Tag: plati

  • Comertul electronic cu cardul, plus 70% in primele luni din 2010

    “Desi estimarile initiale indicau o crestere moderata, acest
    prim trimestru a inceput in forta, prin intrarea unor jucatori in
    mediul online. Comertul electronic ramane un domeniu cu potential
    de crestere”. Spune Carmen Sebe, directprul executiv al Gecad
    ePayment.

    Prin platforma de plati a Gecad, au fost procesate 575.000 din
    cele 603.437 de tranzactii, valoarea lor ajungand la 30,25 de
    milioane de euro.

    |n primele trei luni ale lui 2010, valoarea medie a unei
    tranzactii a fost de 52 de euro, in scadere fata de perioada
    similara a anului trecut, cand valoarea inregistrata a fost de 77
    de euro. Motivul ar fi, pe de-o parte, intrarea unor noi jucatori
    cu produse si servicii cu valori mai mici, dar si faptul ca
    majoritatea firmelor si magazinelor onlone au oferit promotii.

    Cele mai comercializate produse online in aceasta perioada sunt
    de telecom, turism, servicii, plata utiliattilor, retail si
    divertisment. Cea mai spectaculoasa crestere a numarului de
    tranzactii s-a inregistrat in domeniul turismului – cu 270% mai
    mult fata de anul trecut. O evolutie buna au inregistrat si
    domeniile telecom, plata utilitatilor si divertisment unde,
    comparativ cu anul trecut, numarul tranzactiilor a crescut cu 230%,
    178% si respectiv 160%.

  • Fiscul a dat amanari la plata pentru 2.200 de firme

    Presedintele ANAF, Sorin Blejnar, declara recent ca pana la
    finele lunii ianuarie institutia a primit 660 de cereri de amanare
    la plata a obligatiilor fiscale ale companiilor la stat, din care
    au fost aprobate 413 solicitari, pentru o valoare totala de 210
    milioane de lei (50 milioane de euro).

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • PayPoint a ajuns la 2.900 de puncte de plata in Romania

    “La inceputul acestui an, reteaua numara in jur de 2.300 de
    terminale, cu obictivul de a extinde reteaua cu 600 de puncte de
    plata pana la finalul anului fiscal, incheiat la 31 martie”, a spus
    Mugur Dogariu, managing directorul PayPoint Romania.

    Punctele de plata sunt in general magazine de proximitate, unde
    consumatorii pot achita facturi sau isi pot reincarca creditul
    cartelelor preplatite de telefonie mobila odata cu achizitionarea
    bunurilor de larg consum, indiferent daca este vorba despre
    supermarket-uri, minimarket-uri, magazine mixte cu program extins
    de lucur sau puncte de plata cu proprietar independent.

    “Pana acum, dezvoltarea retelei a fost influentata si de
    parteneriatele semnate pentru colectarea de plati, in acest context
    fiind diresc ca in perioada incipienta, avantul puternic sa fie
    sesizat in zonele urbane, cu precadere in sud-estul tarii”, mai
    spune Dogariu. In primul semestru al anului fiscal trecut –
    perioada martie-septembrie din 2009 – au fost procesate aproape
    doua milioane de tranzactii prin terminalele PayPoint. “In total,
    am procesat peste teri milioane de tranzactii de la lansarea
    serviciilor, din 2008”, completeaza managing directorul
    companiei.

    Astfel, in primele sase luni din anul fiscal trecut, PayPoint
    Romania a inregistrat o cifra de afaceri de 13,1 de milioane de
    lire sterline (14,8 mil. euro), insemnand aproape 14% din afacerile
    inregistrate in aceeasi perioada la nivelul grupului PayPoint, de
    96,4 de milioane de lire sterline (108,6 mil. euro).

    In Romania, compania are contracte incheiate cu 29 de clienti
    din domeniul telecomunicatiioor, utilitatilor si serviciilor
    financiare, din care 21 sunt contracte pentru servicii de colectare
    de plati. “Avem in plan extinderea retelei si semnarea de noi
    parteneriate pe piata locala, dar si dezvoltarea retelei”, spune
    Dogariu.

