Nu este vorba de proiecte irealizabile, pentru ca o parte dintre
ele sunt deja demarate. Pana in 2015, statul ar trebui sa aloce
11,9 miliarde de euro pentru a pune in practica proiectele propuse
de CIS. Suma reprezinta aproximativ jumatate din investitiile
totale necesare, estimate la 23 miliarde de euro. Cealalta jumatate
urmeaza sa fie asigurata fie din fonduri europene, fie din surse
private, parteneriate publice private (PPP) sau finantari de la
Banca Europeana pentru Investitii (BEI).
Tag: investitii
-
Propunerea investitorilor straini pentru repornirea economiei costa 23 de miliarde de euro
-
Monaco ramane orasul cu cele mai scumpe locuinte de lux din lume
Costul mediu al unei case sau apartament din Monaco a fost anul
trecut de 65.600 de dolari metrul patrat, potrivit unui indice
mondial al preturilor locuintelor calculat de compania londoneza de
brokeraj Knight Frank. Pe locul al doilea se afla Londra, cu un
pret de 56.300 de dolari metrul patrat, in timp ce Parisul a ocupat
pozitia a cincea, cu 40.500 de dolari. Intre cele mai scumpe piete
imobiliare din lume se mai afla alte trei orase din Franta. -
Ce investitii se poarta in 2011?
Odata cu intrarea H&M pe piata locala, Inditex si C&A
accelereaza anul acesta ritmul deschiderilor de magazine. Desi pare
ca se aseamana – cei trei au magazine de format mare, au ambitii de
a domina centrele comerciale si schimba rapid colectiile -,
strategia celor trei mari are mai multe diferente decat
asemanari.
Pe piata locala, spaniolii de la Inditex sunt singurii care se
invart in cercuri inalte, cu afaceri de circa 100 de milioane de
euro anul trecut. Ei sunt insa si primii care si-au facut curaj sa
patrunda pe piata locala – in franciza, in 2004, si direct trei ani
mai tarziu. Acum detin 56 de magazine, dintre care 5 inaugurate in
acest an si au in plan alte peste zece, avand o cota de piata de
circa 5% (in conditiile in care piata de retail de moda este
estimata de Euromonitor la 1,9 miliarde de euro). Urmatorii intrati
au fost olandezii de la C&A in aprilie 2009. Dupa primele noua
luni de functionare cu 3 magazine, la finalul lui 2009, compania
tragea linie si obtinea incasari de aproape 8 milioane de euro.
Pentru 2010 nu au fost anuntate rezultatele oficiale, insa anul
trecut au fost deschise alte patru magazine. Ritmul va accelera in
acest an, fiind planificate noua deschideri. Primul magazin ce va
fi deschis in 2011 va fi in Botosani, in centrul comercial Family
Center, pe data de 14 aprilie.
Ultimul intrat, insa nu cel din urma, este H&M, care a
inaugurat la sfarsitul lunii martie primele doua magazine, ambele
in capitala. Alte sase urmeaza sa isi deschida portile in acest an,
reprezentantii H&M anuntand ca Romania este prima tara unde
deschid opt magazine din primul an.Intrarea H&M ascute astfel lupta din retailul de moda
autohton, o piata destul de mica – 1,9 mld. euro anul trecut,
respectiv 7,5 euro pe luna per capita, conform Euromonitor
International -, dar cu estimari pozitive pentru viitorul mediu:
cifrele Euromonitor arata ca piata va ajunge la 2,9 miliarde de
euro in 2015 si la 4,2 miliarde de euro in 2020, ceea ce inseamna
ca un roman va ajunge sa cheltuie pe haine lunar circa 11,5 euro in
2015, respectiv 16,7 euro in 2020.
