BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • EnergoBit sistează dezvoltarea de proiecte fotovoltaice, după modificarea legislaţiei

     “Percepţia noastră este că prin noua legislaţie se doreşte stoparea unor astfel de investiţii. Noi nu ne putem opune. Sunt riscuri prea mari”, a afirmat Gadola.

    El a mai spus că EnergoBit intenţiona să dezvolte mai multe parcuri fotovoltaice, puse acum “pe hold, dar fără mari speranţe”, şi că va căuta alte oportunităţi în România.

    Guvernul acordă producătorilor de energie regenerabilă un ajutor sub forma certificatelor verzi. În luna iunie Executivul a aprobat o ordonanţă de urgenţă care prevede, printre altele, amânarea, în perioada 1 iulie 2013-1 ianuarie 2018, a unui număr de certificate verzi, în funcţie de tehnologia folosită la producerea electricităţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Gazprom discută despre proiectul South Stream cu autorităţile bulgare

     Miller va ajunge în capitala bulgară în jurul prânzului şi se va îndrepta imediat spre întâlnirea programată cu primul ministru.

    De asemenea, CEO-ul Gazprom va primi titlul de doctor honoris causa de la Universitatea de Arhitectură, Inginerie Civilă şi Geodezie pentru “contribuţiile sale la relaţiile bune şi mutual avantajoase dintre Bulgaria şi Rusia”.

    Una dintre principalele subiecte de discuţie cu premierul bulgar va fi începerea lucrărilor la segmentul bulgar al proiectului South Stream.

    Lucrările de construcţie sunt programate să înceapă în vara acestui an, dar proiectul nu are încă un studiu de impact asupra mediului şi un permis de construcţie, notează Novinite.

    Gazoductul South Stream va livra gaze naturale ruseşti către Austria, tranzitând Marea Neagră, Bulgaria, Serbia şi Ungaria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şase judeţe din Transilvania ar putea dezvolta un proiect regional denumit “Dracula”

     Potrivit informaţiilor postate, miercuri, pe site-ul Primăriei Târgu Mureş, primarul oraşului, Dorin Florea, le-a propus edililor din localităţile şi judeţele învecinate să colaboreze pentru accesarea de fonduri europene în exerciţiul financiar 2014-2020 pentru mai multe proiecte, printre care se numără şi unul în domeniul turismului, care să exploateze mitul lui Dracula.

    Proiectul regional “Dracula” ar urma să fie dezvoltat împreună cu judeţele Braşov, Sibiu, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Alba, care ar putea fi “antrenate în valorificarea şi prezentarea miturilor şi legendelor locale”, fiecare judeţ putând să îşi aleagă şi dezvolte o temă.

    “Exploatarea mitului Dracula oferă posibilitatea dezvoltării unor proiecte importante având ca scop valorificarea zestrei culturale a Transilvaniei, context în care municipiile Târgu Mureş şi Sighişoara pot ocupa un loc esenţial”, afirmă reprezentanţii Primăriei, care susţin că dezvoltarea acestui proiect este “de interes regional, naţional şi internaţional”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Yahoo! îi ajută pe deţinătorii de smartphone să realizeze propriile filme

     Valoarea tranzacţiei nu a fost dezvăluită, însă este estimată de presa americană de specialitate la o sumă cuprinsă între 40 şi 50 de milioane de dolari.

    Qwiki este un start-up newyorkez care a dezvoltat o aplicaţie ce permite convertirea fotografiilor şi înregistrărilor video realizate cu un telefon inteligent (smartphone) într-un film “acompaniat” de muzică.

    Grupul Yahoo! Inc. încearcă să îşi revigoreze imaginea şi să atragă mai mulţi tineri, sub conducerea actualului director general al companiei, Marissa Mayer.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oprescu: Bucureştiul şi-a diversificat mult oferta turistică în ultima perioadă

     “Aduceţi-vă puţin aminte ce se întâmplă la Noaptea Muzeelor, la festivalurile care se petrec şi s-au petrecut în Bucureşti, la manifestările sportive care au avut loc în Capitală şi o să vedeţi că Bucureştiul şi-a diversificat mult oferta turistică”, a spus Sorin Oprescu la Conferinţa Internaţională de Turism cu tema “Identificarea avantajelor competitive ale unei destinaţii turistice, oportunităţi şi provocări pentru dezvoltarea durabilă a turismului”.

