BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Flotele de camioane închiriate sunt următorul pas în dezvoltarea companiilor de transport

    Un camion poate costa până la 80.000 – 90.000 de euro, în timp ce un autoturism de flotă de obicei are un preţ mediu de 15.000 de euro.

    „Noi am finanţat mai multe flote de camioane MAN, nu una singură. La noi în ţară vorbim acum de un nou trend, deoarece în Vest vorbim deja de un produs obişnuit. Clienţii de camioane vor să plătească exact cât utilizează. Noi am intrat în acest business datorită apartanenţei MAN la grupul VW, deoarece clienţii internaţionali doreau acest produs şi în România, iar pe piaţa camioanelor vom finanţa exclusiv MAN“, a spus Radu Manea, directorul diviziei de management de flotă în cadrul Porsche Finance Group.

    În acest caz, operaţiunile logistice au fost asigurate de importatorul local, MHS Truck & Bus, companie parte a Automobile Bavaria Group.

    Primul contract de acest fel cunoscut este cel de 60 de camioane noi MAN alături de 25 de semiremorci Schmitz contractate în vara acestui an de Dumagas Transport, una dintre cele mai mari firme de transport de pe piaţa locală, cu o flotă de aproape 500 de camioane.

    „Am primit finanţare pentru cele 60 de camioane deoarece am venit cu un business plan nou şi avem potenţial de creştere. Acestea nu au fost închiriate foarte uşor. Discuţi-ile au început în martie şi s-au prelungit deoarece situaţia financiară a companiei a îngreunat contractarea acestora. Noi am intrat cu aceste camioane în lucru abia în august-septembrie“, a spus Mircea Vlah, CEO al Dumagas.

    Ca număr, Porsche Mobility are în portofoliu în prezent peste 200 de camioane închiriate, împărţite în zece flote, închiriate pe o perioadă cuprinsă între trei şi cinci ani, în funcţie de tipul contractului. „Am început discuţiile în 2012, iar primele camioane s-au finanţat în 2013; avem un plan în pregătire pentru a aborda şi retailul, pentru a oferi produsul MAN pentru orice solicitant, direct la dealer. Experienţa Dumagas le-a dat încredere că putem merge şi către alţi clienţi“, a subliniat Manea.

    Riscul închirierii unei flote de camioane, în comparaţie cu închirierea uneia de autoturisme, poate fi chiar mai mic, în opinia executivului. „Este riscant şi nu deoarece un camion este un instrument de lucru, de care depinde activitatea. Dacă nu mai are un turism, firma îşi cumpără unul mai ieftin sau externalizează. În transporturi sunt sume mai mari, dar finanţăm businessuri fezabile. Ne uităm inclusiv la cash-flow, nu doar la cifră de afaceri şi profit. Nu urmărim contracte pe termen scurt, ci unele pe termen lung.“

    Cea mai mare flotă din portofoliul companiei de leasing, a unui transportator rutier francez generalist care activează şi în România, este de peste 100 de camioane şi este în creştere, dar Porsche Mobility nu are permisiunea de a-i comunica numele. Compania franceză are aproximativ jumătate din cele 234 de camioane închiriate în regim de leasing operaţional.

    „Noi am finanţat numai capete tractor pentru transport internaţional rutier. Am făcut ofertă şi pentru specializate, dar nu există piaţă. Acolo am făcut câteva cotaţii, dar numai pentru volume foarte mici. În plus, dacă un camion de transport internaţional poate rula în întreg ciclul de viaţă peste 1,5 milioane de kilometri, unul de construcţii are o exploatare complet diferită. Pentru noi este o zonă nouă pe care o învăţăm“, a subliniat Manea.

    Decizia de a intra pe segmentul camioanelor închiriate vine pe o piaţă în creştere a utilajelor. Camioanele grele, de peste 18 tone, utilizate cu precădere în transporturile internaţionale au fost cel mai dinamic segment al pieţei autovehiculelor în primele nouă luni din acest an, cu o creştere de 33%, la peste 3.300 de unităţi noi, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). „Deocamdată, partea de camioane are o pondere redusă în raport cu autoturismele. Targetul nostru nu este neapărat legat de volum – din ceea ce se livrează, noi vrem să avem o pondere cât mai mare şi să putem oferi şi leasing financiar sau credit, nu doar operaţional sau mix între acestea. Nu oferim fleet management de camioane deoarece anvelopele sunt gestionate de furnizori şi camioanele de dealeri“, a subliniat Radu Manea.

  • BERD a intrat acţionar la Bursa de la Bucureşti. “Vom munci pentru a defini BVB ca o bursă de referinţă”

    La preţul de ieri de 30,6 lei/titlu, pachetul de acţiuni cumpărat de BERD valorează 11,7 mil.lei (2,6 mil.euro)

    Prin această deţinere de acţiuni, BERD a anunţat că susţine programul Guvernului pentru dezvoltarea pieţei de capital, care are ca scop îmbunătăţirea funcţionării pieţei, creşterea lichidităţii acesteia şi a disponibilităţii ofertelor de obligaţiuni şi acţiuni pe piaţă de capital locală.