Desi deocamdata toti cei trei retaileri se bat pe cei 7,5 euro
pe care un roman ii cheltuie pe haine pe luna, retailerii se
adreseaza unor segmente diferite. Astfel, in timp ce C&A se
pozitioneaza pe segmentul medium-low, H&M se adreseaza
clientilor cu venituri medii. In cazul Inditex, pozitionarea este
diferita in functie de brand, deoarece compania detine sapte
branduri pe piata locala (Massimo Dutti si Zara se adreseaza
segmentului medium-high, Bershka, Pull & Bear si Stradivarius
merg pe clientii cu bugete medii, iar Zara Home – decoratiuni
interioare – si Oysho – lenjerie intima – se adreseaza persoanelor
cu venituri peste medie.
In functie de aceasta pozitionare, retailerii isi concentreaza
atentia asupra unor anumite orase, respectiv spatii comerciale.
Astfel, H&M a decis sa se concentreze pe capitala in primul an
de prezenta pe piata, urmand a deschide doar in Bucuresti cinci
magazine. Tot in 2011 suedezii vor mai deschide la Brasov,
Timisoara si Cluj – cate un magazin in fiecare oras -, acestea
fiind unele dintre cele mai mari orase ca populatie. Totodata,
acestea sunt si orasele cu cele mai mari salarii din Romania, dupa
Bucuresti.Cei de la Inditex au acoperit in cei sapte ani de prezenta pe
piata cele mai mari orase din Romania, dar si-au concentrat atentia
tot asupra capitalei, unde detin 24 de magazine. Au deschis insa si
in orasele cu peste 150.000 de locuitori. Singurele orase din
Moldova – regiunea cea mai saraca din Romania – unde a mers Inditex
sunt Iasi si Bacau, care au si cele mai mari venituri din
regiune. -
Cum se castiga bani din jgheaburi si burlane
Dan Mircescu (36 de ani) se gandeste de fapt de mult timp la
problemele pe care le pot avea oamenii cu acoperisul casei lor. Si
nu numai cu acoperisul. In 1999, la doar un an dupa ce a absolvit
Institutul de Arhitectura “Ion Mincu” din Bucuresti, Dan Mircescu,
directorul si in acelasi timp unul dintre actionarii Final
Distribution, a infiintat, la sugestia unui prieten, o firma in
domeniul materialelor de constructii: “Am inceput in ’99 cu o alta
firma, Final Construct, iar in 2004 am infiintat Final
Distribution, care a continuat businessul inceput de firma
initiala. In ’99 mai era un actionar, dar ne-am separat ulterior,
el a ramas cu Final Construct”.Final Distribution a preluat de la Final Construct importul si
distributia pe Romania a tiglelor metalice Gerard, produse de firma
neozeelandeza AHI Roofing, precum si a membranelor de protectie
pentru acoperisuri Delta, produse de germanii de la Doerken. In
2010 compania a introdus in portofoliul sau si ferestrele de
mansarda Keylite, produse de firma Keystone din Irlanda de
Nord.
Mircescu isi aduce aminte zambind de prima investitie, dar si de
primul client din perioada in care se ocupa de Final Construct.
