Tag: vanzare

  • Cum supravieţuiesc băncile mici în peisajul post-criză

    LA NOI, DEŞI EVOLUŢIA CRIZEI PREVESTEA MIŞCĂRI SPECTACULOASE DE CONSOLIDARE ÎNCĂ DIN 2009, ele nu s-au întâmplat: abia în 2012, Emporiki a fost cumpărată de Crédit Agricole, Piraeus a preluat ATE Bank, iar Intesa Sanpaolo Bank şi CR Firenze au fuzionat. La finele anului 2011, din 14 bănci cu cota de piaţă sub 2%, jumătate aveau pierderi, patru pierduseră din cota de piaţă, iar atmosfera era mai curând de expectativă odată cu scăderea surselor de finanţare şi cu incertitudinea privind mersul crizei. În acel an a fost însă un acţionar majoritar al unei bănci mici care a anunţat că nu face exit: fondul de investiţii Broadhurst, controlat de grupul american New Century Holdings, care a preluat atunci participaţia de 7% la Libra Bank vândută de Electroaparataj, majorându-şi astfel la 40,5% cota din capitalul băncii. Cu câteva luni în urmă, Libra îşi schimbase numele în Libra Internet Bank, cu intenţia de a marca orientarea spre internet banking, în paralel cu păstrarea nişei sale tradiţionale, cea a profesiunilor liberale şi a IMM-urilor.

    A avut dreptate NCH să nu vândă banca? Bilanţul IFRS neauditat pe primul trimestru din 2013, comunicat Business Magazin de preşedintele Libra Emil Bituleanu, arată active de 857 mil. lei, cu peste 25% mai mult decât la finele lui 2012, şi un profit de 1,64 mil. lei. Anul 2012 a fost al treilea an încheiat cu profit: după standardele IFRS, Libra Internet Bank a avut în 2010 un profit net de 10,08 mil. lei, 23,38 mil. lei în 2011 şi aproape 6 mil. lei în 2012, iar activele au evoluat de la 586 mil. lei în 2010 la 645,48 mil. lei în 2011 şi aproape 684 mil. lei în 2012. Emil Bituleanu explică această evoluţie prin controlul cheltuielilor şi al eficienţei investiţiilor, susţinut de o strategie de concentrare pe proiecte şi specializare pe segmente de clienţi cu anumite tipuri de afaceri. „A fi o bancă de nişă nu înseamnă să nu te dezvolţi, ci să ştii cum să o faci. Nu ne disipăm şi nu alocăm resurse în multe direcţii paralele. Începem proiecte noi, suntem receptivi, căutăm oportunităţi, dar facem lucrurile pe rând„, spune el. „După ce înţelegem un domeniu, aprofundăm trăsăturile lui şi ne concentrăm forţele, investind timp, atenţie şi bani în proiectul nou până la stadiul în care ia un start sigur. Apoi ne mutăm «armatele» în altă direcţie. Aşa am procedat în 2003-2004 cu medicii, apoi cu celelalte profesii liberale şi IMM.”

    DE LA ÎNCEPUTUL CRIZEI ŞI PÂNĂ ACUM, LIBRA INTERNET BANK A LANSAT TREI PROIECTE MARI: INTRAREA PE SEGMENTUL COMPANIILOR MEDII ŞI MARI, orientarea spre internet si mobile banking şi intrarea pe segmentul clienţilor din agricultură. „Noi nu am întrerupt niciun moment creditarea, cu atât mai puţin acum„, insistă Bituleanu, precizând că soldul net al creditelor a ajuns la 31 martie la 596,5 mil. lei, mai mare cu 28% decât în iunie 2012, iar cererea clienţilor eligibili a crescut. La aceeaşi dată, raportul credite/depozite era subunitar (0,86, sub media de 1,2 din sistem), iar solvabilitatea băncii era de 13,66%, faţă de media pieţei de 14,64%, dar peste nivelul de 8-10% cerut de normele europene şi de BNR. La sfârşitul anului trecut, rentabilitatea capitalului propriu a fost de 3,82% (media pieţei: -5,36%), iar cea a activelor de 0,88% (media pieţei: -0,58%).

