Tag: investitii

  • Covalact are un plan de investitii de 1,3 mil. euro

    In perioada 2010-2011, Covalact isi va continua planul de
    dezvoltare si va investi peste 1,3 milioane de Euro in cresterea
    calitatii produselor, diversificarea portofoliului, precum si
    marirea capacitatilor de productie si logistica. Compania a
    investit peste 1,5 milioane de euro in acest scop in ultimii doi
    ani. Covalact estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu peste 10%
    comparativ cu anul 2009, cand compania a inregistrat venituri de
    peste 25 milioane de euro.

    Anul acesta Covalact va investi peste 1 milion de euro in
    campania de comunicare, cuprinzand activitati de cercetare de
    piata, creatie, productie, difuzare si sampling national pentru
    promovarea brandului.

    In acelasi timp, compania are in plan extinderea distributiei la
    nivel national, atat prin intermediul marilor retele comerciale
    internationale prezente in Romania, cat si prin intermediul
    distribuitorilor. In prezent, compania are asigurata distributia la
    nivelul intregii tari, fiind prezenta in cele mai importante orase
    din Romania, iar pana la sfarsitul anului, accentul va fi pus si pe
    extinderea capacitatilor logistice.

    Mihai Neagu, Sales & Marketing Director la Covalact spune ca
    in segmentul iaurturilor, “vom extinde in toamna gama de produse cu
    variantele cu fructe. De asemenea, de curand, Covalact a lansat
    produsele din gama Sana si Kefir sub brandul propriu”.

    Infiintata in anul 1969, Covalact este una dintre companiile
    cele mai importante pe piata romaneasca de produse lactate. In
    prezent, compania este detinuta de Fondul de investitii american
    SigmaBleyzer Southeast European Fund, care mai detine in Romania si
    brandul Lactate Harghita.

  • Calin Goia (Voltaj) catre investitori: Nu va lasati portofoliul exclusiv pe mainile brokerului

    “Investesc pe Bursa din 2005, cand am inceput cu 10.000 de euro
    investiti in chestii simple. Fiind absolvent de Finante am invatat
    ca banii trebuie investiti, asa am luat decizia de a deveni
    investitor. Trebuie sa recunosc ca cel mai mare randament pe care
    l-am obtinut a fost de 50% din 2005 pana in 2008, mult peste
    castigul adus de un depozit la banca. Insa cand am vazut ca totul
    merge bine, mi-am luat ochii de la Bursa si i-am dat mana libera
    brokerului. Asa am ajuns sa am in portofoliu actiuni ale unor
    companii care se delisteaza si pe care nu mai pot sa le vand decat
    cu o pierdere de 70%”, a spus Calin Goia.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Romanii investesc in calea ferata de 58 de ori mai putin decat bulgarii

    Spre deosebire de Romania, Bulgaria a fost mai generoasa la
    capitolul alocatii bugetare pentru sistemul feroviar, media anuala
    ridicandu-se la 8.500 de euro/km, adica de aproape 58 de ori mai
    mult ca la noi, potrivit datelor obtinute de Gandul din surse ale
    Ministerului Transporturilor. Reteaua feroviara a Republicii Cehe,
    in lungime totala 16.049 km, comparabila cu cea a Romaniei (13.427
    km), a beneficiat anual de 821 milioane de euro.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Eurostat: In Romania au intrat anul trecut investitii directe de 600 mil. euro din afara UE

    Datele, estimative, sunt continute in cea mai recenta statistica
    a Eurostat privind situatia investitiilor extracomunitare in tarile
    membre ale UE si a celor efectuate de tarile membre in afara
    spatiului UE in 2009. Oficiul comunitar de statistica nu a luat in
    calcul investitiile sub 50 de milioane de euro.

    Cele mai multe investitii le-a atras Ungaria – 4,9 miliarde de
    euro, care in plus fata de Romania a atras si investitori din SUA
    (600 de milioane de euro), Rusia (100 de milioane) si Brazilia (100
    de milioane). Ungaria a fost in 2009 si cel mai mare recipient net
    de fluxuri extracomunitare, avand in vedere ca la randul ei a facut
    investitii de circa 900 de milioane de euro in afara spatiului
    UE.

    Romania nu figureaza in statistica oficiului european cu
    investitii facute in afara UE.