    Sorin Oprescu a mai spus că cei aproximativ 2,3 milioane de locuitori fac ca Bucureştiul să fie al zecelea oraş ca populaţie din UE, în realitate Capitala fiind gazda a peste trei milioane de oameni zilnic.

    Primarul a adăugat că Bucureştiul are “toate condimentele” unui mare oraş european care merită vizitat.

    “Oraşul nostru este un loc care abundă în istorie şi cultură, în care domnesc diversitatea şi contrastul, dar căruia nu-i lipseşte eleganţa şi rafinamentul”, a arătat Oprescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Trebuie să avem şi în mediul rural certitudinea bunăstării

     “Trebuie să dăm şi bunăstarea celor care trăiesc în mediul rural. Trebuie să vină şi bunăstarea în mediul rural, certitudinea de bunăstare în mediul rural”, a afirmat preşedintele la dezbaterea organizată la Palatul Cotroceni cu ocazia lansării documentului strategiei de dezvoltare a agriculturii pentru perioada 2014-2020.

    Şeful statului a arătat că pentru exerciţiul 2014-2020 România are circa 19 miliarde de euro alocate prin PAC, cu 4,5 miliarde mai mult decât în 2007-2013, respectiv 12 miliarde pentru subvenţii prin plăţi directe, iar 7 miliarde pentru dezvoltare rurală, însă Guvernul român poate decide cu privire la transferul între cei doi piloni a circa 25% din această sumă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un programator din Harghita a dezvoltat o alternativă locală pentru Google Reader

    Robert Gereb, un programator de 27 de ani din judeţul Harghita,  a cre­at un serviciu –  Feedvance.com  – care să înlocuiască Google Reader, despre care gigantul american a anunţat că în­ce­pând de astăzi nu mai este func­ţional.
     
    Google Reader a fost un agre­ga­tor de conţinut oferit prin feed-uri web, acest ser­viciu dând utilizatorilor posibi­lita­tea de a fi la curent cu nou­tă­ţile apărute pe site-urile alese de ei.
     
    Însă, Google a decis să închidă servi­ciul pen­tru că nu­mărul utiliza­torilor a scăzut trep­tat, produsul devenind astfel nesus­te­na­bil pentru companie. 
     
    „Când am auzit că vestitul Google Rea­der se închide în iulie, am vrut să fa­cem o alternativă mai bună, pe care să pu­tem să o folosim şi noi. Am pus accen­tul pe simplitate, viteza, compa­ti­bilitate RSS si Atom si migrarea uşoară de la Google Reader“, a spus Robert Gereb, proprietarul firmei Software Miracles care a dezvoltat Feedvance.
     
    El a menţionat că RSS-reader-ul va putea fi accesat şi prin intermediul unei apli­caţii pentru iOS şi Android, siste­mele de operare care rulează pe smart­phone-uri şi tablete.
     
    Aplicaţia va costa 5 dolari, însă va exista şi o variantă gra­tu­ită unde vor apărea reclame. Robert Gereb, 27 de ani, de profesie progra­ma­tor, a lucrat timp de patru luni pentru a dezvolta software-ul Feed­vance, până acum investind doar timp în acest proiect. Însă în cazul în care RSS-reader-ul va avea peste 20.000 de utili­zatori el se va gândi la o soluţie pen­tru a atrage investitori. „Dacă numărul utilizatorilor ajunge peste 20.000- 30.000 o să mă gândesc cum pot să plătesc cheltuielile şi dezvol­ta­rea“, a spus Gereb.
     

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 01.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Povestea tartei cu mere: de la aluat, la restaurantele de top ale lumii

    POVESTEA TARTEI TATIN, UNA DIN VERSIUNI.
    Mademoiselle Stephanie este grăbită. Are de pregătit cina pentru oaspeţii hotelului şi se plânge că nu are ajutor. Când e grăbită, rulează r-urile cu putere, ca şi cum ar râşni piper lung de Indonezia. Pentru seară a anunţat supă rrece de carrtofi şi prrrrrraz sotat în unt, fripturră de rraţă la cuptorrr cu purrre pufos şi prăjiturrră cu merre.