    România şi-a stabilit ca obiectiv pentru bursă clasificarea ca piaţă emergentă şi includerea acţiunilor româneşti în indicele MSCI Emerging Markets, faţă de includerea actuală în indicele MSCI Frontier Markets. BERD a anunţat va susţine reforma cadrului juridic şi de reglementare pentru a contribui la atingerea acestui obiectiv.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Un timişorean a luat o idee de la Google şi a dezvoltat o afacere pe care o va vinde cu milioane de dolari

    Un antreprenor din Timişoara dezvoltă o platformă despre care crede că va valora „milioane de dolari“ în următorii cinci ani. 

    „Orice tip de formular pe care îl vedeţi pe site-uri poate fi făcut la noi“, explică Florin Cornianu, cofondatorul afacerii 123ContactForm, produsele pe care le realizează prin intermediul platformei pe care a fondat-o în Timişoara împreună cu Tudor Bastea, colegul său de facultate.

    Serviciul, exclusiv online, permite utilizatorilor fără cunoştinţe tehnice să îşi creeze formulare web – de la cele de contact, pe care le vedem pe toate site-urile, până la chestiuni mai complexe – chestionare, formulare de colectare a plăţilor sau teste pentru instituţii de învăţământ.

    Fondată în urmă cu şapte ani şi având ca obiectiv cucerirea pieţelor externe, afacerea s-a dublat de la an la an, ajungând ca în prezent să aibă 500.000 de utilizatori din peste 180 de ţări, 40 de angajaţi şi venituri de circa un milion de lei (250.000 de euro), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Pe această nişă, firma ocupă locul cinci, fiind surclasată de jucători precum Google Forms, Wufoo sau JotForm. De la produsul propriu-zis, care este formularul final, cei doi antreprenori au adăugat încă un strat şi o suită de setări care permit afişarea câmpurilor şi au făcut posibilă conectarea cu servicii populare de pe net, dar şi integrarea de procesatoare de plată precum PayPal. Firma oferă formularele fie gratuit, fie cu un preţ de 14,95 sau 29,95 dolari lunar, variind în funcţie de numărul de formulare incluse, capacitatea de stocare, numărul de subscripţii incluse, integrarea sistemului de plată şi alte facilităţi specifice. Timişorenii se adresează clienţilor companii mici din zona de dezvoltare web, organizatori de evenimente, vânzători online, instituţii educaţionale.

    Cei doi s-au lansat în antreprenoriatul online în 2002, când erau încă studenţi la Facultatea de Informatică din cadrul Universităţii din Timişoara, când făceau diferite produse online pe care le vindeau vorbitorilor de limba engleză. În 2005, s-au angajat la o multinaţională din Timişoara, iar în 2008, când vânzarea produselor pe care le realizau a început să egaleze veniturile salariale, au hotărât să renunţe la statutul de angajator şi să se dedice antreprenoriatului. „În momentul în care am făcut această alegere, afacerea nu a mai funcţionat şi a trebuit să o luăm de la zero cu un alt produs“, îşi aminteşte Cornianu.

    Au văzut că există produse similare în zona de site-uri de formulare, astfel că au urmat acest model şi au început şi ei să le construiască, reuşind să crească cu 100% pe an. Potrivit spuselor antreprenorului, compania nu a avut nevoie de investiţii foarte mari, iar cele pe care le-au făcut au fost prin bootstrapping. Cel mai dificil moment a fost cel în care au crescut echipa la peste 10 persoane, potrivit lui Cornianu. „A trebuit să facem o schimbare de mentalitate şi să devenim manageri, iar adaptarea la acest lucru a fost destul de dificilă“, îşi aminteşte el. În 2010 au atras atenţia unui angel investor, Adrian Gheară, care a intrat în acţionariatul companiei şi a condus la îmbunătăţirea produsului, la angajarea de oameni şi la mutarea într-un birou mai mare.

    „În rest, compania nu a avut nevoie de investiţii, s-a autosusţinut şi este în continuare profitabilă“, spune antreprenorul, care consideră că „în România oamenii ar trebui să se dedice construirii unui produs în loc să alerge după bani“.

    În urmă cu doi ani, au început să colaboreze cu furnizorul de soluţii de comerţ electronic Avangate pentru a-şi înlesni procesul de facturare pentru clienţii de pe toate continentele. Astfel, dacă unii dintre clienţi nu reuşeau până atunci să plătească din varii motive, prin Avangate au reuşit să adune încasările de la clienţi într-un procent apropiat de 100%.

    Încasările au crescut astfel de zece ori şi au reuşit să se extindă în 180 de ţări. „Dacă până atunci reuşeam să facturăm doar în Statele Unite ale Americii, am reuşit astfel să găsim soluţii dedicate pentru ţări cu diferite particularităţi precum Malaiezia şi Brazilia.“ 50% din vânzări se realizează în Statele Unite ale Americii şi în Canada, urmate de Australia, Regatul Unit, Olanda, Franţa sau ţările nordice. În total, vânzările din afara ţării sunt de 98%.

    Nu vede niciun dezavantaj în faptul că locuiesc în Timişoara. Din contră, au acces la forţă de muncă mai uşor, deşi dezvoltatorii de software sunt în continuare mai greu de găsit şi mai scumpi – pentru restul posturilor există însă foarte mulţi aplicanţi. „Businessul nostru implică o foarte mare segmentare a echipelor, dezvoltare, marketing, customer support şi nu am avut probleme, am găsit oameni serioşi.“

    Chiar dacă se fereşte să ofere cifre, Florin Cornianu crede că, peste cinci ani, compania va fi evaluată la milioane de euro. Pentru perioada următoare, ia în calcul doar creşterea continuă: „Locul 1 nu este neapărat accesibil, acolo sunt competitori cu fonduri serioase în spate, dar targetul nostru este să ne consolidăm poziţia şi să obţinem cât mai multă cotă de piaţă de la competitori, or asta cred că putem face în doi-trei ani“.

