BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Carrefour a deschis supermarketul cu numarul 31

    Cel de-al doilea supermarket operat de Carrefour la Cluj-Napoca
    are o suprafata de 550 mp si o gama de aproximativ 5.800 de
    produse, din care peste 1.000 articole marca proprie. Magazinul are
    cinci case de marcat si in randul serviciilor oferite se numara
    posibilitatea de reincarcare electronica Prepay pentru telefoanele
    mobile si serviciul foto.

    Carrefour opereaza in Romania si pe segmentul hipermarket, avand
    in prezent 23 de magazine cu acest format. Compania franceza a avut
    anul trecut o cifra de afaceri de 950 de milioane de euro. Pe
    segmentul supermarket mai sunt prezente in Romania retele ca Mega
    Image, Billa si Primavara.

  • Romania, preferata de Intel pentru investitii, in defavoarea Irlandei

    Cele 200 de slujbe asigurate de proiectul Intel vor merge in
    Romania, noteaza Independent, chiar daca pe lista restransa cu
    locatii avute in vedere pentru investitie s-a aflat si
    Irlanda.Romania a asigurat un numar mai mare de absolventi IT si,
    posibil, un pachet financiar, constand din scutiri de taxe si alta
    natura, mai atractiv decat Irlanda. Intel Corporation a deschis in
    noiembrie, la Bucuresti, un centru de cercetare si dezvoltare
    software, in urma unei investitii in valoare de cateva milioane de
    euro, reprezentand primul proiect greenfield realizat de compania
    americana in acest sector in Europa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UniCredit: Abia in 2012, Romania va ajunge sa depaseasca PIB pe cap de locuitor dinainte de criza

    Punctul cel mai de jos al acestui indicator a fost insa depasit,
    daca tinem cont ca anul trecut, PIB pe cap de locuitor a fost de
    5.393 euro, in timp ce anul acesta ar urma sa contabilizam 5.851
    euro.

    In schimb, rata somajului nu va mai ajunge nici in 2012 la
    nivelul din 2008 (4%), urmand sa se reduca foarte putin, de la 7,6%
    anul acesta la 7,2% in 2011 si la 7% in 2012. Nici consumul privat
    nu va mai atinge recordul de 8,4% din 2008, desi va intra pe plus
    de la anul (2%) si se va dubla dupa inca un an, la 4,7%.
    Investitiile straine directe nete vor creste progresiv, de la 3,6
    miliarde de euro anul acesta la 5 in 2011 si la 7 in urmatorul an,
    fara a atinge insa nivelul de 9 miliarde din 2008.

    UniCredit se asteapta si la o continuare a scaderii populatiei,
    care de la 21,5 milioane de oameni va ajunge la 21,4 anul acesta,
    21,3 la anul si 21,2 in 2012.

    Rozalia Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank, enumera ca
    puncte tari ale Romaniei sustinerea semnificativa din partea FMI si
    UE pentru balanta de plati, nivelul scazut al datoriei publice si
    stabilitatea relativa a deficitului de cont curent. Punctele slabe
    sunt insa deficitul bugetar mare, cu risc de iesire din grafic,
    nivelul inalt al indatorarii private in valuta si deteriorarea
    portofoliului de credite bancare.

    “Decuplarea economiei romanesti de la tendinta de redresare din
    Europa de Est si din UE este legata de factori interni, in opinia
    noastra. Romania se confrunta cu efectele daunatoare ale
    politicilor fiscale prociclice din ultimii doi ani. Cererea interna
    foarte slaba a fost afectata de restrictiile bugetare si de ratele
    relativ inalte ale dobanzilor, asa incat n-a mai ramas loc de
    relaxare a politicii monetare, avand in vedere ca s-au acumulat
    presiuni inflationiste”, este opinia Rozaliei Pal. “Totusi, avand
    in vedere efectul de baza – faptul ca s-a atins punctul cel mai de
    jos al crizei, dupa doi ani de restrangere a economiei, sunt cativa
    indicatori cu potential de crestere in 2011.”