“Investitia initiala a fost de 500 de dolari, intr-un stand la
Romexpo, unde am facut un acoperis sarpant. Primul client a fost o
cunostinta de-a mea, care a comandat un acoperis de tigla, pe care
noi trebuia sa-l importam. Platise 9.000 de marci, trecuse ceva
timp de cand batusem palma si era sigur ca nu o sa-i mai livram
acoperisul. Mai in gluma, mai in serios m-a amenintat ca-mi ia
capul. Primul import a fost o adevarata aventura, nu am facut
niciun profit. A durat o saptamana numai sa scot din vama
acoperisul”, spune Mircescu – care nu se putea folosi la vremea
aceea de internet pentru a-si rezolva problemele.Acum insa internetul reprezinta acum una dintre metodele cele
mai eficiente prin care Final Distribution isi face cunoscute o
parte dintre produse. Numai pagina de Facebook a acoperisurilor
Gerard, pe care Final Distribution le importa in Romania, a atras
pana in prezent peste 1.300 de fani.In prezent, 20% din firma este
controlata de doi cetateni straini, un neozeelandez si un suedez,
ambii fosti angajati ai furnizorilor cu care Final Distribution a
lucrat.Chiar daca deocamdata este o companie destul de mica, avand o
cifra de afaceri de 4 milioane de euro anul trecut, Final
Distribution a finalizat anul acesta o unitate de productie de
sisteme pluviale la Baicoi, cu care vrea sa atace anul viitor si
pietele straine. Mircescu si partenerii sai au investit 500.000 de
euro pentru a fabrica la Baicoi ceea ce anterior aduceau pe piata
exclusiv din import.Drumul pana la productie nu a fost insa deloc usor. Cea mai mare
parte a investitiei a fost realizata din fonduri proprii, doar 30%
reprezentand finantare bancara. Deocamdata productia abia a
inceput, iar fabrica din Baicoi lucreaza la 10-20% din potential,
in conditiile in care capacitatea de productie se ridica la 3,5
milioane de metri liniari pe an de burlane si 1 milion de metri
liniari anual de jgheaburi. “Facem aproximativ 32 de metri liniari
de burlane pe minut si 16 metri liniari de jgheaburi”, explica
Mircescu.Daca productia se adreseaza deocamdata exclusiv pietei
romanesti, Mircescu se gandeste pe viitor sa inceapa si exporturile
catre tarile din regiune: “Noi ne-am dori inca de maine sa incepem
exporturile, dar sunt etape pe care nu le putem arde inainte de a
intra efectiv pe piete straine. Trebuie sa cunoastem aceste piete
mai intai, sa le studiem. Mai intai vrem sa stapanim piata locala,
insa in 2012 vom incepe vanzarea si in tarile din jur”.In prezent, piata locala de jgheaburi si burlane, cu o valoare
estimata la circa 20 de milioane de euro, este dominata in
proportie de 70% de importatori. Structura pietei, dar si
perspectivele ei de crestere i-au determinat pe proprietarii Final
Distribution sa investeasca intr-o fabrica de sisteme pluviale.Deocamdata considera ca au avut o idee buna, avand in vedere
vanzarile din ultimele luni. Anul 2011 a inceput in forta, in
conditiile in care pentru primul trimestru Mircescu estimeaza o
crestere a afacerilor cu circa 300% fata de aceeasi perioada a
anului trecut. “O parte semnificativa din acest avans se datoreaza
productiei, insa si vremea ceva mai buna fata de anul trecut si-a
spus cuvantul.” Acest tur de forta din prima parte a anului il
ajuta pe antreprenorul prahovean sa spere pentru tot anul la o
crestere a businessului de circa 20%, pana la 4,8 – 5 milioane de
euro. -
King Sturge: Cele mai atractive orase pentru dezvoltari industriale sunt Cluj, Timisoara, Ploiesti, Pitesti si Craiova
Ea mai spune ca alt semn de revigorare a sectorului o reprezinta
intrarea pe piata romaneasca a unor noi producatori si care au
demarat constructia unitatilor proprii (care urmeaza a fi livrate
in 2011): Lufkin Industries si Toro in Ploiesti, Plexus in Oradea,