  • Povestea arhitectului ajuns patron de restaurant după ce criza l-a forţat să renunţe la meserie

    Matei Ionescu este de profesie arhitect şi primul business pe care l-a construit a fost în domeniu. Apoi, s-a extins în publicitate, iar în 2009, când criza începea să îşi arate colţii, a pariat pe HoReCa, pentru că, spune el, românii beau şi mănâncă şi de tristeţe, şi de fericire.

    Astăzi, antreprenorul deţine două restaurante şi o sală de evenimente sub brandul Gargantua, dar şi businessul de livrare la domiciliu Pizzicato. Pe lista de planuri viitoare se numără un restaurant fusion, sub un nou brand. „Am descoperit la Londra mai multe restaurante fusion cu influenţe asiatice şi ne-am gândit (împreună cu soţia sa, n.red.) că am putea testa conceptul pe piaţa locală. Este un plan pentru 2015, în prezent căutăm spaţii.“

    Antreprenorul vizează deja 3-4 spaţii în zona centrală şi de nord a Bucureştiului, unde locuiesc românii cu venituri peste medie care ar urma să devină şi clienţii restaurantului.

    Pentru acest nou local Matei Ionescu vrea să testeze un nou brand – pe care nu vrea să îl facă deocamdată public. Pentru brandurile Gargantua şi Pizzicato, dezvoltarea se va face intensiv, nu extensiv: nu vor fi deschise localuri noi, ci vor fi îmbunătăţite rezultatele celor deja existente.

    După ce a absolvit Facultatea de Arhitectură antreprenorul a lucrat în consultanţă în arhitectură, având pe lista de clienţi atât companii private mari, cât şi instituţii guvernamentale. Apoi, a început să dezvolte şi proiecte individuale, printre care, aminteşte el, un proiect rezidenţial pe malul lacului Floreasca. Compania de arhitectură o mai are şi astăzi, însă aceasta a trecut în plan secundar, la fel ca şi businessul de producţie publicitară dezvoltat începând cu 1994.

    „În 2008, când am simţit că piaţa de publicitate începe să scadă, am decis să ne orientăm spre zona de food pentru că, indiferent de vremuri, restaurantele şi afacerile din această industrie au fost cele care au suferit cel mai puţin.“ Iniţial, s-a orientat către zona de automate (vending machines), însă a găsit acolo o piaţă puternic competitivă. Mai mult, pentru businessul pe care voia să îl dezvolte, avea nevoie şi de o bucătărie proprie.

    Astfel, în 2009 a apărut Gargantua în inima Bucureştiului, la intrarea în parcul Grădina Icoanei. „Am avut avantajul spaţiului, aici funcţiona anterior o gelaterie. De fapt, locul acesta este cel care m-a convins să intru în acest business”, recunoaşte Matei Ionescu. Restaurantul este deschis pe un teren concesionat pe termen lung şi are circa 150 de locuri vara şi 98 iarna. Povestea spaţiului din Grădina Icoanei este controversată: în 2007, consilierul local de la sectorul 2 şi prim-vicepreşedinte al UNPR sector 5, Silviu Măndescu, a concesionat 180 de metri pătraţi din parcul Grădina Icoanei pe 350 de euro pe lună cu aprobarea primarului Neculai Onţanu, lucru contestat de alţi consilieri din primărie, conform cotidianul.ro. Ulterior, spaţiul concesionat a fost preluat de Gargantua.

    Matei Ionescu a decis să folosească terenul boem, dezvoltând un restaurant cu inspiraţie franceză: „De la început am vrut un bistro de inspiraţie franceză, şi de aici ne-a venit ideea cu numele Gargantua.“ Încă de la început localul a fost gândit pentru a fi divizat în două zone, una de cafenea şi una de restaurant, cele două fiind separate de bar. Un alt aspect pe care l-a luat în considerare Matei Ionescu a fost stilul restaurantului: „În domeniul acesta există două abordări, cea franceză în care angajaţii vorbesc clienţilor cu dumneavoastră, mesele au faţă de masă, iar ospătarii au ţinută oficială, şi cea americană. Aceasta din urmă pariază pe o abordare prietenoasă, dar impersonală“. În cazul Gargantua, antreprenorul a optat pentru prima abordare, deoarece „românii sunt formali şi preferă ca masa să fie luată într-un cadru elegant“.

    Meniul Gargantua a fost construit pentru a se adresa tuturor clienţilor, indiferent de vârstă şi de venituri, însă, în medie, pentru o masă completă un client plăteşte circa 100 de lei. Zilnic, restaurantul are între 100 şi 200 de clienţi care se împart în mod egal între prânz şi cină. „Avem şi clienţi care vin dimineaţa, pentru micul dejun, însă aceştia sunt mai puţini şi de regulă vin să îşi bea cafeaua şi să citească ziarul. Românii iau mai degrabă două cine decât un mic dejun la ora opt.“ Matei Ionescu spune că aceasta este mentalitatea tipică sud-europenilor, respectiv a spaniolilor, italienilor şi grecilor, care preferă să petreacă până noaptea târziu.