    Factorii care vor influenta pozitiv cresterea in 2011 vor fi
    exporturile si o reluare lenta a cresterii cererii interne de
    consum. “Decuplarea economiei romanesti fata de tendintele din
    restul Europei reprezinta insa un risc major pentru revenirea dupa
    criza, avand in vedere ca, intr-o perioada cand investitorii sunt
    foarte sensibili la dezechilibrele specifice din fiecare tara,
    competitivitatea tarii ar putea fi afectata”, considera
    economistul-sef al al UniCredit Tiriac Bank.

    RISC DE TENSIUNI SOCIALE

    Deficitul bugetar, estimat la 7% din PIB la sfarsitul anului
    curent, se va reduce destul de putin, la 5% in 2011 si la 4,5% in
    2012, in timp ce deficitul de cont curent se va adanci de la 6,5%
    in 2010 la 8,2% peste doi ani. Datoria externa bruta va creste usor
    la anul, pentru a se reintoarce in 2012 aproape de nivelul estimat
    pentru anul in curs, de 62,4% din PIB.

    “Bugetul pe 2011 se bazeaza pe premisa unor cheltuieli aproape
    neschimbate pe ansamblu si a unor venituri mai mari cu 7%. Intentia
    de a reduce si mai mult cheltuielile sociale si fondurile pentru
    administratiile locale, in plina recesiune prelungita, s-ar putea
    dovedi foarte ambitioasa si poate duce la escaladarea tensiunilor
    sociale”, crede Rozalia Pal. In plus, adoptarea unor politici
    macroeconomice si mai restrictive ar putea afecta redresarea
    economiei si ar creste indirect riscul de ratare a tintelor
    fiscale, daca economia nu va ajunge suficient de rapid la
    crestere.

    Inflatia la sfarsitul anului ar urma sa se situeze la 8%, mai mare
    decat in analizele precedente ale bancii, dar va cobori in 2011 la
    4,2%. Dobanda BNR va putea scadea in continuare, de la 6,25% pe an
    in 2010 la 5,5% in 2011 si 4,5% in 2012.

    Cursul de schimb se va aprecia in continuare, de la 4,30 lei/euro
    la finele lui decembrie la 4,20 peste un an si la 4,05 peste doi
    ani, intorcandu-se la nivelul de la sfarsitul lui 2008.

  • Grupul spaniol Santander lanseaza un nou fond de investitii care vizeaza inclusiv Romania

    “Fondul va fi inregistrat in Irlanda si va investi atat in
    economiile dezvoltate din Europa, cat si in Romania, Polonia, Cehia
    si alte tari din Europa de Est”, a declarat Carlos Zamora, director
    general adjunct al Santander Real Estate, pentru revista Investment
    & Pensions Europe.

    Fondurile spaniole de pensii si-au majorat destul de putin
    investitiile in active imobiliare in cursul ultimilor zece ani,
    insa fondurile imobiliare au avut parte de un adevarat boom, iar
    acum, odata ce preturile pe piata imobiliara spaniola nu mai cresc,
    se orienteaza spre Europa de Est.

    Grupurile financiare BBVA, La Caixa si Santander controleaza piata
    fondurilor de pensii din Spania, care in total reprezinta active de
    73,5 miliarde de euro, in crestere cu 10,59% fata de anul trecut.
    Fondurile de pensii ale Grupo Santander administreaza active de 8,4
    miliarde de euro, insa proprietatile imobiliare unde acestea au
    participatii sunt impartite intre fondurile de investitii
    imobiliare ale grupului si multe alte fonduri mai mici, afirma
    Zamora.