  • S-o putea si la noi? Farmacistii austrieci isi primesc banii de la Casa de Asigurari in cinci zile

    “Diferenta dintre cele doua sisteme este totala: de la modul de
    plata – la 5 zile lucratoare, la modul de a gandi asupra profesiei.
    Increderea in aceasta profesie este, de asemenea, cu totul alta. De
    asemenea, farmacistii sunt preocupati sa dezvolte o relatie cat mai
    buna cu pacientul. Acest schimb de experienta este un prim
    eveniment extrem de benefic pentru noi, iar discutiile au fost
    concrete, cu exemple practice, binevenite”, a declarat Farm.
    Adriana Corbeanu, Timisoara – participant la Primul Forum Bilateral
    Romania Austria organizat de Patronatul Farmacistilor din Romania
    si Asociatia Farmacistilor din Austria, cu sprijinul Consulatului
    Roman la Salzburg si Tarus Media.

    In Austria exista 1217 farmacii comunitare si 46 farmacii in
    spitale. Fiecare farmacist licentiat are dreptul la o singura
    farmacie. Nu exista lanturi de farmacii dezvoltate de farmacisti.
    In ultimii zece ani au fost deschise 172 noi farmacii. Acest tip de
    business poate fi dezvoltat de un farmacist licentiat fie singur,
    fie in parteneriat – daca el este cel care se ocupa in totalitate
    de farmacie si daca detine mai mult de 50% din actiuni. Cifra de
    afaceri a unei farmacii medii este de aproximativ 2 milioane de
    Euro/an din care 29% reprezinta medicamente necompensate prin
    asigurarile de sanatate.

    Pentru farmacistii austrieci relatia cu pacientul este extrem de
    importanta. De aceea, de peste zece ani functioneaza un sistem
    dedicat urgentelor pe timp de noapte – “taxi delivery”:
    taximetristul apelat aduce farmacistului prescriptia, acesta
    elibereaza medicamentele si verifica cu pacientul ca i-au fost
    livrate medicamentele. “Este un sistem pe care l-am dezvoltat din
    nevoia de a avea o relatie cat mai buna cu pacientii nostri. Se
    bazeaza foarte mult pe incredere in comunitate”, explica Mag. Farm.
    Ilona Leitner, Vicepresedinte, Asociatia Farmacistilor din
    Austria.


    Farmaciile romanesti sunt mult mai expuse decat cele din alte tari. “A
    arunca jumatate de an de sustinere publica doar pe farmacii este un
    gest putin cugetat si o povara prea mare pentru acestea”, crede
    Petru Craciun, directorul companiei Cegedim, comentand ca multe
    unitati au de ales intre supravietuire si disparitie, fara sa se
    mai poata gandi la profit. Farmaciile
    care s-au supraexpus, ramanand cu datorii, au facut-o pentru ca
    s-au straduit sa nu intrerupa eliberarea de medicamente compensate
    si gratuite, insa intreruperea acesteia presupune consecinte
    sociale evidente

  • Grecia, simbolul problemelor viitoare ale Europei

    Vasia Veremi o fi avand doar 28 de ani, dar fiind coafeza in
    Atena, e foarte constienta ca, potrivit unei legi inca in vigoare
    si care catalogheaza meseria ei in clasa celor potential daunatoare
    sanatatii, are dreptul sa se pensioneze la 50 de ani.

    “Eu folosesc sute de substante chimice in fiecare zi, coloranti,
    amoniac si altele”, spune ea. “Credeti ca nu e riscant? Oamenilor
    ar trebui sa li se dea dreptul sa se pensioneze la o varsta
    decenta. Nu suntem facuti sa traim 150 de ani.” Poate ca nu, dar e
    dificil sa explici strainilor de ce guvernul grec a identificat cel
    putin 580 de categorii de munci potential daunatoare, care le dau
    dreptul celor ce le practica sa se pensioneze la 50 de ani in cazul
    femeilor si la 55 de ani in cazul barbatilor.

    Sistemul pestrit al pensionarilor anticipate din Grecia a
    contribuit la scaparea de sub control a cheltuielilor de la buget,
    ceea ce a dus la criza datoriei publice cu care se confrunta tara
    in prezent. Numarul pensionarilor va creste accelerat in anii
    urmatori, iar investitorii vad ca statul nu are suficiente rezerve
    pentru a acoperi astfel de costuri, ceea ce face si mai greu pentru
    Grecia sa se imprumute la dobanzi rezonabile. Ca o consecinta a
    deceniilor de targuieli intre sindicatele puternice si guvernele
    slabe, Grecia a promis pensionari anticipate pentru circa 700.000
    de oameni, adica 14% din forta de munca a tarii, ceea ce duce la o
    varsta medie de pensionare de 61 de ani, una dintre cele mai mici
    din Europa.