  • Cum se fac 11 milioane de euro din medicamente şi vaccinuri pentru animale

    Romvac, o companie fondată în urmă cu 40 de ani, s-a apropiat anul trecut de afaceri de 11 milioane de euro, faţă de 9,2 milioane de euro în 2008, iar pentru acest an anunţă continuarea trendului ascendent. Romvac a fost înfiinţată înainte de Revoluţie, a fost privatizată prin metoda MEBO (acţiunile au fost cumpărate de către salariaţi) şi a urmat traseul tipic al unei companii fondate înainte de 1990.
    Până la un punct.

    „În iunie 1995 a avut loc privatizarea, după un an şi jumătate de negocieri. Noi am depus documentele pentru privatizare din 1993, dar lucrurile nu au mers chiar atât de repede pe cât speram. Problema a fost că, din 1993 până în iunie 1995, când am semnat contractul, valoarea întreprinderii a crescut de aproape 15 ori, pentru că au venit reevaluările. Cred că suntem printre puţinii din ţară care am acceptat să plătim peste valoarea la care a fost evaluată întreprinderea, pentru că noi credeam în businessul nostru“, povesteşte Constantin Chiurciu, directorul general al companiei, care este şi cel mai important dintre acţionari, cu 20% din titluri.

    La momentul privatizării, în cadrul companiei erau peste 370 de acţionari, însă o parte şi-au vândut acţiunile către ceilalţi, iar acum au rămas peste 230. „Suntem printre puţinii din România care ne-am privatizat prin MEBO şi am respectat litera legii. Adică am dezvoltat întreprinderea, nu am cumpărat doar doi-trei câţi eram în consiliul de administraţie, pentru ca apoi să mai luăm unul-doi asociaţi ca să pară bine. Toată lumea care lucra în Romvac a cumpărat.“

    Pentru a-şi securiza businessul, acţionarii au decis să facă din Romvac o companie închisă, ceea ce înseamnă că acţiunile nu se pot vinde către exterior, ci doar între acţionarii existenţi. „Este o hotărâre a Adunării Generale pentru că avem în portofoliu, pe lângă dosare, şi terenuri valoroase şi suntem o întreprindere foarte tentantă.“

    De profesie inginer chimist, Constantin Chiurciu lucrează de 31 de ani în cadrul companiei. La fel ca el sunt mulţi angajaţi care au o vechime de 30 şi chiar 40 de ani la locul de muncă, dar sunt şi oameni pentru care munca în cadrul Romvac a devenit deja o tradiţie în familie, a doua generaţie ajungând să lucreze acum în companie.

    Iniţial înfiinţată ca un producător de vaccinuri pentru păsări şi animale mici, compania şi-a dezvoltat activitatea din zona veterinară, iar cel mai recent proiect este legat de producţia de suplimente alimentare umane.

    Strategia de diversificare a businessului a fost cea care a săltat compania de la un mic producător de vaccinuri la o companie cu mai multe ramuri de activitate, explică Chiurciu: „În 1990, pe lângă vaccinurile pentru păsarile şi animalele mici am început să producem vaccinuri şi pentru alte specii rumegătoare, bovine, ovine, caprine, dar şi pentru porci şi cai. Astfel am ajuns ca în anul 2014 aproape 80% din producţie să fie reprezentată de medicamente, iar vaccinurile să aibă doar 20%. La momentul respectiv a fost mişcarea cea mai inspirată, pentru că, dacă rămâneam doar cu vaccinuri, poate că acum aici creşteau blocuri şi nu aveam o întreprindere profitabilă“.

    În primii ani după Revoluţie, compania a testat modelul mai multor politici comerciale şi s-a decis asupra uneia pe care o implementează şi astăzi. Odată cu apariţia farmaciilor veterinare private, compania a început să le dea marfă în consignaţie, ceea ce înseamnă că le trimitea marfă pentru o perioadă de două-trei luni, iar produsele pe care nu le vindeau puteau fi trimise înapoi producătorului.

    După doi ani în care a funcţionat cu acest sistem, au trecut la vânzarea clasică, model în care plata se face la 30 de zile şi care este în picioare şi astăzi: „Avem câteva mii de beneficiari, farmacii veterinare şi cabinete veterinare care merg pe acest principiu: dau comenzile, primesc marfa şi au termen de plată 30 de zile. În timp, farmaciile au crescut. Dacă iniţial veneau şi luau medicamentele cu o sacoşă, încet-încet au venit cu o Dacie, iar acum beneficiarii noştri sunt oameni care s-au dezvoltat, au farmacii frumoase, cu spaţii prezentabile şi cu maşini bune. Au crescut odată cu noi“.

    Tot din 1990, compania a început să-şi creeze propriile depozite şi propriile spaţii de vânzare.

    „În momentul de faţă avem 37 de depozite, în toată ţara, în aproape toate judeţele, iar unde nu suntem prezenţi direct avem un distribuitor autorizat.“

  • Mediafax extinde campania „Sănătatea-i cel mai bun prieten”, iniţiată în parteneriat cu Metropolitan Life şi Fundaţia MediaPro

    Campania îşi propune să aducă mai aproape de public conceptul de asigurare privată de sănătate, un concept încă puţin popular în rândul românilor, punând accent pe importanţa informării pentru obţinerea accesului facil la servicii medicale de calitate. Materialele incluse în acest proiect au scopul de a aduce informaţie completă despre sistemul de asigurări private de sănătate, despre avantajele, dar şi costurile acestuia. Campania se adresează atât românilor interesaţi de opţiunile de a beneficia de servicii medicale de calitate, cât şi medicilor care pot găsi pe această cale noutăţi din acest segment.