Valeo langa Timisoara, Rochling-Automotive in Oarja, Pitesti.Cererea pe piata ar urma sa vina din partea catorva nume noi
intrate pe piata, majoritatea provenind din domeniul automobilelor
si electronicelor, impreuna cu furnizorii si operatorii lor
logistici. “De asemenea, cererea se va manifesta din partea
clientilor finali care sunt in cautare de terenuri industriale pe
autostrada A1 si in proximitatea Bucurestiului, luand in
considerare faptul ca pretul pentru terenurile de prim rang a
scazut cu cca. 40% comparativ cu 2009.”Cererea de investitii in sectorul industrial a crescut
considerabil in 2010. La nivelul Europei, in 2010 s-a tranzactionat
o valoare totala de 10.7 miliarde de Euro, o crestere de 55% fata
de 2009, conform analizelor RCA (Real Capital Analytics). -
Peste 1,1 miliarde de euro investiti in bere
“Fiecare si-a bugetat diferit cheltuielile, dar in principiu,
tintele de investitii au fost frigiderele si dispozitivele de
draft, dar si spatiile din Horeca, in unele cazuri fiind vorba de
amenajare”, spune presedintele asociatiei, care da ca exemplu
faptul ca la unele terase berarii au suportat costurile pentru
umbrele si mobilier. Chiar daca au inchis fabrici, iar bugetele de
investitii au fost reduse fata de anii in care consumul duduia,
berarii cred ca viitorul le va aduce vanzari mai mari.In acest moment, membrele asociatiei – Ursus Breweries,
Heineken, Bergenbier, Romaqua Group, United Romanian Breweries
Bereprod au un volum cumulat de vanzari de 15,3 milioane de
hectolitri, cu 4,4% mai putin decat in 2009. Cu acest volum, ele
si-au adjudecat insa o pondere de peste 90% din piata.Citeste mai multe despre evolutia pietei berii
intr-un material amplu din BUSINESS Magazin. -
100 de sfaturi pentru romanii care vor sa-si cumpere casa
Autorul este nascut in Grecia (are 36 de ani), a avut mai multe
afaceri in media, marketing si PR, iar din 2004 si-a focalizat
interesul asupra Romaniei, unde a dezvoltat o firma de consultanta
imobiliara. O tara despre care spune, cu niste vorbe pe care dorim
sa le credem sincere, ca nu reprezinta “destinatia” lui, ci “insusi
destinul” sau.Dupa ce si-a deschis, in 2008, un blog personal (primul din Romania
dedicat sectorului imobiliar) si dupa ce si-a publicat intaia carte
romaneasca, “Prin labirintul imobiliarelor”, o culegere de anecdote
din si despre piata de imobiliare, Ilias Papageorgiadis s-a hotarat
sa-si condenseze experienta de consilier intr-un vademecum pentru
uzul celor care doresc sa-si cumpere un apartament, o vila sau un
teren.Ce face speciala cartea sa? Urmarindu-l cu atentie, putem afla cum
sa abordam relatia cu bancile si problema costurilor ascunse, care
ar trebui sa fie criteriile pentru alegerea unui apartament, care
este “ciclul de viata” al unei cladiri, care sunt problemele de
care sa ne ferim si care este numele real al celor sapte “soacre”
ale dezvoltatorului (banca, arhitectul, avocatul, contabilul,
constructorul, agentul imobiliar si notarul sau), care sunt
avantajele si dezavantajele unei case situate in preajma padurii
sau la marginea unui lac. O mie de posibile situatii, condensate
intr-o suta de sfaturi fundamentale. Sfaturi prietenoase, venite
din partea unui om care crede cu tarie ca “orice criza ascunde
oportunitati majore”.Ilias P. Papageorgiadis, “100 mici secrete pentru investitii
imobiliare de succes”, Editura R.G. Publishing, Bucuresti,
2010 -
Va place Tuculescu? Premiera: un fond de investitii special pentru iubitorii de arta
Obiectele de arta nu par sa aiba foarte mare valoare pentru
romani. Cel mai scump tablou vandut in Romania, “Carciuma la Rucar”
semnat de Nicolae Grigorescu, a fost dat la licitatie cu numai
230.000 de euro, pe cand in alte tari pasionatii de arta ajung sa
plateasca chiar si zeci de milioane de euro pentru o singura opera.
