselor cu componenta investitionala,
    comparativ cu cele traditionale, asiguratorii au incercat de
    fiecare data sa militeze pentru primele, principalul argument fiind
    flexibilitatea acestora. In primul rand, clientul poate alege
    contributia pe care doreste sa o investeasca, nivelul rezultatului
    asteptat si al riscului investitional, iar ulterior poate modifica
    parametrii produsului. In al doilea rand, are control direct asupra
    investitiilor, iar beneficiile obtinute la sfarsitul contractului
    sunt neimpozabile.

  • Cum sa-ti muti contul de la o banca la alta

    In curand, romanii isi vor putea transfera conturile curente in
    lei de la o banca la alta, cu tot cu operatiunile aferente, fara a
    mai pierde timpul cu drumurile intre cele doua institutii.

    Astfel, daca o persoana fizica vrea sa isi mute banii din contul
    curent la alta banca, aceasta din urma ii va oferi asistenta pe
    toata durata transferului, fara a mai fi nevoie sa se prezinte si
    la vechea banca, conform regulilor comune privind mobilitatea
    conturilor curente, aprobate de Asociatia Romana a Bancilor
    (ARB).

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Lectia cea mai grea

    La sfarsitul anului trecut, cand se vorbea despre falimentul
    uneia dintre cele mai vechi si mai puternice companii de training
    si scoli de management din Romania, CODECS, toate celelalte
    companii de profil au inteles ca traverseaza o perioada foarte grea
    si ca au gresit cand au luat in gluma primele semne ale crizei.
    Daca unul dintre cei mari era pe marginea prapastiei, era clar ca
    nimeni nu e ferit, iar supravietuirea nu mai tine atat de
    experienta sau renume, ci devine mai degraba o chestiune de
    noroc.

    “Noi si majoritatea firmelor de training am facut o mare
    greseala la inceputul anului trecut: n-am luat criza asta in serios
    si am crezut ca putem merge in acelasi ritm ca in 2008, fara
    eforturi suplimentare. A fost o inertie de rau augur”, comenteaza
    Costea Dumitrescu, unul dintre fondatorii celei mai mari companii
    de training, Ascendis.
    Acum, Dumitrescu priveste cu alti ochi criza si vrea sa foloseasca
    experienta anului trecut pentru dezvoltarea din anii urmatori, dar
    si pentru implementarea unei politici de costuri mult mai
    eficiente.

    Multi dintre clientii companiilor de training au renuntat la
    serviciile firmelor de specialitate si au ales, in schimb, sa
    formeze traineri interni. Nimeni nu se astepta sa fie chiar atat de
    multe firme care sa faca o asemenea schimbare, si cu atat mai putin
    ca ele sa fie din randul clientilor mari, cei ce in anii trecuti
    alocau bugete consistente de training, stimuland si proliferarea
    companiilor mici de profil. “Noi am economisit destul de mult la
    acest capitol in ultimul an. Am format traineri interni, din
    angajatii BRD, si am creat centre speciale de training in tara,
    intregul proces fiind acum complet internalizat. Am redus costuri
    mari”, spune Adela Jansen, directorul executiv de resurse umane al
    BRD.

    La fel ca BRD au procedat si multe alte companii, iar efectul
    s-a vazut imediat – firmele mari de training au fost nevoite, la
    randul lor, sa reduca din cheltuieli, sa scada tarifele si sa
    opreasca expansiunea, iar firmele mici au inceput sa inchida
    afacerea. “Multe din firmele mici lucrau cu un singur client tot
    anul, iar asta era suficient pentru ca, de cele mai multe ori, nu
    erau mai mult de doi angajati. Daca acel client a disparut sau si-a
    injumatatit bugetul, businessul firmei de training a disparut”,
    afirma Octavian Pantis, managing partner al TMI.

    Pe de alta parte, unii oameni din piata spun ca aceasta este sI
    o “curatire” a pietei, in conditiile in care, peste noapte, apareau
    noi nume care se promovau ca traineri.

  • Restantele la credite au urcat la aproape zece miliarde de lei

    In luna decembrie a anului trecut, ponderea creditelor restante
    in total imprumuturi s-a situat la 3,88%. Soldul creditelor
    acordate de banci a ramas aproape constant in primele doua luni ale
    acestui an, la peste 200 miliarde de lei.

    Creditele restante in lei au avansat in februarie cu 4,96% fata
    de ianuarie, la 4,85 miliarde de lei, in timp ce obligatiile
    neachitate la timp la imprumuturile in valuta au crescut cu 5,76%,
    la 4,39 miliarde de lei. Fata de decembrie, restantele au crescut
    cu 11,67% la lei si 26,33% la valuta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bancile: Falimentul personal va scumpi creditele

    “Legea insolventei persoanelor fizice va reprezenta un risc
    suplimentar pentru banci si se va traduce in cresterea costurilor
    la creditele pentru persoane fizice, in special ipotecare, iar
    aplicabilitatea se va reduce la clientii cu credite mari”, a
    declarat vicepresedintele ARB, Steven van Groningen, citat de
    Mediafax. Acesta este de parere ca in 99% din cazurile in care se
    va aplica legea va fi vorba de cineva care a luat un credit mare de
    la banca si exista in garantie un activ mare.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum face banca sa isi “pacaleasca” clientii

    Inspectorii de la Protectia Consumatorilor au amendat opt banci
    pentru ca nu respectau normele in vigoare la incheierea
    contractelor de depozit si economisire. In Bucuresti, inspectorii
    au verificat 10 societati bancare si au dat sase amenzi in valoare
    totala de 79.000 lei pentru diferite nereguli.

    In lista de tarife si comisioane a unei banci era mentionat, la
    comisioane, termenul “FRANCO”, fara a exista nicio alta explicatie
    cu privire la acest termen.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info