    Printre tarile din Est care au investit in spatiul
    extracomunitar se numara Polonia (1 miliard de euro, din care 400
    de milioane in Rusia), Cehia (500 de milioane) si Bulgaria (100 de
    milioane).

    Pe ansamblu, investitiile straine directe ale statelor UE in
    restul lumii au scazut anul trecut cu 24%, la 263 de miliarde de
    euro, in timp ce fluxurile catre UE au crescut cu 12%, la 222 de
    miliarde. Cel mai mare investitor strain in UE au fost Statele
    Unite, cu peste 40% din total, si tot SUA au fost principala
    destinatie pentru UE, desi fluxul s-a redus puternic, de la 121 de
    miliarde in 2008 la 69 de miliarde.

    Cei mai activi investitori in afara UE au provenit din
    Luxemburg, cu 112 miliarde de euro, urmat de Marea Britanie si
    Franta.

    Conform datelor BNR, totalul investitiilor straine directe in
    Romania a fost anul trecut de 4,89 miliarde de euro, comparativ cu
    9,49 miliarde in 2008.

  • Ion Florescu, RC2: Suntem mai aproape de vanzare la Albalact decat la Policolor

    “Pentru Policolor nu este momentul oportun pentru un exit, in
    conditiile in care piata materialelor de constructii a fost extrem
    de afectata in ultimii doi ani. Industria alimentara a fost mai
    putin afectata in această perioada, iar la Albalact putem sa vindem
    pana la sfarsitul acestui an.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • Sunteti destul de bogati ca sa ne permiteti sa fim prosti?

    Destul de des in ultima vreme am intrebat, cam la toate
    intalnirile cu oameni de afaceri pe care le-am avut, despre
    posibilitatea ca un numar important din investitorii straini –
    multinationale, fonduri de investitii, companii sau pur si simplu
    investitori – sa inceapa se retraga din Romania, alungati de criza
    politica cronicizata, de birocratie, de lipsa unui plan
    guvernamental de redresare economica coerent si de scaderea
    continua a puterii de cumparare.

    In plus, alte zone ale globului ofera acum si perspective de
    crestere mai bune si un climat de afaceri daca nu mai prietenos,
    macar mai deschis. Motive cat se poate de valabile, cred, si care
    pot justifica o retragere; ca jurnalist, am trait de exemplu
    plecarea Shell din Romania, o optiune strategica a gigantului
    petrolier, luata intr-o perioada in care Romania era tot in criza,
    dar avea perspective mult mai bune.
    Am primit asigurari ca Romania este oricum o piata interesanta
    chiar si in criza si ca dorinta de a face afaceri plus credinta ca
    revenirea consumului se va petrece cat de curand si cumva
    indiferent de spasmele bugetar-guvernamentale, alaturi de dorinta
    structurilor corporatiste locale de a-si pastra locurile de munca
    si beneficiile vor prima. Am cautat sa simplific cumva explicatiile
    si pentru ca filmul “Wall Street 2” este pe cale sa apara in
    cinematografe, am zis ca “greed is good” ramane o zicere cat se
    poate de valabila.

    Sa trecem la capitolul doi: reducerile de cheltuieli bugetare
    pentru care mai toata Europa a facut acum o pasiune. Este o
    intoarcere cu 180 de grade de la ideea de baza a anului trecut – de
    la “varsa oricum, oricat, oriunde” pentru a acoperi gaurile crizei
    pe fondul stupidului “too big to fail” s-a ajuns acum la “taie
    oricum, oricat, oriunde” din bugete. Daca in Romania “taie orice,
    oricat, oriunde” s-ar fi aplicat furtului pe fata care are loc in
    finantele publice n-as fi avut nimic impotriva, dar nu cred ca
    rezolvarea este in taierea pensiilor si nici macar a salariilor
    bugetarilor.

    Sa avertizezi ca un asemenea gest va antrena o accentuare a crizei
    si ca nevoia de crestere a taxelor va deveni stringenta in scurt
    timp nu-i un act care sa ceara prea multa inteligenta.
    Ce nu inteleg este de ce investitorii aceia straini nu-si iau rolul
    in serios si, in tara traficului de influenta, a jocurilor politice
    nerusinate si a clientelismului pe fata, sa recurga la trafic de
    influenta, la jocuri politice si la clientelism. Pentru a face
    afaceri profitabile, pentru a castiga clienti, pentru a ocupa
    segmente de piata.