Dincolo de obiect de colectie cu valoare sentimentala, o astfel de
achizitie ajunge sa fie pentru multi o investitie cu randamente
mari, asemenea altora precum imobiliarele sau bursa in vremurile
bune. La noi insa, colectionarii sunt putini, investitori in arta
sunt doar cateva sute, iar cei dispusi sa scoata din buzunar peste
50.000 de euro pentru un tablou pot fi numarati pe degetele de la
maini.“Arta este considerabil subestimata in Romania”, spune Eugen
Voicu, presedintele companiei de administrare a investitiilor
Certinvest, despre o piata care de-abia anul acesta va depasi 10
milioane de euro, fiind estimata la cel mult 15 milioane de euro,
valoare infima fata de nivelul de 43 de miliarde de euro la nivel
mondial, potrivit calculelor European Fine Art Foundation. Pentru
cei mai multi, obiectele de arta au mai degraba potential estetic
si mai putin de castig, dar privita ca o investitie, arta ar avea
toate sansele sa inceapa sa ia amploare in urmatorii ani si sa
ajunga chiar la 30 de milioane de euro in Romania in 2013, dupa cum
apreciaza Manuela Plapcianu, directorul executiv al casei de
licitatii Artmark.In ultimii 15 ani, randamentul mediu anual al investitiilor in
arta a fost de peste 27%, pondere care pare cu atat mai interesanta
in contextul economic actual, cand putine sunt investitiile care
pot asigura un astfel de castig. Pe asta mizeaza acum si Voicu,
care in urmatoarele saptamani, imediat ce va primi autorizarea de
la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), urmeaza sa
porneasca un fond de investitii dedicat exclusiv investitorilor in
arta, cu planuri ambitioase sa stranga cinci milioane de euro,
adica aproximativ o treime din intreaga piata din acest an. “Arta
este destul de ferita de criza, fiind considerata un activ
refugiu”, justifica Voicu decizia lansarii Certinvest Arta
Romaneasca.
In linii mari, fondul va administra banii pasionatilor,
investitorilor interesati de arta care nu detin cunostintele sau
mijloacele financiare pentru a cumpara opere pe cont propriu sau
investitorilor care cauta sa-si diversifice portofoliul
investitional, tranzactionand tablouri la sfatul unor specialisti
din Comisia Expertilor Independenti si Comitetul Independent al
Evaluatorilor.Practic, atinge atat segmentul necunoscatorilor care ar fi vrut
sa faca astfel de investitii, cat si pe cel al oamenilor mai putin
dispusi sa plateasca zeci sau sute de mii de euro pentru un singur
tablou, avand in vedere ca sumele investite pot fi chiar si de
5.000 de euro. “Nu ma pricep la arta, dar caut de mai multa vreme
oportunitati de investitii ca sa diversific portofoliul”, spune
Dragos Novac, fondatorul Metropotam si al Krogos Software, afaceri
pe care le si conduce. A facut de-a lungul timpului mai multe
investitii, dar niciodata pe cont propriu, tocmai motivul pentru
care se gandeste sa se orienteze si catre arta, acum ca banii pot
fi administrati de oameni specializati si ca accesul la tablouri de
valoare este mult mai facil.“Fondul este oarecum un proiect-pilot care poate dovedi
potentialul pietei de arta si poate duce la dezvoltarea ei si la
aparitia altor fonduri de investitii in arta”, considera Eugen
Voicu. Un prim impact se va putea vedea in numarul licitatiilor
desfasurate, in conditiile in care acum fiecare dintre cele sapte
case de licitatii din Romania organizeaza cate o licitatie pe luna,
numarul obiectelor vandute fiind estimat la 700, potrivit Artmark.
Pe termen mai lung vor fi tranzactionate mai multe opere si
randamentul va fi si el mai mare.Certinvest Arta Romaneasca se asteapta in prima faza la un
randament mediu anual de 15% inca din primul an de investitie.
Castigurile pot fi insa cu mult mai mari, opere ale unor pictori
precum Ion Tuculescu, Octav Bancila sau Gheorghe Petrascu avand
randamente de aproximativ 40%. Sau pot ajunge chiar sa se dubleze.
S-a intamplat cu tablourile pictorului de avangarda Max Herman
Maxy, care s-au apreciat in ultimii zece ani cu 138%.