    “Cel mai mare fond imobiliar pe care il administram, Santander
    Banif Imobiliario, are active de 4 miliarde de euro si
    administreaza 2 milioane mp de spatii comerciale, de birouri,
    imobiliare si industriale, ceea ce inseamna jumatate din piata
    spaniola”, adauga Zamora. Cum insa toate investitiile acestuia sunt
    facute in Spania, unde piata nu mai poate creste, Santander a dorit
    sa-si diversifice optiunile, motiv pentru care a luat in calcul
    extinderea in zone mai rentabile ale Europei.

    Consultantii Mercer Human Resource din Barcelona au calculat ca
    activele imobiliare detinute de fondurile spaniole de pensii au
    crescut intre 1996 si 2005 doar cu 1%, la 2,7%, si acestea
    concentrate majoritatea in fonduri imobiliare cu activitate
    limitata la Spania. Restul activelor reprezinta investitii in
    titluri cu venit fix sau variabil (aproape 70%), respectiv numerar
    si actiuni la fonduri mutuale.

    Grupul BBVA a adoptat aceeasi strategie, inclusiv din cauza
    limitarilor legislative din Spania, care cer ca majoritatea
    activelor unui fond de pensii sa fie reprezentate de active
    lichide. “Circa jumatate din investitiile noastre in proprietati
    imobiliare sunt in fondul nostru propriu imobiliar. Acum insa
    incepem sa ne orientam spre plasamente in strainatate – Orientul
    Extrem, Rusia, Polonia, Ungaria, tari candidate la intrarea in UE
    si chiar Germania. Exista multe piete noi de explorat”, a declarat
    Javier Barada, oficial al departamentului de fonduri al BBVA.

    BBVA Propiedad, fondul imobiliar al grupului, a investit in ultimul
    an 307 milioane de euro in proprietati din Spania. Ca si Santander,
    BBVA estimeaza pentru acest an randamente de 6-7%. “Economia
    spaniola insasi se orienteaza spre diversificarea investitiilor in
    Europa, in special in Germania, Polonia, Ungaria si alte tari
    est-europene care intentioneaza sa adere la UE”, adauga Juan Carlos
    Maeso, director al fondurilor imobiliare ale BBVA.

  • Laszlo Diosi: OTP Group vrea sa-si creasca expunerea pe Romania

    “OTP Group are rezerve mari de lichiditate si nu avem nevoie sa
    ne finantam de pe piata in urmatorii doi ani. In Romania
    intentionam sa ne crestem expunerea si sa majoram creditarea in
    linie cu evolutia pietei, investitiile OTP urmand sa urce cu mai
    mult de 10%, a declarat Diosi pentru Bloomberg.

    Diosi sustine ca grupul, cea mai mare institutie de credit din
    Ungaria, nu va fi afectat de decizia agentiei de rating Moody’s de
    a retrograda in aceasta saptamana ratingul Ungariei si al mai
    multor banci din tara, intre care OTP, MKB, Erste Bank Ungaria,
    Budapest Bank si MFB.

    La 7 decembrie, Moody’s a retrogradat ratingul Ungariei pentru
    datoria pe termen lung in euro si forinti cu doua trepte, de la
    Baa1 la Baa3, cu perspectiva negativa, din cauza cursului
    politicilor economice ale Ungariei, considerate a ameninta
    stabilitatea fiscala. Ca urmare a reducerii ratingului suveran,
    agentia a modificat in consecinta si calificativele pentru opt
    banci din tara. Moody’s a acuzat faptul ca strategia guvernului
    Orban se bazeaza mai mult pe masuri temporare (taxe aplicate
    bancilor, companiilor din energie si telecom, transferul la stat al
    contributiilor destinate pana acum sistemului de pensii private)
    decat pe politici de consolidare fiscala pe termen lung. Aceasta
    creeaza risc de instabilitate a sistemului fiscal pe termen mediu,
    la care se adauga deja ratele inalte ale datoriei sectorului privat
    si ale bancilor.

    Diosi a mentionat ca rata de adecvare a capitalului (raportul care
    masoara in ce masura capitalurile proprii acopera riscul) este de
    18%, in crestere cu 1,1% fata de nivelul de la finele lui
    septembrie 2009. OTP Group se bazeaza pe faptul ca o redresare a
    cererii de credite, atat in Ungaria, cat si in filialele din afara,
    va contrabalansa impactul negativ al creditelor neperformante.

    Volumul consolidat al creditelor la nivel de grup a crescut cu
    1% in al treilea trimestru, iar profitul net a crescut cu 13% fata
    de trimestrul anterior, la 31 miliarde de forinti (111,8 milioane
    de euro), in conditiile in care provizioanele s-au redus cu 45%, la
    52,7 miliarde de forinti.

    Recent, grupul a majorat capitalul OTP Bank Romania cu 80 de
    milioane de lei (18,6 milioane de euro), ceea ce creste capitalul
    social al bancii romanesti la 542,9 milioane de lei (aproape 126
    milioane de euro). Precedenta operatiune de acest fel a avut loc in
    ianuarie, cand capitalul social a crescut cu 30 de milioane de lei,
    la 462,90 milioane de lei.

    Pierderile cumulate la noua luni ale OTP Bank Romania s-au ridicat
    la 4,2 miliarde de forinti (cca 15 mil. euro), comparativ cu un
    profit de 752 de milioane de forinti in ianuarie-septembrie 2009,
    in conditiile in care costul riscului aproape s-a triplat, arata
    raportul bancii. Totusi, desi calitatea portofoliului de credite
    s-a inrautatit pe parcursul anului, in special din cauza creditelor
    catre companii in trimestrul al doilea si a creditelor ipotecare in
    trimestrul al treilea, ponderea creditelor restante peste 90 de
    zile, de 9,6%, ramane mai buna decat media la nivelul
    grupului.

    “Ponderea creditelor neperformante creste la nivelul intregului
    sistem bancar si nu este de asteptat nicio imbunatatire inainte de
    a doua jumatate a anului viitor”, arata raportul OTP, mentionand ca
    singur semn bun faptul ca acordul cu FMI asigura “totusi”
    refinantarea datoriilor Romaniei.

  • The Economist: Multi romani vad Banca Nationala drept cea mai solida institutie a tarii

    “Multi romani vad Banca Nationala ca pe cea mai solida
    institutie a tarii”, sustine publicatia
    britanica    , insa banca centrala nu poate face prea multe ca sa
    relanseze cresterea economica a tarii, estimata sa ajunga la 1,5%
    la anul.

    Un capitol pozitiv sunt exporturile, care au
    crescut cu circa 25% fata de anul trecut, ceea ce este o veste buna
    pentru multi producatori cu actionariat strain, insa exporturile
    sunt doar o parte relativ redusa a economiei, in timp ce
    constructiile, investitiile si consumul sunt inca la pamant. Din
    cele 30 de miliarde de euro alocate ca fonduri europene pentru
    modernizare, Romania n-a cheltuit pana acum decat 1,5 miliarde,
    ceea ce explica, intre altele, de ce nu exista nici macar un drum
    rutier bun intre Bucuresti si Constanta.

    Pe hartie, programul de reforme initiate de
    PDL, partidul presedintelui Traian Basescu – descris de The
    Economist drept “fermecator, dar dificil” – arata impresionant,
    insa intrebarea e daca ele pot eradica bolile cronice ale tarii:
    coruptia, birocratia excesiva si serviciile publice proaste.
    “Romania ar putea deveni un back office al Europei”, declara un
    bancher strain, “incercand sa-si pastreze optimismul”. Sau un
    centru regional pentru companiile care vor sa patrunda in tarile
    vecine. Investitorilor “le plac insa certitudinile, nu labilitatea
    si opacitatea cu care se iau deciziile in politica romaneasca”.

    Revista britanica reia indemnurile
    investitorilor catre lupta cu coruptia, dereglementarea pietelor si
    reforma sistemului judiciar, pentru a se opri in final din nou la
    presedintele Basescu, despre care afirma ca scandalurile, in parte
    politizate, au afectat imaginea lui de fost capitan de nava, “desi
    cand i se incheie mandatul, in 2014, s-ar putea reintoarce, ca
    Putin, in postul de prim-ministru”.

    Cu oarecare ironie, The Economist sustine ca
    majoritatea fanilor lui Basescu la ora actuala s-ar regasi mai
    curand peste hotare, in Republica Moldova, gratie deciziei de a
    emite pasapoarte pentru locuitorii de acolo, si in Georgia, tara pe
    care a sustinut-o la NATO chiar cand cei mai multi dintre aliatii
    ei au renuntat la aceasta.

  • Cel mai bogat om din fotbal investeste intr-un club din Romania!

    Lakshmi Mittal (28.7 miliarde de dolari) conduce ArcolMittal,
    cel mai mare producator de otel al lumii, cu vanzari de peste 65 de
    miliarde de dolari in ultimele 12 luni. Mittal a cumparat 20% din
    echipa Queens Park Rangers in 2007 iar recent s-a vorbit ca isi
    doreste sa cumpere de la Flavio Briatore 54% din actiuni. Mittal
    finanteaza si Otelul Galati cu circa 2 milioane de euro pe an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revista presei economice din Romania

    Companiile farmaceutice americane isi testeaza
    noile medicamente     in tarile unde oamenii sunt saraci si facuti
    sa creada ca sunt tratati gratis pentru afectiunile de care sufera,
    iar Rusia, Romania si Thailanda ocupa primele trei locuri in topul
    acestor destinatii de test, scrie Gandul, preluand Vanity
    Fair. Doar 1,3% dintre firmele care se grabesc sa intre in
    procedura de insolventa reusesc sa isi reorganizeze activitatea si
    sa nu intre in faliment, avertizeaza practicienii in
    insolventa.

    Statul roman trebuie sa dea aproape 7 miliarde de
    lei     (1,7 miliarde de euro) fostilor sai angajati care si-au
    castigat in instanta drepturile, suma din care restantele pentru
    pentru personalul din invatamantul preuniversitar sunt de
    aproximativ 3,22 miliarde de lei, informeaza Evenimentul
    Zilei    . Extinderea platii CASS la pensionari si revolutionari va
    face ca statul sa colecteze in jur de 1,4 miliarde de lei, suma
    care va fi utilizata pentru plata medicamentelor compensate (1
    miliard de lei) si restul pentru spitale.

    Batalia pe OUG 50 s-a transferat in politic: in
    premiera, scrie Adevarul, deputatii PDL din Comisia de
    Buget-Finante cer ca ordonanta creditelor sa nu se aplice si pentru
    contractele in derulare, iar amendamentul adus de PDL este sustinut
    de Banca Nationala si de Finante. Majorarea de accize la
    combustibili de la 1 ianuarie va duce pretul benzinei aproape de 6
    lei pe litru, dupa ce in primavara a trecut de 5 lei, ceea ce va
    antrena scumpiri in lant pe toate palierele economiei.

    Analistul Ilie Serbanescu critica in Romania Libera ideea de
    desfiiintare a subventiilor, cu argumentul ca nimeni nu si-ar putea
    permite sa inchida mineritul de carbune, in masura in care acesta
    contribuie cu aproape 40% la productia de energie a tarii, iar
    minele nu sunt nici atractive la privatizare. Ministrul de finante
    avertizeaza ca daca nu trece legea salarizarii de Parlament, prin
    procedura asumarii raspunderii, bugetarii nu vor avea parte de
    recuperarea salariala de 15% promisa de guvernul Boc.