    Emil Bituleanu afirmă că un argument de bază pentru atragerea clienţilor este viteza de reacţie a băncii: „Când o IMM are o oportunitate, trebuie să o fructifice imediat, altfel intră în competiţie directă cu firmele mai mari, care au resursele pregătite. Viteza de răspuns a băncii este crucială„. Un factor în plus este accesul la platforma de internet banking, căreia i se adaugă periodic facilităţi pe baza consultărilor cu clienţii. „E un parteneriat în premieră în mediul bancar. Am lansat noua platformă optimizată în februarie, de atunci i-am adăugat circa 10 facilităţi noi şi mai avem în plan cel puţin tot atâtea în următoarele luni, toate pe baza feedback-ului de la clienţi.„ În privinţa companiilor medii şi mari, acestea „primesc foarte bine abordarea noastră antreprenorială, simplă şi la obiect, fără chestiuni complicate„, afirmă bancherul. Cererea din partea lor vizează în special liniile de credit de valoare medie pe termen de un an, cu garanţie pe stocurile de marfă şi/sau limite de credit într-un anumit procent din contracte comerciale cesionate, dar şi servicii de consultanţă şi creditare pentru cofinanţarea de proiecte cu fonduri UE. „Frecvent, am pornit într-o relaţie de afaceri ca banca secundară a unei astfel de companii şi, în timp, clientul ne solicita să preluăm finanţarea sa de la alte bănci.”

    CEL MAI RECENT SEGMENT VIZAT ESTE CEL AL FERMIERILOR, PENTRU CARE A FOST ÎNFIINŢATĂ O NOUĂ DIVIZIE, AGRIBUSINESS. În martie, potrivit lui Bituleanu, ponderile segmentelor după soldul creditelor erau: 52% IMM (inclusiv graţie participării la programul Kogălniceanu, cu dobândă subvenţionată de stat), 36% profesii liberale, 6% companii mari şi medii şi 6% persoane fizice. În ce priveşte segmentul tradiţional al profesiilor liberale (medici, notari, avocaţi), Emil Bituleanu arată că în fiecare sucursală există câte un angajat dedicat acestora, iar specializarea de aproape 10 ani a băncii face ca „aproape toate produsele din segment să fie egal căutate„ – credite fără garanţii imobiliare, în parteneriat cu furnizorii de echipamente, credite de investiţii sau start-up pentru cabinete medicale sau juridice, carduri Libra Business. „Am lansat şi produse noi la începutul acestui an, de la creditele şi depozitele pentru mediatori la scontarea de facturi pentru practicienii în insolvenţă, de la descoperitul de cont pe card Libra Business Medical pentru cabinete medicale la contul fiduciar pentru case de avocatură.„ De la 30 de sucursale în prezent, banca are în plan să ajungă la o reţea de 45-50 în următorii trei ani. „Nu ne dorim mai mult, am prelua mai multă durere de cap decât beneficii. Preferăm să transferăm asupra clienţilor avantajul supleţei costurilor cât mai reduse, iar dacă unele produse par scumpe, clientul să fie convins că standardele la care operăm îşi merită banii.”

    BITULEANU, 52 DE ANI, ESTE VICEPREŞEDINTE AL LIBRA DIN 2003 ŞI PREŞEDINTE DIN 2007, IAR ÎN TIMPUL LIBER FACE SPORT, FIIND ŞI FONDATORUL UNEI FIRME DE IMPORT AL BICICLETELOR HIGH END. „Particip la multe competiţii sportive, ciclism, alergare şi triatlon. Mă antrenez circa 12 ore pe săptămână, în week-end şi seara foarte târziu”, spune bancherul. A lansat şi un concurs de sport în natură pentru angajaţii şi clienţii băncii, Libra Energize, cu 7 echipe de angajaţi şi 3 de clienţi (medici) şi probe de karting, airsoft, alergare, caiac-canoe şi trasee pe munte. Iar pentru cine n-are chef de sport a lansat Libra Cultural: toamna trecută, angajaţii au avut un curs de pictură, iar săptămânile acestea au întâlniri cu istoricul Lucian Boia.

  • SIF Oltenia a cumpărat de la Fondul Proprietatea acţiuni OMV Petrom de aproape 20 milioane lei

     Achiziţia pachetului de acţiuni OMV Petrom a fost anunţată de SIF Oltenia printr-un raport transmis, luni, Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Titlurile cumpărate de SIF Oltenia reprezintă 8,1% din pachetul vândut de Fondul Proprietatea.

    Preţul la care Fondul a cedat acţiunile este cu 6% sub ultima cotaţie bursieră de joi, de 0,415 lei/titlu şi, totodată, cu 12,2% sub preţul dinainte ca Fondul Proprietatea să anunţe, miercuri, intenţia privind vânzarea de titluri OMV Petrom.

    La finele lunii martie, SIF Oltenia avea puţin peste 1,1% din acţiunile OMV Petrom, iar prin achiziţia pachetului de la Fondul Proprietatea a ajuns să deţină peste 1,19% din titlurile companiei de petrol, gaze şi energie

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wall Street Journal: Europa de Est, de vânzare: de la studiouri de film în Polonia la CFR Marfă şi Poşta în România

     În ochii a tot mai mulţi profesionişti în domeniul investiţiilor şi administrării averilor, regiunea Europei Centrale şi de Est oferă oportunităţi variate, de la obligaţiuni guvernamentale la cluburi sportive şi studiouri de film, scrie Wall Street Journal (WSJ).