    Legea include si unele munci periculoase, ca mineritul si
    dezamorsarea de incarcaturi explozive. Ii protejeaza si pe
    prezentatorii de radio si televiziune, care se presupune ca risca
    imbolnaviri cu bacterii din microfoanele folosite, si pe
    instrumentistii suflatori, care pot avea reflux gastric cand canta
    la instrumentele respective. Grecia s-ar putea sa ofere doar un
    indiciu timpuriu pentru problemele care stau sa vina. Tari mai
    mari, ca Germania, Franta, Spania si Italia, s-au bazat zeci de ani
    pe un stat foarte larg la punga, finantat de un sistem rigid de
    impozite menite sa mentina pacea politica. Acum, guvernele sunt
    presate sa-si reevalueze angajamentele generoase cu privire la
    pensii, confruntate fiind cu cresterea numarului de pensionari,
    dupa ce criza economica a scos dintr-odata la suprafata cel putin o
    parte din aceste costuri ascunse.

  • Firmele si persoanele vor plati 2% lunar penalitati din datoria neachitata la timp bugetelor locale

    “Nivelul majorarii de intarziere este de 2% din cuantumul
    obligatiilor fiscale principale neachitate in termen, calculata
    pentru fiecare luna sau fractiune de luna, incepand cu ziua imediat
    urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei
    datorate, inclusiv”, se arata in proiect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PayPoint: Vom ajunge la 2.900 de puncte de plata in acest an fiscal

    “Jumatate din magazinele in care avem acoperire se gasesc in
    mediul rural”, a spus Mugur Dogariu, managing director in cadrul
    PayPoint Romania, specificand ca pana in luna septembrie a acestui
    an, in tara noastra s-au facut in jur de trei milioane de plati
    folosind serviciile companiei. “Dintre acestea, 1,8 milioane de
    tranzactii au fost inregistrate in perioada aprilie-septembrie
    2009”, a mai completat acesta.

    Lansat in august 2008 in Romania, PayPoint avea initial patru
    clienti, in prezent insa reteaua s-a dezvoltat si are peste 21,
    printre care Vodafone, Boom, Riomtelecom, Zapp, UPC, Citibank, Enel
    Energie, Apa Nova, Allianz Tiriac Asigurari si Congaz.

  • Plati de 29 mil. € de la UE in octombrie

    Romania a atras in aproape trei ani de la aderare la Uniunea
    Europeana 470 mil. euro din fonduri structurale, adica 2,1% din cei
    19,2 mld. euro alocati pana in 2013 si 8,3% din suma alocata intre
    2007 si 2009, ceea ce insemna o medie lunara de plati de 14 mil.
    euro.

    Consultantii spun ca piata incepe sa se miste, in conditiile in
    care pana acum autoritatile au “invatat ce au de facut” sau au
    lucrat la ghidurile de finantare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Credit Europe intra pe segmentul platilor in magazine online

    Platforma dezvoltata si implementata de Credit Europe Bank le
    permite clientilor care folosesc carduri Visa sau Mastercard sa
    plateasca online produsele achizitionate de pe site-urile de comert
    din Romania.

    Practic, platforma ofera un sistem de plata online usor de
    utilizat, atat pentru comercianti, cat si pentru consumatori,
    precum si un mediu securizat 3D de tranzactionare, conform
    oficialilor companiei. Platile online pot fi realizate atat cu
    cardurile emise de Credit Europe Bank – CardAvantaj Mastercard sau
    Visa, precum si cu orice card national sau international emis sub
    siglele Visa sau Mastercard.

    Totodata, platforma permite clientilor CardAvantaj sa cumpere
    produsele in rate, fara dobanda pentru o anumita perioada de timp,
    consitiile cardului aplicandu-se si pentru magazine online. Primul
    site care a implementat platforma Credit Europe Bank este magazinul
    IT bongos.ro, urmand ca in perioada urmatoare sa fie incheiate
    contracte cu mai multi comercianti deja parteneri ai institutiei de
    credit, care au deja magazin online, a declarat Sinan Okmus,
    vicepresedintele adjunct al Credit Europe Bank.

  • Studiu AT Kearney: Plati electronice putine inseamna o economie subterana mare

    Economia subterana inseamna activitati economice ilegale, care
    au ca scop obtinerea de venituri ce nu pot fi controlate de
    stat.

    “Este o corelare puternica intre utilizarea platilor electronice
    intr-o tara si economia subterana. Tarile cu grad inalt de
    utilizare a platilor electronice, precum Marea Britanie si Olanda,
    au economii subterane de dimensiuni mai reduse fata de tarile in
    care gradul de utilizare a platilor electronice este la un nivel
    minim – precum Bulgaria si Romania”, se arata in studiul AT
    Kearney.