    Este trecut de patru după-amiază şi abia a reuşit să tranşeze raţa şi să cureţe mormanul de cartofi. O ajută un băiat, însă acela mai mult se zgâieşte la fustele slujnicei. La ora cinci şi jumătate friptura este condimentată în cuptor, iar prazul se desface leneş în tigaie, sfârâind uşor în unt.

    Cina se serveşte la ora 19:00 şi mai sunt atâtea de făcut… Ah, Caroline, sora ei de sânge, singurătate şi hotelărie tocmai acum şi-a găsit să stea la palavre cu vânzătorul de lapte!  Ca domnişoare respectabile ce ţin un hotel în Lamotte-Beuvron, la nici 160 kilometri de Paris, Stephanie şi Caroline Tatin fac piaţa, gătesc şi servesc singure oaspeţii, primind ajutor doar la menaj şi grădinărit. Nu se face ca nişte domnişoare, chiar dacă au împletit cosiţa dalbă, să se ocupe de lenjeria cavalerilor ce poposesc la hotelul lor.

    Stephanie a curăţat merele şi le-a pus la foc moale, scăldate în unt şi zahăr. Verifică apoi raţa în cuptor şi decide că îi mai trebuie puţină untură. Pasărea aceasta nu a fost îndopată bine, o să aibă grijă să-i transmită ea fermierului Philippe. Pe când acoperă copanele cu untură de la raţa de săptămâna trecută, nasul ei lung de fată bătrână îi spune că untul s-a caramelizat. Aleargă într-un suflet la maşina de gătit şi strigă încă înainte de a ajunge: „Mon Dieu! Am ars merele!„

    ARE DREPTATE, DAR NUMAI PE JUMĂTATE; MERELE S-AU RĂSCOPT ŞI-S RUMENE ŞI LIPICIOASE ÎN TIGAIE, bolborosind nervoase în suc propriu, îngroşat de unt şi zahăr. Ce să facă? E trecut de şase şi jumătate, nu mai are nici timp şi nici mere să refacă prăjitura. Acoperă dezastrul cu o păturică de aluat foetat şi răstoarnă prăjitura readusă la viaţă pe un platou. Feliile de mere se cuibăresc cuminţi în sosul ce se-ntăreşte uşor, păstrându-le în formă şi Stephanie continuă să o bombăne pe Caroline-flecara.

    Cu inima cât un purice, domnişoara Stephanie se înfăţişează oaspeţilor ţinând în mână platoul rotund şi îi serveşte cu gura strânsă, aruncând cu ochii săgeţi verzi către mademoiselle Caroline, ce tocmai a intrat în vorbă cu un domn care a cerut a doua porţie de desert. Se întâmpla pe la 1890, în Franţa, iar desertul ce a luat numele surorilor Tatin a devenit simbol al patiseriei franceze.
     


     

  • Silicon Valley de România

    Despre un Silicon Valley al meleagurilor noastre, o aglomerare de antreprenori şi investitori din domeniul tehnologiei care să ducă la apariţia de start-up-uri pe bandă rulantă, aşa cum se întâmplă în SUA, se vorbeşte deja de multă vreme. Ba, mai mult, câteva oraşe s-au autoproclamat de-a lungul timpului Silicon Valley de România, dar intenţiile n-au fost concretizate dincolo de conjunctura în care câţiva antreprenori au pornit de acolo afaceri în domeniul IT. Câteva planuri concrete, dar la o primă vedere nu foarte uşor de realizat, vizează acum transformarea oraşului Cluj-Napoca într-un soi de Silicon Valley, iar primii paşi au fost deja făcuţi.