    La sfârşitul anului trecut, guvernul polonez a scos la licitaţie două studiouri care se ocupă cu filme de animaţie şi documentare, la preţuri de 100.000-200.000 de dolari.

    Studiourile din Polonia par însă “mărunţişuri” comparativ cu activele scoase la vânzare de alte guverne. În România, guvernul a încercat să vândă compania naţională de transport feroviar de mărfuri pentru 81 milioane de dolari, în timp ce compania naţională de poştă este de vânzare pentru 112 milioane de dolari, notează WSJ, ilustrând privatizarea CFR Marfă printr-o imagine cu un tramvai al liniei 32 din Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzarea Blue Air: din 12 investitori, a rămas doar unul

    Câştigătorul a fost anunţat de Casa de Insolvenţă Transilvania, coordonatorul echipei de negociere pentru vânzarea Blue Air. Firma Airline Management Solutions SRL are în acţionariat exclusiv specialişti în aviaţie, cu experienţă în domeniu şi management orientat către dezvoltarea zborurilor în regim smart flying. Oferta trebuie aprobată de creditori şi acţionari înainte de a se face transferul efectiv al business-ului. Blue Air se vinde cu obligaţii de aproximativ 28 milioane euro reprezentate în principal de obligaţia de a transporta pasagerii care au achiziţionat bilete în avans şi de alte câteva creanţe. Obiectul tranzacţiei îl fac activele necorporale ale societăţii, brand-ul, marca, know-how-ul, Web site-ul, platforma de rezervare bilete, cesiunea contractelor de leasing, depozitele cash colaterale şi participaţiile la Blue Aero SRL şi la Ingragroup SRL.

    Fiind indeplinite toate condiţiile solicitate, Comisia de vânzare, în urma deschiderii ofertelor a  desemnat un câştigator din 12 investitori interesaţi. Acest câştigător va trebui ulterior aprobat de către creditori şi acţionari înainte de a se face efectiv transferul business-ului.

    Casa de Insolvenţă Transilvania, în acord cu creditorii şi investitorii interesaţi de Blue Air, a accelerat licitaţia pentru compania aviatică pentru a putea conferi companiei o stabilitate ridicată. S-a decis vânzarea business-ului Blue Air pentru a consolida poziţia companiei pe piaţa din România, cât şi pe piaţa europeană, şi pentru a putea îmbunătăţi calitatea serviciilor de transport aerian oferite pasagerilor. Casa de Insolvenţă Transilvania a fost coordonatorul echipei de negociere încă de la demararea procesului.

    Anunţul de scoatere la vânzare a companiei Blue Air a fost făcut pe 11 aprilie 2013. Într-o primă etapă a procedurii de vânzare, echipa de negociere coordonată de Casa de Insolvenţă Transilvania a atras 12 investitori interesaţi. Dintre scrisorile de intentie  depuse, 9 au fost considerate eligibile. În urma procesului de evaluare şi analiză a ofertelor depuse, în cursa pentru Blue Air au mai rămas 3 investitori. Dintre acestia doar unul a depus garantia solicitata de catre Comisia de vanzare. Oferta depusă de Airline Management Solutions SRL a îndeplinit soluţiile solicitate şi a fost declarată câştigătoare, urmând a fi validată de acţionarii şi creditorii companiei.

     

  • RA-APPS estimează venituri totale de 449,1 milioane lei, dar încasările din case sunt sub anul trecut

     Miercuri, Guvernul a anunţat că a aprobat pentru Regia Patrimoniului şi Protocolului de Stat (RA-APPS) venituri estimate de 449,1 milioane lei, dar bugetul publicat joi seara în Monitorul Oficial relevă că încasările din vânzarea de imobile sunt proiectate la doar 193,5 milioane lei.

    Estimarea este sub prognoza regiei pentru anul trecut, de 296,2 milioane lei, dar nici aceasta nu a putut fi în final atinsă deşi, pe fondul licitaţiilor eşuate, ţinta fusese deja drastic redusă comparativ cu proiecţia iniţială.

    Anul trecut, Guvernul a revizuit în scădere drastică estimarea de venituri obţinute din vânzarea imobilelor aflate în administrarea RA-APPS, de la 706 milioane lei, prevăzută în bugetul de stat, la doar 296,2 milioane lei, pe fondul licitaţiilor eşuate în lipsă de oferte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miliardarul George Soros a vândut în primul trimestru acţiuni Apple şi a cumpărat titluri Google

     Soros Fund Management ş-a redus în primele trei luni pachetul de acţiuni Apple de la 157.176 la 26.800, titluri în valoare de 11,9 milioane de dolari la sfârşitul lunii martie, potrivit unui document transmis de fond bursei din Statele Unite, potrivit Bloomberg.

