Numele Ioanei Gheorghiade a aparut in presa cu ocazia stirii din
aprilie despre acordul de finantare in valoare de 23 de milioane de
euro semnat de BCR cu grupul industrial de origine portugheza
Martifer, pentru dezvoltarea unui parc eolian de 42 MW in sud-estul
tarii. Are 35 de ani, conduce divizia de project finance a BCR doar
de anul trecut, dar stie mai multe despre asta decat pare dupa anul
de cand e sefa: de project finance s-a ocupat aici din 2008, iar
inainte a fost timp de un an bancher principal la biroul BERD din
Romania.
“Perioada de la BERD a fost importanta, intrucat experienta unei
institutii financiare internationale ii aduce beneficii oricarui
bancher axat pe zona de finantare strategica a companiilor”, afirma
ea. Natura BERD, ca si a IFC sau BEI, e ca finanteaza proiecte
mari, de infrastructura esentiala mai ales pentru tarile in curs de
dezvoltare si care au nevoie de un consum mare de timp si
consiliere in relatia bancii cu clientul, mai ales pentru ca multe
nu sunt exclusiv private, ci se bazeaza pe parteneriate
public-privat si depind de evolutia legislatiei si a prioritatilor
guvernului. “Aici nu e ca la un credit obisnuit, a venit firma cu
dosarul si a iesit pe usa”, adauga Gheorghiade.
De aceea e si rezervata sa dea o cifra totala despre valoarea
proiectelor finantate sau aflate in pregatire la BCR in segmentul
de project finance, spunand insa ca numarul de proiecte finantate
cu implicarea acestuia a crescut in 2010 fata de 2009 cu
aproximativ 40%, “iar estimarea mea este ca in 2011 numarul de
proiecte va creste cu 50% fata de 2010, in principal datorita
investitiilor in energie”.
Adica dintr-un domeniu bun pentru banca, mai ales daca vorbim de
energia regenerabila, cel mai la moda domeniu al momentului: circa
jumatate din solicitarile de finantari de proiecte primite de Ioana
Gheorghiade vin din domeniul energiei regenerabile si tot ele sunt
si cele mai valoroase ca investitie, avand in vedere ca valoarea
medie a proiectelor analizate de banca este de 60 de milioane de
euro, raportat la 8 milioane pentru un proiect de
microhidrocentrala, de pilda, respectiv de 23 de milioane pentru un
spital privat. Plus: domeniul atrage mai ales firme cu forta
financiara mare, judecand dupa faptul ca in domeniul energiei
regenerabile, mai exact eoliene, mai mult de 60% dintre solicitanti
sunt firme straine.
Domeniul a atras recent si prima investitie de tip project
finance a BERD si IFC in sectorul energiei regenerabile din Romania
– un imprumut de 114,8 milioane de euro pentru cofinantarea
operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor eoliene de
138 MW, Cernavoda I si II. BERD si IFC acorda imprumuturi de cate
57,4 milioane de euro fiecare companiei Cernavoda Power SA, al
carei actionar majoritar este EDP Renovaveis, a treia mare companie
din lume in domeniul energiei eoliene, pentru finantarea
operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor
eoliene.
“Piata de energie regenerabila este in crestere puternica, iar acum
asteptam sa apara in sfarsit legea, pentru ca de ea depind multe
decizii in privinta unor proiecte. Exista in prezent si niste
amendamente din partea investitorilor, ne asteptam insa ca legea sa
apara in toamna”, afirma Ioana Gheorghiade. Legea cu pricina este
cea a stimularii investitiilor in sectorul energiei regenerabile,
care prevede sustinerea investitorilor prin certificate verzi, in
functie de tehnologia folosita, ale caror costuri le suporta toti
consumatorii. Statul ar vrea sa reduca numarul de certificate verzi
pentru unele tehnologii (biomasa, biogaz, surse geotermale),
fiindca datele ANRE au aratat ca numarul alocat prin lege ar duce
la cresterea rentabilitatii peste nivelul din calculele de
autorizare a Comisia Europeana.
In ce priveste rata de acceptare a proiectelor, aceasta “s-a
imbunatatit in general si datorita evolutiei culturii economice –
in plus, dificultatile economice din ultimii doi ani i-au facut mai
precauti si pe managerii companiilor, ceea ce ajuta procesul de
creditare”, afirma Ioana Gheorghiade.
“La noi, fiind cea mai mare banca, au venit destul de multi
dezvoltatori – in afara de zona de companii de utilitati care au
investit, ca de pilda CEZ sau EDP Renovaveis, care se pot finanta
destul de usor la nivel corporate, sunt si altii care au proiecte
in diverse faze, din care numai o parte se vor materializa, iar
altii asteapta sa vanda unor investitori finali, care sunt fie
companii mari din zona de energie care au interes sa aiba si o
facilitate de energie in Romania, fie sunt fonduri de investitii
care chiar asta fac in toata Europa”, explica bancherita.
Poate sa fie energia verde o “bula”, cum au fost imobiliarele?
Ioana Gheorghiade e de parere ca lucrurile se vor regla in cele din
urma natural, ca si pretul certificatelor, mai ales ca accesul la
retea este un factor care regleaza numarul de proiecte
posibile.
In afara de eoliene, domeniile de crestere a cererii de finantari
de proiecte in 2011-2012, in opinia ei, sunt in principal
microhidrocentralele, unde “se vor accelera spectaculos
investitiile”, sectorul medical (spitale si clinici private) si
proiectele de infrastructura rutiera, dintre care in aria de
interes pentru project finance intra insa numai cele bazate pe
parteneriate public-privat. BCR face parte din Consiliul
Investitorilor Straini sau din AmCham, care au propus Guvernului
liste proprii cu proiecte de infrastructura si
si-au transmis punctele de vedere despre ce inseamna un proiect
bancabil in infrastructura lansat de stat – “atunci cand e lansat,
sa atraga si investitori, si banci”.