    „Este vorba despre o iniţiativă de business, Cluj IT Cluster, cu scopul de a creşte competitivitatea în domeniu, de a face mai vizibilă şi mai atractivă industria de profil din România, respectiv de a poziţiona Clujul ca un hub regional IT inovativ„, explică Alexandru Tulai, preşedintele consiliului director al Cluj IT Cluster şi head of business consulting în cadrul iQuest Group. Clusterul pornit în octombrie anul trecut, o asociaţie compusă din 27 de companii din domeniul IT cu afaceri cumulate care depăşesc 100 de milioane de euro în 2012  , două universităţi şi şapte instituţii publice, printre care şi primăria oraşului, ceea ce înseamnă implicit susţinere din partea guvernului şi a autorităţilor locale, este o mişcare menită să dezvolte IT-ul în regiune şi să transforme oraşul într-un hub de tehnologie.

    Astfel, companii în teorie concurente au decis să coopereze pentru o serie de obiective comune, de la pregătirea forţei de muncă specializate în domeniu, o resursă oricum deja destul de rară pe plan local, şi până la cercetare şi dezvoltare sau promovarea competenţelor pe pieţele internaţionale. „În esenţă, clusterul este un catalizator pentru dezvoltarea regională, cu potenţialul de a creşte atât performanţa firmelor membre, dar şi de a stimula avansul domeniului în sine şi de a face loc pentru inovaţie„, spune Andrei Kelemen, directorul executiv al Cluj IT Cluster.

    REPREZENTANŢII MEMBRILOR CLUSTERULUI SE ÎNTÂLNESC ASTFEL PERIODIC, IAR „SIMULTAN A ÎNCEPUT DIALOGUL ŞI CU INSTITUŢIILE GUVERNAMENTALE„, spune Tulai. Principalele teme de discuţie sunt extinderea prezenţei internaţionale a companiilor din cluster şi dezvoltarea unui mecanism de cooperare între universităţi şi industria IT aşa încât să fie formaţi cât mai mulţi specialişti în domeniu, potenţiali angajaţi ai companiilor în viitor.

    Cel mai ambiţios plan al Cluj IT Cluster îl reprezintă însă realizarea proiectului Innovation City. Undeva în preajma oraşului este căutat un teren de 300 de hectare pentru un Sillicon Valley propriu-zis, un orăşel unde să fie construite nu doar birouri pentru companiile din domeniu, dar şi locuinţe pentru angajaţii lor şi nu numai. Investiţia nu este însă deloc neglijabilă – cifra pusă pe hârtie se ridică la 300 de milioane de euro, însă cum o investiţie similară nu a fost încă realizată pe plan local, socoteala de acasă şi cea din târg ar putea să nu se potrivească, iar investiţia ar putea fi chiar mai mare decât atât.

    LA O PRIVIRE MAI ATENTĂ, Cluj Innovation City este practic un proiect de dezvoltare urbană ce urmează să fie realizat în parteneriat public-privat. „Este primul de acest fel din România, iar transformarea lui în realitate se va face în mai multe etape, pe parcursul a 15 ani„, explică Alexandru Tulai. Drept urmare, în acest orăşel gândit pe modelul Silicon Valley vor fi concentrate majoritatea companiilor IT din regiune, dar şi companii din domenii conexe, mai cu seamă că au existat deja solicitări de aderare la proiect din partea unor asemenea organizaţii. În total, se estimează că vor lucra acolo peste 20.000 de specialişti IT, adică aproape o treime din forţa de muncă angajată în prezent în domeniul software, conform datelor publicate anual de Institutul pentru Tehnică de Calcul.

    Deocamdată, în cluster sunt 3.500 de angajaţi care reprezintă aproximativ 40% din forţa de muncă specializată de la Cluj în domeniul IT calculată la 9.000 de oameni, după cum spune Adrian Kelemen. Hub-ul de tehnologie în sine va susţine crearea de start-up-uri în domeniu, mai ales că viitorilor antreprenori li se promite acces la infrastructură, suport şi consultanţă. „Cu siguranţă va fi stimulat antreprenoriatul în zonă, ceea ce va duce implicit la impulsionarea dezvoltării economice a Clujului„, spune Alexandru Tulai.