    Anul trecut, zeci de mii de români au găsit informaţii de interes din acest domeniu prin intermediul campaniei Mediafax, Metropolitan Life şi Fundaţiei MediaPro.

    În acest an, platforma online www.sanatateaprieten.ro va continua să fie dezvoltată pentru a se impune ca sursă de informare şi educare, extinzând aria domeniilor din care cititorii vor găsi informaţii relevante pentru ei. Pe lângă sistemul sanitar şi cel de asigurări private de sănătate, campania va aduce conţinut valoros despre protecţia familiei şi produsele de asigurare destinate copiilor.

    ”Rezultatele campaniei din 2013 ne-au convins că este nevoie să continuăm informarea familiilor din România pe subiecte legate de sănătate. Cele 150 de preluări în presa scrisă şi online ale materialelor apărute în publicaţiile grupului Mediafax au generat zeci de mii de vizualizări în doar câteva luni. Mă bucură că românii încep să se informeze despre cum să aibă un standard de viaţă crescut. Următorul pas este să conştientizeze că fiecare din noi are responsabilitatea individuală de a-şi îngriji propria sănătate”, consideră Emilia Bunea, CEO Metropolitan Life.

    „Interacţiunile cu utilizatorii platformei online şi reacţiile primite de la beneficiarii acestei campanii ne-au determinat să ne implicăm şi în acest an în proiectul “Sănătatea-i cel mai bun prieten”.  Vom intensifica demersurile de informare şi educare pentru că noi credem în dreptul la sănătate al românilor. Iar schimbările de mentalitate se văd de la an la an”, a declarat Liliana Şerban, Preşedintele Consiliului Director al Fundaţiei MediaPro.

    Campania se va derula în intervalul 5 noiembrie – 31 decembrie 2014 şi, pe lângă dezvoltarea platformei online şi a canalelor de comunicare de susţinere, va include şi conţinut relevant în publicaţiile Ziarul Financiar, Business Magazin, The One, Ce se întâmplă, doctore? şi pe site-urile www.gandul.info, www.mediafax.ro, www.descopera.ro şi www.go4it.ro.

    De asemenea, subiecte importante vor fi dezbătute în cadrul unei ediţii speciale a ZF Live, pe parcursul conferinţei Mediafax Talks about Health, cu tematică medicală, dar şi în cadrul unui eveniment dedicat părinţilor, derulat de revista Ce se întâmplă, doctore?. Un alt eveniment dedicat acestei campanii va fi Meet the CEO, organizat sub umbrela brandului de presă Business Magazin, la care va participa Emilia Bunea, CEO Metropolitan Life.

    Toate materialele se vor regăsi pe site-ul campaniei www.sanatateaprieten.ro, precum şi pe pagina de Facebook „Sănătatea-i cel mai bun prieten“.

    Mediafax este compania ce furnizează cel mai diversificat conţinut media de pe piaţa din România, având ca distribuţie o arie largă de platforme de interacţiune cu publicul. Cu experienţa de peste 20 de ani a agenţiei de presă Mediafax, grupul creează şi livrează publicului conţinut unic, valoros, exhaustiv şi relevant, susţinut de autoritatea editorială.

    Portofoliul Mediafax include peste 26 de branduri – multe lider de piaţă – care acoperă cele mai importante domenii de interes, de la business, social-politic, sport, divertisment şi lifestyle la nişe precum auto, ştiinţă, gadgeturi şi tehnologie. Printre produsele grupului se numără Ziarul Financiar, Mediafax, Business Magazin, Gandul.info, Pro Sport, The One, Ce se întâmplă, doctore?, gandul.info, Pro Motor, Playboy.

    Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro (“FEDM”) creează prin activitatea sa un cadru de cunoaştere, cercetare şi dezvoltare, ca baza a proiectelor de modernizare economică şi socială din România. FEDM a desfăşurat acţiuni de educaţie pe teme sociale, politice şi economice a publicului larg, atât în parteneriat cu companii private şi ONG-uri, cât şi cu finanţare de la Uniunea Europeană, fiind beneficiar sau partener în 3 proiecte cu finanţare UE, derulate în perioada 2010-2012.

    Compania Metropolitan Life este parte a grupului MetLife.

    Înfiinţată în 1868, MetLife oferă prin filialele şi companiile sale afiliate la nivel global asigurări de viaţă, planuri de pensii, beneficii pentru angajaţi şi servicii de administrare a activelor. Cu aproape 100 de milioane de clienţi, MetLife are operaţiuni deschise în aproape 50 de ţări şi deţine poziţii de conducere în pieţe din Statele Unite, Japonia, America Latină, Asia, Europa şi Orientul Mijlociu.

    În România, Metropolitan Life este numărul 1 în asigurări de viaţă de accident şi îmbolnăvire şi se situează pe locul doi în piaţa de asigurări de viaţă din punct de vedere al volumului de prime brute subscrise la sfârşit de 2013, cu o cotă de piaţă de 16%. Suntem prezenţi de 15 ani şi 2 milioane de clienţi beneficiază de asigurări de viaţă sau pensii private obligatorii oferite de companiile noastre.

     

    Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să o contactaţi pe Persida Roată,  Brand  Manager– persida.roata@m.ro Î 031.82.56.129/ 0755 017 950

  • Povestea miliardarului de 31 de ani care a dezvoltat cel mai mare retailer online din lume

    S-a născut în Paris în 1967, într-o familie de iranieni, şi s-a mutat în Maryland împreună cu familia când tatăl său, de profesie medic, şi-a început rezidenţiatul la Johns Hopkins Medical Center.

    Omidyar şi-a descoperit pasiunea pentru calculatoare în perioada liceului, când a devenit interesat de computere şi a început să lipsească de la orele de educaţie fizică pentru a se dedica pasiunii sale. În loc să îl pedepsească pentru absenţele sale, directorul liceului l-a angajat să scrie un program de computer care să printeze fişe pentru biblioteca şcolii; câştiga 6 dolari pe oră.

    După liceu, Omidyar s-a înscris la Universitatea Tufts, pe care a absolvit-o în 1988 specializându-se în informatică. Şi-a început cariera la Claris, o subsidiară a Apple Computer, care dezvolta software pentru Macintosh. În 1991, a fondat împreună cu trei prieteni Ink Development Corp., o firmă ce includea şi un segment de shopping şi a fost ulterior redenumită eShop Inc.

    Omidyar a lucrat ca inginer software pentru eShop până la sfârşitul lui 1994, când, săturându-se de start-up-uri, a început să lucreze ca inginer pe relaţii de dezvoltare pentru producătorul de software General Magic.

    La 28 de ani, a început să scrie cod de computer pentru o firmă care permitea listarea de obiecte de colecţie care să poată fi licitate în mod direct. A creat un prototip pe pagina sa personală, iar apoi a lansat un serviciu online numit Auction Web, care a devenit ulterior eBay.

    Primul obiect vândut pe site a fost un indicator cu laser stricat. Omidyar a fost fascinat că cineva ar putea să plătească pentru un dispozitiv stricat, dar cumpărătorul l-a asigurat că este conştient de acest lucru şi că are o colecţie de astfel de obiecte. Surprizele au continuat să apară, iar businessul a explodat pe măsură ce utilizatorii au început să înregistreze obiecte de o varietate inimaginabilă.

    Site-ul era monetizat printr-un comision cuprins între 1,25 şi 5% de la vânzător, iar cu profitul obţinut astfel, Omidyar a finanţat extinderea. Veniturile lui au ajuns treptat să depăşească salariul pe care îl avea la General Magic, astfel că, la nouă luni de la începerea acestei activităţi, a decis să îşi dedice toată atenţia noii sale afaceri. În prima lună din 1997, site-ul său găzduia deja două milioane de licitaţii, iar până la mijlocul anului intermedia 800.000 de licitaţii în fiecare zi.

    Ca urmare a dezvoltării, în acelaşi an a schimbat numele companiei în eBay şi a început să o promoveze. Numele atât de cunoscut astăzi a fost rezultatul unei inspiraţii de moment a antreprenorului. În 1996, în afacere i s-a alăturat Jeffrey Skoll, inginerul canadian care a devenit primul angajat al eBay. În martie 1998, Meg Whitman a fost numită preşedinte şi CEO şi a condus firma vreme de zece ani. În septembrie 1998, eBay a fost listată la bursă, făcându-i atât pe Omidyar, cât şi pe Skoll miliardari.

    În 2008, cele 170 de milioane de acţiuni ale lui Omidyar valorau 4,45 miliarde de dolari. De la fondarea companiei în 1995 până la sfârşitul lui 1999, pe eBay au fost vândute mărfuri în valoare de două miliarde de dolari. Câteva dintre cele mai ciudate (şi nu neapărat legale) produse includ un Volkswagen Beetle din 1999, o navetă spaţială rusească şi un rinichi uman. În primăvara acestui an, baza de date a clienţilor eBay a fost spartă de către armata siriană, ei înlocuind primele pagini ale site-urilor cu propriul lor logo.

    Preţul acţiunilor a scăzut drastic ca urmare a atacului.
    Omidyar este de asemenea investitor în staţiunea de lux Montgage Resort and Spa din Laguna Beach, California, iar în 2010 a lansat un site de ştiri de investigaţii, Honolulu Civil Beat, numit cel mai bun site de ştiri din Hawaii timp de trei ani consecutiv. Anul trecut, Honolulu Civil Beat a început un parteneriat cu publicaţia americană Huffington Post lansând cel mai recent site regional al publicaţiei, HuffPost Hawaii. Anul trecut, Omidyar a anunţat lansarea First Look Media, o organizaţie media care a lansat în 2014 publicaţia The Intercept.

  • (P) Telekom Romania oferă până la 50.000 de Euro pentru proiecte destinate comunităţii

    Beneficiind de implicarea comunităţii, Telekom Romania a selectat din cadrul celor 6 teme principale listate pe www.teimplici.ro, cele mai importante 12 arii, ca nivel de interes, în care va investi fonduri pentru dezvoltarea de proiecte de responsabilitatea socială. Ariile de înscriere a proiectelor sunt:

    1. Educaţie sanitară preventivă;
    2. Învaţă să fii voluntar;
    3. Pregătire pentru viaţă;
    4. Nutriţie sănătoasă;
    5. Sănătatea în mediul rural;
    6. Stil de viaţă sănătos;
    7. Dezvoltare durabilă;
    8. Educaţia în domeniul mediului;
    9. Inovaţie în domeniul educaţiei;
    10. Inovaţie în domeniul sănătăţii;
    11. Transportul alternativ;
    12. Protejarea copiilor, vârstnicilor şi a victimelor violenţelor.