    Mai ales ca Romania este acum dominata de multinationale; in randul
    companiilor de top putine mai sunt domeniile unde romanii mai au
    vreo influenta, in timp ce strainii reprezinta mai mult de
    60%.
    Un exemplu practic: de o bucata de vreme companiile din industria
    tutunului deruleaza o campanie de combatere a contrabandei cu
    tigari. Pe strada panourile atrag atentia ca “aici ar putea fi o
    parcare sau un pasaj subteran sau altceva” din miliardul pe care
    bugetul il pierde din cauza pachetelor fara timbru. Poate ca un
    asemenea tip de campanie sa aiba succes intr-o tara normala la cap;
    la noi ma indoiesc ca plange vreun fumator de grija bugetului de
    stat, iar eu, nefumator, m-am gandit pur si simplu ca miliardul
    acela care nu ajunge la buget inseamna doar ceva mai putini bani de
    furat.

    Cu banii cheltuiti pe campanie companiile din tutun mai bine ar fi
    facut niste ONG-uri care sa instruiasca tinerii intreprinzatori sau
    ar fi ajutat asociatii de producatori agricoli sau ar fi oferit
    cursuri de instruire pentru cei ce detin mici magazine de cartier.
    De ce nu completeaza pachetele de tigari, oricum siluite cu
    imaginile acelea ingrozitoare si cu mesajele anti-fumat, cu vorbe
    de duh, cu sfaturi sau cu istorioare din care bizonul sa invete
    ceva? Ar fi un demers cu mult mai mult folos decat naivitatile de
    acum. Poate doar “Romania va creste prin bun-simt si
    responsabilitate”, sloganul celor de la Petrom, sa fie un bun
    inceput pentru un program anticriza corporatist.

    Ajutand poporul sa iasa din saracie, temperand elanurile unor
    politicieni care altfel nu tin minte nici ce bila in ce urna
    trebuie sa bage, dar care sustin pseudo-planuri de austeritate,
    sugerand decizii, facand lobby, educand, protestand, chemand,
    finantand, exemplificand si influentand, investitorii straini pot
    forma Romania de maine, oricum mai buna decat cea de astazi.

    Asociatii patronale puternice, vocale si proactive, camere de
    comert bilaterale, grupuri de companii sau giganti economici pot
    influenta administratii ineficiente si politicieni corupti.
    Sper ca strainii sa fie constienti ca nu prea au alternativa. Daca
    vor cresteri anuale de doi digiti, atunci sa isi managerieze nu
    numai propria companie, ci si zona de influenta, cea geografica sau
    cea sociala.
    “Greed is good”, dar intreb: “sunteti destul de bogati ca sa ne
    permiteti sa fim prosti?”.

  • Rusii asteapta investitorii romani pentru JO de la Soci din 2014

    Relatiile dintre Romania si Rusia s-au racit dupa destramarea
    CAER, si in pofida incercarilor si promisiunilor, nu au mai atins
    acelasi nivel. La inceputul lui 2010 5,9% din importurile Romaniei
    veneau din Rusia. In ceea ce priveste exporturile, doar 1,8% din
    total merg catre fostul pol de putere în regiune.

    Rusia nu se numara nici intre primii 10-20 de investitori in
    tara noastră, iar in conditiile crizei financiare relatiile
    bilaterale dintre cele două tari s-au deteriorat.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • McDonald’s anunta investitii de 115 milioane lei pentru urmatorii doi ani

    “Am deschis deja doua restaurante, in B-dul 1 Decembrie si in
    Sun Plaza, iar pana la sfarsitul anului vom mai deschide unu-doua
    restaurante si vom renova restaurantele din Dristor si Pitesti.
    Investitia totala se va ridica la 45 milioane lei, a declarat Karen
    Bishop, managing director al McDonald’s Romania.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro

  • Cum vrea Vitantis sa treaca criza: schimba chiriasii si investeste in infrastructura

    “Daca vor sa supravietuiasca pe o piata cu consumatori ale caror
    venituri se restrang, retailerii ar trebui sa renunte la adaosurile
    comerciale de 200%-300%. Daca o persoana castiga cu 25% mai putin,
    retailerii trebuie sa-si ajusteze preturile pentru a putea oferi
    aceleasi produse la un pret cu 25% mai mic – daca veniturile scad,
    trebuie sa scada si preturile pentru a creste “artificial” puterea
    de cumparare”, afirma Vlad Dragoescu, manager de investitii al
    Equest Investments, proprietarul centrului comercial.