  • Cine sunt medicii care primesc milioane de euro de la companiile farmaceutice

    “ZECE OAMENI CONDUC DIABETUL ROMÂNESC”, spune Andrei Foişor, managerul din fruntea diviziei Roche Diabetes Care, care dezvoltă sistemele de automonitorizare a glicemiei şi este lider mondial în servicii destinate managementului diabetului. În specialitatea în care lucrează Foişor activează doar 500 de medici, iar cei zece lideri de opinie sunt decisivi în recunoaşterea eficienţei produselor şi stabilirea lor ca ţinte de tratament. „Clienţii principali sunt medici, spitale şi farmacii, dar cei mai importanţi sunt domnii profesori, ei sunt şefii de trib, autorităţile în domeniu. Asta e cheia ca să intri cu produsul pe piaţă şi să rezişti o perioadă de timp”, explică Foişor, care menţionează că e important şi ca produsul să fie bun, dar şi „să ştii să îl povesteşti”. Oficialul Roche România spune că sunt frecvente cazurile în care produse foarte bune nu au fost promovate „cum trebuie” şi care, din acest motiv, au rămas în obscuritate.

    POTRIVIT INFORMAŢIILOR DIN PIAŢĂ, numărul liderilor de opinie în comunitatea medicală ar ajunge la circa 300. Executivii consultaţi de Business Magazin susţin, sub protecţia anonimatului, că vârfurile se împart în trei categorii: 60% dintre ei sunt urmaţi de restul medicilor pentru că sunt bine pregătiţi şi au dobândit respectul comunităţii; alţi 20% reuşesc să îi ţină sub control pe colegii de breaslă prin metode administrative, precum subordonarea ierarhică; ceilalţi şi-au pierdut credibilitatea pentru că se cunoaşte faptul că sunt manipulabili şi compromişi din punct de vedere al imaginii publice.

    Aşadar, din cei circa 300 de şefi de asociaţii profesionale şi comunităţi medicale ar rămâne cam jumătate, halate albe în cabinele cărora trebuie să intri pentru ca produsul tău să fie prescris şi apoi vândut. „Vorba care descrie relaţia reprezentantului cu medicul vine din industria bunurilor de larg consum: «Dacă e nevoie, îi duci şi îi iei copilul de la şcoală»”, spun sursele citate. În România există circa 4-5.000 de reprezentanţi medicali, însă numărul celor care sunt cu adevărat buni şi pot deschide oricând uşa oricărui profesor este de doar câteva sute. Relaţia lor este similară unui serviciu de private-banking: se întâlnesc ori de câte ori e nevoie, se sună frecvent şi pot chiar lega prietenii. „Relaţia celor două părţi nu este foarte transparentă. Tocmai de aceea se decredibilizează întreg angrenajul în momentul în care încep să circule zvonuri că doctorul X e al companiei Y.”

    De ce e important să fii aproape de medicii de top? Şefii asociaţilor sunt cei care stabilesc protocoalele terapeutice pentru diverse afecţiuni, iar acestea se răspândesc rapid la doctorii din teritoriu şi se transformă în regulă de prescriere. În plus, dacă liderul de opinie nu aude de produsul lansat de o companie, poate să nu îl menţioneze sau chiar să îl critice la conferinţele la care participă.

    IN ULTIMII ANI, industria a adoptat propriile coduri de etică, menite să credibilizeze companiile în faţa mass-media şi publicului larg. „Profesioniştilor din domeniul sanitar nu li se pot oferi sau promite niciun cadou, avantaj pecuniar sau beneficiu în natură, ca stimulent pentru a prescrie, achiziţiona, furniza, vinde sau administra un produs medicamentos„, se arată în codul de etică al Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente, adoptat în 2006, din care fac parte circa 30 de companii, cele mai importante de pe piaţa locală. În plus, se stipulează că nu trebuie oferite sau furnizate plăţi în bani sau în echivalenţi ai banilor.

    Totuşi, sume importante sunt alocate pentru confortul halatelor albe. Cazarea nu trebuie să coste mai mult de 675 de lei pe noapte, limita pentru mâncarea zilnică este de 300 de lei, iar onorariile pentru participarea la conferinţe se opresc la 500 de euro. Medicii mai pot primi un sprijin de 500 de euro pentru cărţile la care lucrează, dar şi echipament medical sau tehnic de uz general sau pentru renovări şi adaptări ale spaţiilor de spital şi pot încheia contracte de training sau alte tipuri de contracte de consultanţă cu companiile farmaceutice pentru programe educaţionale interne.