    Planul Vodafone este sa investeasca in Romania o jumatate de
    miliard de euro in urmatorii cinci ani, parte din suma urmand a fi
    directionata spre constructia unei retele 4G, a declarat pentru
    Ziarul Financiar Inaki Berroeta, noul CEO al Vodafone Romania.
    Principalii 10 ordonatori de credite au la dispozitie, in 2011, 17
    mld. lei (4 mld. euro) pentru investitii, cu 1,6 mld. lei peste
    programarea din acest an, insa ramane in continuare neclar in ce
    vor fi investiti acesti bani.

  • Noi si-ai nostri, noi si banii nostri

    Conform calculelor agentiei Mediafax, din totalul fondurilor,
    33,9 milioane de lei au fost acordate pentru 633 de primarii PDL,
    iar 12 milioane de lei au fost alocate pentru 325 primarii PSD;
    pentru 232 de primarii PNL au fost alocate 9,6 milioane de lei, iar
    pentru 108 primarii UDMR au fost acordate 4,7 milioane de lei.

    Primarii PDL din judetele Buzau, Caras, Suceava si Maramures au
    priit cele mai multe fonuri, primele doua filiale – reprezentate de
    vicepresedintii Cezar Preda si Sorin Frunzaverde – fiind si cele
    mai critice la adresa premierului in trecutul apropiat.

  • Romania, una dintre cele mai atractive tari din lume pentru investitorii in energia verde

    Conform punctajului intocmit de Ernst & Young, Romania a
    intrat in top direct pe locul 22, cu 43 de puncte. indicand
    potentialul tuturor surselor de energie verde (eoliana, solara,
    geotermala, biomasa si infrastructura aferenta tuturor acestora).
    Cele mai atractive domenii, din punctul de vedere al
    investitorilor, sunt energia eoliana terestra (48 de puncte),
    energia solara (40 de puncte), biomasa (43) si infrastructura de
    energie verde in general (43 de puncte).

    Studiul firmei de consultanta mentioneaza proiectul de 1,1 miliarde
    de euro al CEZ de la Fantanele – Cogealac, cel mai mare proiect
    eolian din Europa, precum si cele anuntate de Iberdrola, Enel,
    Energias de Portugal, RWE si Verbund.

    Maximul de puncte posibile (76) l-a adunat China pentru potentialul
    de investitii in energie eoliana, in conditiile in care autorii
    studiului Ernst & Young noteaza ca aproape una din doua turbine
    eoliene terestre din lume va fi instalata anul acesta un China.
    Autorii studiului noteaza ca factor favorabil faptul ca Romania are
    intre cele mai bune conditii pentru dezvoltarea de proiecte eoliene
    din Europa, cu un potential anual de 23 TWh, iar ca factor
    defavorabil intarzierile in adoptarea legislatiei care ar introduce
    “stimulente extrem de atractive” pentru investitorii in energia din
    surse regenerabile.

    Tara asiatica se situeaza insa de departe pe primul loc in
    clasament, cu 71 de puncte pentru potentialul tuturor surselor
    regenerabile, urmata de SUA cu 66 de puncte, Germania si India
    (63), Marea Britanie (62) si Italia (61). SUA s-a aflat neintrerupt
    pe primul loc in topul Ernst & Young din noiembrie 2006 pana in
    mai 2010, insa acum a coborat pe locul secund, din cauza efectelor
    crizei financiare si a incertitudinilor privind politica energetica
    pe termen mediu si lung.

    Din top 10 mai fac parte Franta, Spania, Canada si Portugalia,
    toate cu mai putin de 60 de puncte. In privinta topului celor 30,
    fata de editia precedenta Cehia a iesit din clasament, din cauza
    decizie parlamentului de a reduce semnificativ subventiile pentru
    energia solara.

    Alaturi de Romania, ceilalti nou-intrati in top sunt Coreea de Sud
    (locul 18), Egiptul (locul 22, tot cu 43 de puncte) si Mexicul
    (locul 25). Din Europa de Est, in top exista o singura prezenta,
    cea a Poloniei (locul 16, cu 47 de puncte scor de ansamblu).