    Compania a reziliat in luna martie contractul cu magazinul
    Mobila Bontas, care avea un spatiu de 4.000 mp in cadrul parcului
    de retail, pentru a-l inlocui cu un alt magazin de mobila. “Am
    preferat sa reziliem contractul pe cale amiabila cu Mobila Bontas,
    deoarece ei nu au inteles bine promovarea. Mixul de produse pe care
    il avea aceasta companie aduce calitate, dar si preturi prea
    ridicate pentru aceasta zona. Casa Rusu se pliaza mult mai bine pe
    modul in care vedem noi dezvoltarea afacerii”, a explicat
    reprezentantul Equest.


    Compania intentioneaza sa schimbe si chiriasii de la etajul unu
    al centrului comercial, sa construiasca un spatiu de joaca pentru
    copii si sa reorganizeze zona de restaurante si cafenele. In plus,
    reprezentantii Equest au mai anuntat ca vor investi in acest an
    500.000 de euro in imbunatatirea infrastructurii din zona.

    Potrivit datelor prezentate de catre Equest, gradul de ocupare
    al spatiilor comerciale din Vitantis este de 93% in prezent si de
    88% in cazul galeriei comerciale. Centrul comercial a inregistrat
    in 2009 un numar mediu de 12.000 de vizitatori pe zi.

    In partea de sud a Capitalei sunt deschise trei centre
    comerciale de mari dimensiuni, City Mall, Grand Arena si Sun
    Plaza.

  • Si fotbalistii s-au ‘ars’ in imobiliare

    Constienti de averea lor si manati de orgoliu, fotbalistii nu se
    dau in laturi de la acumularea de proprietati cu care sa
    impresioneze, platind insa adesea mai mult decat merita. Cel mai
    recent exemplu in acest sens este o proprietate scoasa la vanzare
    de cuplul, actualmente despartit, format din cantareata Cheryl Cole
    si Ashley Cole, jucator al echipei Chelsea, pe care cei doi au
    platit 3,5 milioane de lire sterline la achizitie, cheltuind
    ulterior o suma insemnata de bani pentru a-si amenaja casa dupa
    gusturile lor.

    Acum casa e la vanzare, dar, din nefericire, situarea sa in
    apropiere de o sosea si o pasarela nu o face prea atragatoare
    pentru cumparatori, asa ca daca ar vrea sa gaseasca repede un
    client, proprietarii vor iesi in pierdere.

    Si alti fotbalisti ajung sa regrete achizitiile la care i-a impins
    dorinta de a epata sau capriciul de a-si cumpara o casa chiar
    atunci cand si-au dorit, fara a asculta de sfatul expertilor
    imobiliari. Capriciul a fost speculat la vremea respectiva de
    vanzatori, care au tinut la pret cand au aflat ce profesie are
    potentialul cumparator.

    Printre cei iesiti in paguba se numara Phil Neville de la Everton,
    care, dupa ce si-a aranjat casa de secol XVIII in stil Versace, a
    vandut-o cu 1,5 milioane de lire, mult sub pretul de 4 milioane de
    anul trecut. O surpriza neplacuta a avut si fostul fotbalist Jamie
    Redknapp: dupa ce s-a mutat in locuinta moderna mult dorita, a
    constatat ca se simte in ea ca intr-un acvariu din cauza
    bovindourilor mult prea mari de la primul nivel.

    Nici Didier Drogba de la Chelsea nu a facut o alegere prea
    inspirata cu vila lui, pe care si-a dorit-o neaparat intr-o zona
    preferata si de alti sportivi, cum ar fi capitanul echipei sale,
    John Terry, sau jucatorul de tenis Andy Murray. Drogba a priceput
    insa abia dupa ce si-a cumparat locuinta ca aceasta nu-i oferea
    prea multa intimitate din cauza situarii la colt de strada.