    Toate organizaţiile non-guvernamentale cu proiecte care pot fi încadrate în aceste 12 arii sunt invitate să le înscrie pe platforma www.teimplici.ro în perioada 22 octombrie – 12 noiembrie 2014.

    Printre criteriile de eligibilitate ale proiectelor se numără: capacitatea de a livra rezultate sustenabile şi măsurabile; contribuţia ONG-ului să fie de minimum 20% din valoarea întregului proiect; suma solicitată să fie de maximum 5.000 euro. Fiecare participant are dreptul să înscrie un singur proiect, în cadrul ariei în care consideră că are cea mai bună expertiză. Mai multe detalii despre condiţiile de participare şi de eligibilitate a proiectelor sunt disponibile aici, pe www.teimplici.ro.

    În perioada 14 noiembrie – 3 decembrie proiectele înscrise vor putea fi votate public pe platforma teimplici.ro şi vor fi evaluate simultan de către un juriu de specialitate. Votul publicului va reprezenta 50% din nota finală a fiecărui proiect.

    Juriul este format din următoarele personalităţi: Cristina Bazavan – blogger, Cristi China Birta – blogger, Lăcrămioara Botezatu – Project Manager www.csrmedia.ro, Florin Ghindă – Fondator Romaniapozitiva.ro, Paula Herlo – jurnalist, Mircea Kivu – Sociolog FDSC, Ionuţ Sibian – Director Executiv FDSC şi Ruxandra Vodă, Director Comunicare, grupul de companii Telekom Romania.

    Proiectele câştigătoare vor fi anunţate pe data de 11 decembrie 2014, iar implementarea lor se va realiza în decursul anului 2015.

    Proiectul teimplici.ro a fost lansat în vara acestui an, românii fiind invitati să îşi exprime părerea cu privire la cele mai importante direcţii în care ar trebui să se investească în societatea din România. Au fost propuse pe platformă 6 teme principale, iar în urma celor peste 18.600 de voturi primite din partea publicului, acestea s-au clasat după cum urmează ca relevanţă: Educaţie, Sănătate, Mediu, Inovaţie, Dezvoltare şi Protecţie socială. În cadrul acestor teme, utilizatorii site-ului teimplici.ro au fost invitaţi să propună şi arii specifice de intervenţie, iar din cele peste 80 de arii menţionate pe platformă, au fost selectate 12 în funcţie de importanţa acordată în urma voturilor şi a interacţiunilor.

  • România urcă în topurile competitivităţii şi aşteaptă să vină investiţiile străine

    România a reuşit să facă un salt important în topul global al competitivităţii realizat de Forumul Economic Mondial şi a reuşit să urce şi în clasamentul statelor cu cel mai bun climat pentru mediul de afaceri, realizat de Banca Mondială. Rămâne de văzut dacă România va deveni mai atractivă în ochii investitorilor şi dacă aceste progrese se vor reflecta şi în creşterea volumului investiţiilor străine.

    România este dependentă de finanţarea externă, astfel că, în lipsa investiţiilor străine directe şi a fondurilor europene, creşterea economică mult aşteptată va fi foarte dificilă.

    Atractivitatea mediului de afaceri autohton este foarte importantă, reflectându-se într-un volum mai mare sau mai mic de investiţii străine. Cele două topuri realizate de Forumul Economic Mondial şi de Banca Mondială sunt un reper important pentru investitorii străini, care analizează o multitudine de indicatori atunci când iau decizia de a-şi plasa sau nu banii într-o ţară, uitându-se în special la evoluţia economiei. Iar îmbunătăţirea percepţiei investitorilor este de bun augur pentru o ţară care depinde de banii străinilor.

    România, ca şi alte ţări din regiune, are nevoie de ritmuri de creştere economică susţinută, chiar de 4-5%, pentru a deveni atrăgătoare pentru investitorii străini, spun unii economişti. Cele mai consistente fluxuri de investiţii străine au fost înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică. Investiţiile străine au urcat până la un maxim de 9,5 mld. euro în 2008, însă în anii de criză s-au prăbuşit la valori de până la cinci ori mai mici. Ceea ce arată că banii aduşi de străini au fluctuat de cele mai multe ori în pas cu trendul economiei.

    ”Ţările din regiune au nevoie de ritmuri de creştere susţinute pentru a le face atrăgătoare pentru investiţii, iar acest lucru poate fi obţinut prin reformele structurale. Acestea sunt mai necesare ca oricând pentru că de şase ani stăm într-o zonă în care nu putem spune nici că mai suntem în criză, nici că am ieşit din ea. Investitorii analizează două aspecte când se uită la o ţară: potenţialul şi istoricul„, a spus Mihai Bogza, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, la un eveniment organizat la Bucureşti de publicaţia The Economist.

    Dacă din punctul de vedere al dimensiunii pieţei România pare să fie avantajată în regiune, în privinţa procesului de convergenţă la ţările dezvoltate este în continuare într-o poziţie defavorabilă, în opinia lui Bogza. Investitorii sunt interesaţi de potenţialul unei pieţe dat de dimensiunea acesteia, de amplasament, de diferenţa de dezvoltare a pieţei faţă de grupul de ţări către care converge, dar şi de istoricul pieţei respective.

    Deşi are un potenţial de creştere cu mult peste media europeană având în vedere cât are de recuperat, economia românească este frânată de birocraţia fiscală şi administrativă. În plus, nu există o strategie şi viziune pe ter-men lung, ceea ce pune în ceaţă direcţia în care ar trebui să se îndrepte România.

    Lipsa investiţiilor după criză, atât cele interne, cât şi cele străine, a lovit în plin economia. Iar atragerea de noi investitori este acum extrem de dificilă în contextul crizei economice mondiale. Pe lângă factorii interni, înrăutăţirea activităţii investiţionale în România a fost corelată şi cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional. Fluxurile mai puţin generoase de bani au devenit foarte selective în ceea ce priveşte destinaţiile lor.

    De ce vin investitorii străini în România? Există criterii individuale, în funcţie de companie, dar există şi puncte comune, precum siguranţa investiţiei, sustenabilitate economică şi predictibilitatea reformelor politice, apreciază Valeriu Nistor, preşedintele Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham). ”România trebuie mai întâi de toate să se gândească şi să profite de poziţia ei strategică. Climatele social, politic şi economic au o mare influenţă asupra gradului de atractibilitate a investitorilor străini. Stabilitate, transparenţă, adaptabilitate. Acestea sunt marile puncte forte. Ce fel de model economic îşi doreşte România? Nu trebuie să ne gândim la viitori investitori. Trebuie să avem grijă de cei care sunt deja aici„, în opinia şefului AmCham.

  • Avertismentul celui mai galonat antreprenor al momentului: Inteligenţa artificială este cea mai mare ameninţare la adresa umanităţii

    „Prin inteligenţa artificială, trezim demonul la viaţă”, a spus Musk. „Toate acele poveşti în care personajul stă liniştit, ştiind că are pentagrama şi apa sfinţită şi poate controla demonul, se termină întotdeauna prost. Trebuie să fim extrem de atenţi atunci când vine vorba de inteligenţa artificială. Dacă m-aţi pune să ghicesc care este cea mai mare ameninţare la adresa umanităţii, aş spune că este aceasta. Din ce în ce mai mulţi oameni de ştiinţă ajung la concluzia că este nevoie de o serie de măsuri care să reglementeze dezvoltarea inteligenţei artificiale, atât la nivel local, cât şi la nivel global.”

    Elon Musk a mai avertizat, în trecut, despre pericolul inteligenţei artificiale, postând pe Twitter mesajul că aceasta poate fi chiar mai periculoasă decât bombele atomice. Întrebat de ce a investit totuşi în anumite companii care cercetează inteligenţa artificială, Musk a răspuns, zâmbind: „Vreau să fiu cu ochii pe ele.“ El a dezvoltat apoi, spunând că vrea să urmărească evoluţia acestor companii şi să se asigure că se iau toate măsurile de precauţie necesare.

    Inteligenţa artificială se defineşte ca inteligenţa exprimată de maşini sau programe, reprezentând o zonă de studiu ce are ca scop crearea unei inteligenţe similare cu cea a creierului uman. O altă definiţie, folosită de unii cercetători, se referă la „un sistem care percepe condiţiile exterioare şi ia măsurile necesare pentru a-şi maximiza şansele de succes”; termenul a fost creat de John McCarthy în 1955.

    Marii jucători din zona de tehnologie par încântaţi de ideea de inteligenţă artificială, atât timp cât aceasta poate fi controlată şi utilizată doar în anumite direcţii. Companii precum Google sau Facebook investesc sume mari pentru a dezvolta sisteme care funcţionează similar minţii umane.

    În ianuarie, Google a achiziţionat start-up-ul britanic DeepMind, o companie specializată în inteligenţa artificială fondată de un fost campion la şah în vârstă de 37 de ani. Detaliile tranzacţiei nu au fost făcute publice, dar analiştii estimează că Google a plătit în jur de 500 de milioane de dolari pentru pachetul majoritar. La începutul lunii octombrie, reprezentanţi ai gigantului IT au anunţat un parteneriat cu Universitatea Oxford pentru a dezvolta platforme de inteligenţă artificială.

    Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, se numără şi el printre miliardarii din domeniul tehnologiei interesaţi de inteligenţa artificială. Alături de Elon Musk şi de actorul Ashton Kutcher, el a investit în jur de 40 de milioane de dolari în compania Vicarious FPC.

    Vicarious FPC are ca obiectiv dezvoltarea unui sistem capabil să reproducă funcţiile neocortexului uman, adică partea care controlează mişcarea, vederea, precum şi înţelegerea limbajului şi a funcţiilor matematice. Scott Phoenix, cofondatorul companiei, speră ca într-o bună zi să poată construi un calculator care „să gândească la fel cum o fac oamenii, dar să nu aibă nevoie de mâncare sau somn“.

    În cadrul unui interviu, Zuckerberg a declarat că investiţia reflectă un interes personal, fără a avea vreo legătură cu reţeaua de socializare pe care o conduce. Cu toate acestea, Zuckerberg a confirmat că dezvoltarea inteligenţei artificiale ar putea avea un impact semnificativ în procesul de transformare şi de prelucrare a datelor generate de utilizatori pe Facebook.