    Cotaţia Apple a pierdut 17% în intervalul ianuarie-martie, în timp ce piaţa de capital americană a urcat cu 10%, ca urmare a semnalelor privind încetinirea vânzărilor iPhone.

    Fondul lui Soros a cumpărat în această perioadă acţiuni Google, iar participaţia în compania care deţine cel mai utilizat motor de căutare online şi sistemul de operare Android a crescut de peste două ori, de la 148.531 titluri la 337.271 titluri, cu o valoare de 267,9 milioane de dolari la sfârşitul lunii martie. Soros Fund Management ş-a redus în primele trei luni pachetul de acţiuni Apple de la 157.176 la 26.800, titluri în valoare de 11,9 milioane de dolari la sfârşitul lunii martie, potrivit unui document transmis de fond bursei din Statele Unite, potrivit Bloomberg.

    Cotaţia Apple a pierdut 17% în intervalul ianuarie-martie, în timp ce piaţa de capital americană a urcat cu 10%, ca urmare a semnalelor privind încetinirea vânzărilor iPhone.

    Fondul lui Soros a cumpărat în această perioadă acţiuni Google, iar participaţia în compania care deţine cel mai utilizat motor de căutare online şi sistemul de operare Android a crescut de peste două ori, de la 148.531 titluri la 337.271 titluri, cu o valoare de 267,9 milioane de dolari la sfârşitul lunii martie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Statul, obligat să înfiinţeze o agenţie cu drept de prim cumpărător al pământurilor

     “Aş mai ridica o problemă legată de vânzarea pâmântului. În mod categoric acest lucru ţine şi de Guvern, şi de proprietarii de pământ. Dacă tot ne place să spunem că nu ne vindem ţara, aş vrea să văd că românii nu-şi vând pământul. Este prima condiţie ca pământurile să nu fie vândute – să nu existe ofertă de vânzare”, a spus Băsescu.

    El a arătat că, în acelaşi timp, nici statul nu poate sta indiferent la această problemă.

    “Categoric, statul are obligaţia să creeze o agenţie care să aibă dreptul de prim cumpărător atunci când proprietarii doresc să-şi vândă pâmântul. Este, cred eu, o soluţie care să prevină scăparea de sub control a producţiei agricole”, a spus şeful statului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta speră ca vânzarea CFR Marfă să nu fie “până la capăt” un eşec: Firmele sunt serioase, nu fantomă

     “Nu este încă, sper să nu fie până la capăt un eşec. Aseară s-a anulat o procedură, s-a pornit alta. Anularea de aseară nu a fost din cauza ministerului, ci din cauza faptului că cele trei companii, fiecare dintre ele avea lipsă un document şi atunci aveam varianta s-o anulăm de tot şi s-o lăsăm baltă sau să reluăm procedura în aşa fel încât să dăm timpul necesar, cred că maxim o săptămână, în care practic să se completeze ofertele depuse. Toate cele trei companii sunt companii serioase, sunt companii puternice, nu sunt companii fantomă, însă probabil şi din cauza termenelor foarte scurte pe care le-am pus – avem acest dateline al board-ului FMI – probabil că n-au reuşit să aducă la timp absolut toate documentele”, a spus Ponta.

    Niciunul dintre cei trei investitori care au depus documentaţia de participare nu s-a precalificat pentru etapa următoare în cadrul procesului de privatizare a companiei CFR Marfă, în urma verificării şi analizării documentelor, procesul urmând să fie reluat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fondul Proprietatea vrea să vândă 1,77% din acţiunile OMV Petrom, pachet estimat la 445 milioane lei

     “Acţiunile vor fi vândute în cadrul unui plasament privat accelerat (accelerated book building) adresat exclusiv către investitori instituţionali internaţionali şi români calificaţi în conformitate cu prevederile legale aplicabile ale legislaţiei din România”, potrivit unui anunţ al Fondului transmis miercuri Bursei.

    Intenţia actuală este de a vinde aproximativ un miliard de titluri, însă Fondul îşi rezervă dreptul de a creşte volumul vânzării în funcţie de condiţiile de piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul vrea să vândă în acest an pachete minoritare de acţiuni la 81 de firme

     “În 2013 vom scoate la vânzare pachete minoritare la 81 de societăţi. Aşteptăm să apară investitorii”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, preşedintele AAAS, Adrian Constantin Volintiru.

    El nu a putut estima ce sume va obţine AAAS din aceste tranzacţii.

    Anul trecut instituţia a avut avut venituri de 80 milioane de lei.

    AAAS are acţiuni la 641 de firme, dintre care 321 sunt privatizabile, iar 320 sunt în faliment sau în lichidare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro