BusinessMagazin

Tag: zona euro

  • Markit: Economia zonei euro a încetinit în mai pentru a doua lună consecutiv

    Sondajele continuă să indice că economia zonei euro a ieşit dintr-o perioadă îndelungată de stagnare, ajutată de preţurile scăzute ale petrolului, deprecierea euro şi creşterea încrederii datorată programului de stimulare al Băncii Centrale Europene (BCE).

    Rezultatele arată însă că redresarea va continua să fie dificilă, iar ritmul acesteia limitat.

    BCE a lansat în martie un program de suplimentare a lichidităţilor cu 1.100 miliarde de euro prin achiziţii de obligaţiuni, mare parte guvernamentale, până în septembrie 2016. Creşterea economică din zona euro s-a accelerat în aşteptarea programului, dar ulterior majoritatea indicatorilor au fost mai puţin încurajatori.

    “În prezent, încetinirea nu este un motiv major de îngrijorare, dar va provoca unele preocupări la nivelul BCE, reprezentanţii băncii aşteptând semne că programul este medicamentul de care regiunea are nevoie pentru a obţine o redresare solidă şi sustenabilă”, a declarat Chris Williamson, economist şef la Markit.

    Încetinirea activităţilor poate reflecta şi temerile tot mai mari legate de capacitatea guvernului Greciei de a rambursa datoriile ţării şi de a rămâne în zona euro. Guvernul Greciei continuă să se contrazică cu creditorii ţării în privinţa reformelor necesare continuării programului de salvare de 240 de miliarde de euro, din care ţara mai are de primit 7,2 miliarde de euro.

    Indicele calculat de Markit privind intenţiile de achiziţii ale managerilor de companii, care măsoară activităţile din industria prelucrătoare şi servicii, a scăzut la 53,4 puncte în luna mai, de la 53,9 puncte în aprilie, şi a atins cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Indicele este calculat în urma intervievării a peste 5.000 de directori de companii din zona euro.

    Potrivit cercetării, activităţile din Germania au încetinit, iar cele din Franţa s-au intensificat.

    Economia Germaniei a încetinit peste aşteptări în primul trimestru, la o creştere de 0,3%, în timp ce PIB-ul Franţei a înregistrat un avans de 0,6%, cel mai rapid din ultimii doi ani, potrivit datelor publicate săptămâna trecută de institutele de statistică din cele două ţări.

  • Zona euro probabil va raporta o creştere economică de 0,5%, depăşind SUA

    Pentru prima dată în ultimii ani, pare foarte clar că uniunea monetară de 19 state a avut performanţe economice mult mai bune faţă de Statele Unite, în contextul în care economia americană s-a contractat în perioada ianuarie-martie.

    Potrivit unui sondaj în rândul analiştilor economici realizat de Reuters, zona euro probabil va raporta o creştere economică de 0,5 %, mai mare chiar şi decât cea a Marii Britanii, aflată pe primul loc ca performanţe în rândul statelor membre ale Uniunii Europene.

    Germania, cea mai mare economie a Europei, probabil va raporta o creştere economică de 0,5 la sută, iar Franţa, de 0,4%. Chiar şi economia Italiei are probabil o creştere de 0,2%.

    “Relansarea economică este susţinută de cinci factori: (1) cererea externă mai mare; (2) relaxarea condiţiilor financiare la nivel intern; (3) sfârşitul austerităţii fiscale; (4) un curs de schimb mai mic al monedei euro; (5) scăderea preţurilor la petrol”, explică analistul Huw Pill, de la Goldman Sachs.

  • Isărescu: Nu cred într-o ţintă de aderare la euro fără o foaie de parcurs din momentul acesta

    “Nu cred într-un interval ţintă fără o foaie parcurs din momentul acesta. Nu este 2019, atunci care este, dacă nu ai foaie de parcurs? Mai dăm cu banul şi mai spun eu că este 2021 sau 2022? În acest moment, orice schimbare a ţintei este neserioasă fără o foaie de parcurs. Nu cred că este cazul pentru o dezbatere pe data de 1 ianuarie 2019. Vrem toţi în Europa, dar ştim unde ne ducem? Unde ne ducem este în proces de transformare! Unde te duci?”, a răspuns vineri Isărescu, fiind întrebat ce crede despre faptul că Guvernul a menţinut data ţintă de aderare pentru 1 ianuarie 2019 în Programul de convergenţă transmis Comisiei Europene, deşi BNR a exprimat o poziţie mai degrabă împotriva acestui termen.

    El a menţionat că aderarea la zona euro reprezintă un proiect complex, care nu se rezumă numai la ţintă, şi a apreciat că “este chiar periculos să discutăm doar depre ţintă”.

    “Primul pas este seriozitatea. Suntem serioşi cu proiectul ăsta sau am terminat alte subiecte de dispută superficială şi hai să mai creăm unul, că BNR zice într-un fel şi Guvernul în altul? Eu cred că suntem pe aceeaşi linie. Multe probleme sunt, însă, la nivelul Guvernului, care ar trebui să treacă la capitolul priorităţi foarte multe chestiuni pe care, probabil că din considerente politice interne, nu le au acolo. Nu văd o discuţie serioasă despre proiectul euro dacă vom avea alte priorităţi”, a mai spus Isărescu.

    Guvernatorul a punctat că poziţia băncii centrale a fost exprimată în scris şi că aceasta este mai nuanţată, subliniind valenţele pozitive ale unei ţinte ambiţioase, dar şi pericolele ca, odată cu trecerea timpului, dacă nu se fac paşi concreţi, prin pierderea credibilităţii, ţinta “să facă mai mult rău decât bine”.

    “Cred că suntem la frontiera acestui moment. Aşteptăm să discutăm cu Guvernul, cu Parlamentul, cu Preşedinţia. Punctul de vedere al BNR a fost expus şi este mai nuanţat decât a spune că este o divergenţă”, a explicat şeful băncii centrale.

    El a spus că este nevoie de o dezbatere publică, puncâtnd că există un deficit de analiză, respectiv tratarea “mai uşuratică” a acestei probleme.

    “Nu este o problemă uşoară, este un program de ţară, greu, dificil, are “n” componente. Nu cred că discuţiile astea trebuie ţinute în secret, este vorba de o dezbatere publică. (…) În momentul în care vom şti ce avem de făcut noi (BNR – n.r.), Guvernul, Parlametul, modificări de legi, pentru că ai nevoie de modificări de legi importante pentru trecerea la euro, cu calendarul, cu realismul fiecărei măsuri, abia atunci vom şti cam care este termenul realist”, a adăugat guvernatorul.

    Isărescu a punctat că un termen ambiţios are valenţe pozitive dacă mobilizează societatea într-o anumită direcţie, dacă este un catalizator al reformelor şi o ancoră pentru politici coerente.

    Întrebat dacă BNR ar putea grăbi calendarul de reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii ţinute de bănci la banca centrală pentru a ajunge la nivelul european de 2%, în condiţiile în care s-ar menţine totuşi calendarul de aderare şi având în vedere intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) cu cel puţin doi ani înainte, guvernatorul a spus că măsura trebuie să fie sustenabilă şi nu trebuie accelerată forţat.

    “Noi nu putem să riscăm să accelerăm ceva ce nu este sustenabil. Dacă condiţiile sunt propice, putem să procedăm odată şi la o reducere cu 4 puncte a rezervelor. Dacă vă uitaţi în trecutul nostru, am făcut mişcări din astea mai accentuate, dar determinantul deciziilor noastre este legat de sustenabilitatea măsurii. Măsura trebuie să fie funcdamentată, să nu creeze mai multe probleme decât beneficii. Graba strică treaba şi nu vom face acest lucru, în mod categoric”, a conchis guvernatorul.

  • Producătorii din zona euro au majorat preţurile în aprilie, pentru prima oară în opt luni

    Preţurile medii de vînzare au crescut în aprilie, reflectând majorările din Germania, Italia şi Irlanda, a anunţat luni Markit Economics.

    Indicele privind intenţiile de achiziţii ale managerilor de companii, calculat de Markit, a scăzut uşor luna trecută, la 52 de puncte, de la 52,2 puncte în martie. Un nivel de peste 50 de puncte al acestui indice indică creşterea activităţilor.

    Raportul vine după ce declinul din ultimele patru luni al preţurilor de consum din zona euro a luat sfârşit în aprilie, susţinând opinia preşedintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, că programul de suplimentare a lichidităţilor cu 1.100 de miliarde de euro, până în septembrie 2016, începe să dea rezultate.

    Intensificarea activităţilor economice, din Germania şi până în Spania, susţine redresarea pieţei muncii, şomajul fiind pe un trend de scădere lentă.

    “Indicii referitori la preţuri au început să crească, iar angajările înregistrează cel mai mare avans după jumătatea lui 2011”, a declarat Chris Williamson, economist şef la Markit.

    Zona euro a înregistrat probabil în primul trimestru o creştere economică mai rapidă decât Statele Unite şi Marea Britanie, pentru prima oară în ultimii patru ani. Analiştii intervievaţi de Bloomberg anticipează că economia regiunii a avansat cu 0,4% în intervalul ianuarie-martie, comparativ cu ritmul de 0,1% consemnat de economia SUA şi 0,3% în Marea Britanie.

    Spania conduce redresarea din Europa, în timp ce banca centrală a Germaniei, Bundesbank, prognozează că economia ţării va continua să crească cu un ritm destul de bun.

    Se menţin totuşi temerile legate de şomajul din Italia, care a revenit în martie la un nivel record, producţia fabricilor din Franţa şi apropierea de faliment a Greciei.

  • Expert: Bulgaria, în urma României pe drumul către aderarea la zona euro. Banca centrală a României se concentrează pe educaţia financiară în perioada de criză

    Banca centrală a României se concentrează asupra “educaţiei financiare în perioada de criză şi pregătirii ţării pentru adoptarea (monedei) euro”, a declarat profesoara Tatiana Hubenova de la Academia Bulgară de Ştiinţe pentru cotidianul Sega, relatează site-ul Novinite.com.

    România a parcurs deja etape ale unei armonizări mai mari cu exigenţele aderării la Uniunea bancară europeană, apreciază experta.

    De asemenea, România a înregistrat rezultate bune în privinţa stabilităţii monetare şi educaţiei financiare, a adăugat ea.

    România şi-a stabilit ca obiectiv să adere la zona euro în 2020.

    Guvernul bulgar şi-a exprimat de asemenea dorinţa de a intra în “camera de aşteptare” a zonei euro.

    Bulgaria îndeplinea, în urmă cu mai mulţi ani, criteriile tehnice de aderare la zona euro, şi anume un deficit bugetar sub 3%, inflaţia sub 2% şi raportul îndatorare-PIB sub 60%.

    Însă Uniunea Europeană solicită, în plus, inclusiv Sofiei, educaţie financiară.

    Iar în ceea ce priveşte criteriile tehnice, în prezent Bulgaria nu-l respectă pe cel referitor la deficitul bugetar, care depăşeşte 3%, potrivit site-ului.

     

  • Preţurile de consum din zona euro s-au stabilizat în aprilie, după scăderile din ultimele luni

    Eurostat a anunţat că preţurile de consum din aprilie au rămas neschimbate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după ce au înregistrat scăderi în fiecare lună, începând din decembrie.

    Declinul preţurilor a determinat Banca Centrală Europeană (BCE) să lanseze un program de suplimentare a lichidităţilor prin care va cumpăra obligaţiuni, mare parte guvernamentale, în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro, până în septembrie 2016.

    Oficialii BCE au fost îngrijoraţi că prăbuşirea preţurilor petrolului, în a doua jumătate a anului trecut, ar putea provoca scăderi ale preţurilor unor bunuri şi servicii care să ducă la o spirală deflaţionistă în timpul căreia populaţia şi companiile să amâne cheltuielile, ceea ce ar fi afectat creşterea economică.

    “Este destul de clar că politica noastră monetară a evitat acest risc”, a declarat preşedintele BCE Mario Draghi, în conferinţa de presă susţinută în această lună.

    Inflaţia pare să revină în zona euro ceva mai devreme decât anticipa BCE, acesta fiind un nou indiciu că programul de suplimentare a lichidităţilor ajută redresarea economică. Totuşi, perspectiva încheierii mai devreme a perioadei de scădere a preţurilor a provocat deja speculaţii pe pieţele financiare, că BCE ar putea opri programul de achiziţii de obligaţiuni înainte de termenul planificat, sau să cumpere mai puţine obligaţiuni.

    “Lucrurile evoluează ceva mai bine decât ne aşteptam acum câteva luni”, a declarat Ardo Hansson, membru în consiliul guvernatorilor BCE, într-un interviu acordat The Wall Street Journal.

    El a adăugat însă că este prematur de discutat dacă BCE ar trebui să încheie suplimentarea de lichidităţi mai devreme decât a planificat.

    Stabilizarea indicelui preţurilor de consum reflectă redresarea parţială a preţurilor energiei, care au înregistrat în aprilie o scădere de 5,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după un declin de 6% în martie.

    Excluzând preţurile energiei, alimentelor şi alcoolului, inflaţia core a rămas extrem de scăzută. Astfel, inflaţia anuală a rămas la 0,6%, în timp ce preţurile din servicii au urcat cu 0,9%, faţă de 1% în martie.

    În loc să împingă zona euro într-o spirală a deflaţiei, preţurile mai mici ale energiei par să fi susţinut redresarea economică modestă din zona euro, care a beneficiat de stimulentele BCE şi deprecierea euro.

    Institutul spaniol de statistică a anunţat joi că economia a avansat cu 0,9% în primul trimestru, înregistrând cea mai mare creştere din ultimii şapte ani.

    Efectul pozitiv al preţurilor mici ale petrolului pare însă să se risipească. Vânzările de retail din Germania au scăzut în mod surprinzător în luna martie, cu 2,3%, în timp ce cheltuielile de consum din Franţa au fost mai mici cu 0,6%, după patru luni de creşteri.

    În plus, este probabil ca şomajul ridicat şi creşterea slabă a salariilor să împiedice creşterea preţurilor în lunile viitoare.

    Potrivit datelor Eurostat publicate joi, rata şomajului din zona euro a rămas neschimbată în martie, la 11,3%, fiind cu mult peste nivelul anterior declanşării crizei financiare. Numărul persoanelor fără un loc de muncă a scăzut în regiune cu 36.000, la 18,1 milioane.

  • Creditarea din zona euro, către companii şi populaţie, a crescut prima oară în trei ani

    Creditele bancare au crescut cu 0,1% în luna martie, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a anunţat miercuri BCE.

    Împrumuturile din zona euro au înregistrat scăderi anuale începând din luna mai 2012.

    Faţă de luna februarie 2015, creditarea a înregistrat în martie o creştere de 0,2%.

    BCE s-a folosit de o serie de instrumente neconvenţionale pentru a încuraja acordarea de împrumuturi care să alimenteze redresarea economică fragilă din regiune.

    “Este o politică agresivă, BCE în sfârşit readuce zona euro cel puţin la un trend de creştere. Banii şi creditele indică o îmbunătăţire a ciclului de afaceri”, a declarat Holger Schmieding, economist şef la Berenberg Bank în Londra.

    În urma informaţiei, euro este în creştere cu 0,2%, la 1,1003 dolari pe unitate.

    Preşedintele BCE Mario Draghi a declarat după şedinţa de politică monetară din 15 aprilie că tendinţa de evitare a riscurilor, la nivelul băncilor, s-a atenuat.

    BCE a început să cumpere din octombrie anul trecut obligaţiuni acoperite şi din noiembrie obligaţiuni garantate prin active. În martie, BCE a extins programul pentru a include şi obligaţiuni guvernamentale.

    Banca centrală intenţionează să cumpere lunar obligaţiuni în valoare de 60 de miliarde de euro pe lună, valoarea totală a programului până în septembrie 2016 fiind de 1.100 de miliarde de euro.

    BCE anticipează că economia zonei euro va înregistra în acest an o creştere de 1,5%, avansul urmând să accelereze la 2,1% în 2017, ritm nemaintâlnit în regiune din 2007.

    Draghi a avertizat că guvernele trebuie să se folosească de oportunitate pentru a aplica reforme care să asigure transformarea redresării ciclice într-una structurală.

  • Miniştrii de Finanţe din zona euro: Grecia nu va primi bani înainte de un plan complet de reforme

    Preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a declarat după discuţii dificile cu ministrul elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, că Grecia nu va primi bani în schimbul unor reforme parţiale, aşa cum au solicitat oficialii de la Atena.

    Dijsselbloem a mai spus că fondurile de 7,2 miliarde de euro pe care Grecia mai are dreptul să le primească prin actualul program de susţinere nu vor mai fi valabile după luna iunie, iar creditorii Greciei nu vor discuta despre finanţarea pe termen lung şi acordarea unor termeni mai favorabili pentru rambursarea datoriilor până când nu va fi încheiat un acord complet.

    “Este necesară o listă detaliată, cuprinzătoare de reforme, un acord complet, înainte de furnizarea oricăror fonduri. Suntem cu toţii conştienţi că timpul trece”, a spus Dijsselbloem într-o conferinţă de presă susţinută după reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro.

    Premierul elen Alexis Tsipras a afirmat joi, după o întâlnire cu cancelarul german Angela Merkel, la Bruxelles, că speră să fie încheiat un acord înainte de sfârşitul acestei luni.

    Dijsselbloem a spus însă că miniştrii vor analiza din nou progresele abia pe 11 mai, cu o zi înainte de termenul la care Grecia trebuie să plătească FMI o rată de împrumut de 750 milioane de euro.

    Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a spus că instituţia va continua să susţină băncile din Grecia atâta timp cât va considera că acestea sunt solvabile, dar a avertizat că creşterea randamentelor obligaţiunilor guvernamentale elene reduce valoarea garanţiilor pe care le folosesc aceste instituţii pentru atragerea de fonduri.

    BCE a majorat miercuri fondurile de urgenţă puse la dispoziţia băncilor din Grecia, cu 1,5 miliarde euro, la 75,5 miliarde euro.

  • Vicepreşedinte BCE: Intrarea în incapacitate de plată nu atrage automat ieşirea Greciei din zona euro

    “Sunt convins că nu va exista o ieşire a Greciei din zona euro. Tratatul nu prevede că o ţară poate fi legal şi formal exclusă din zona euro”, a afirmat Constancio, potrivit MarketWatch.

    De asemenea, vicepreşedintele BCE a precizat că, în cazul în care guvernul de la Atena intră în incapacitate de plată faţă de unul dintre creditorii săi internaţionali, Grecia nu va ieşi în mod “automat” din zona euro.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, a respins sâmbătă speculaţiile privind o posibilă ieşire a Greciei din zona euro şi a reiterat că introducerea monedei unice europene a fost o decizie irevocabilă, iar investitorii nu au motiv să parieze împotriva acesteia.

    Constancio s-a referit şi la posibilitatea introducerii controalelor asupra capitalului băncilor greceşti, în condiţiile în care instituţiile bancare se confruntă cu ieşiri importante de capital. În acest sens, vicepreşedintele BCE a afirmat că o astfel de măsură trebuie să fie cerută de guvernul de la Atena şi aprobată de Comisia Europeană.

    Oficialul BCE a reamintit cazul Ciprului, stat care a implementat aceste controale în urmă cu doi ani, fără ca această acţiune “să ducă la ieşirea din zona euro”.

    Guvernul de la Atena riscă să rămână fără bani şi să nu-şi mai poată plăti datoriile pe care trebuie să le achite Fondului Monetar Internaţional (FMI) în lunile mai şi iunie, în lipsa unei finanţări suplimentare din partea creditorilor externi.

    Guvernul de la Atena trebuie să ramburseze în luna mai două tranşe din împrumutul luat de la FMI, în valoare totală de un miliard de euro. Primul termen este 12 mai, dată la care Grecia trebuie să plătească 760 de milioane de euro către FMI.

    În aceste condiţii, guvernul elen a emis luni un ordin prin care obligă instituţiile statului să îşi transfere rezervele de numerar la banca centrală. Decizia de a confisca, practic, rezervele de numerar depozitate în prezent la băncile comerciale ar putea aduce guvernului circa 2 miliarde de euro, au declarat două persoane apropiate situaţiei.

    Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar încheiat în 2010 cu FMI, UE şi BCE, însă creditorii ţării au condiţionat acordarea banilor de adoptarea unor reforme de austeritate, reforme pe care guvernul de la Atena refuză să le implementeze pentru a nu împovăra şi mai mult populaţia.

    Miniştrii din zona euro au cerut de mai multe ori guvernului elen să revizuiască lista de reforme trimisă în urma acordului încheiat cu creditorii internaţionali în luna februarie, întrucât măsurile propuse nu sunt suficient de concrete.

    Noile propuneri ale guvernului elen vor fi analizate la o întâlnire a miniştrilor de finanţe ai statelor din zona euro la Riga, în Letonia, pe 24 aprilie.

  • Sărăcia a ajuns să figureze ca vulnerabilitate distinctivă a economiei UE

    Raportul Eurostat pe 2014 privind tendinţele de impozitare arăta că statele UE au reacţionat în general la criză menţinând neschimbată sau scăzând impozitarea capitalului şi majorând taxarea consumului şi a muncii (fie impozitul pe venit, fie contribuţiile sociale). Cu alte cuvinte, au apelat la singurele surse certe de venituri colectabile inclusiv pe timp de criză, menajând însă companiile, investitorii, spre a evita ca aceştia să plece ori să dea faliment.

    Era o abordare cu bătaie scurtă, având ca singur scop aducerea rapidă de bani la buget, aşa încât a fost aplicată cel mai dur de statele cu probleme mari de deficit sau de datorie publică şi care, deci, aveau de făcut ajustările fiscale cele mai mari: în Grecia, TVA a crescut de la 19% la 23%, în Portugalia de la 21% la 23%, în România de la 19% la 24%. Acolo unde a fost însă loc pentru rafinarea gândirii economice, abordările au fost mai nuanţate. „Creşterea taxelor pe consum şi în acelaşi timp reducerea taxării pe muncă şi pe capital pot stimula forţele de creştere ale unei economii. Taxarea muncii şi a capitalului ar trebui să fie menţinute la niveluri joase, ca să nu distorsioneze deciziile agenţilor economici, ceea ce ar putea influenţa negativ gradul de folosire a factorilor creşterii economice: forţa de muncă, capitalul şi progresul tehnologic. Taxarea consumului are mai puţine efecte adverse din acest punct de vedere“, afirmau Frank Zipfel şi Caroline Heinrichs, economişti ai Deutsche Bank, într-un studiu din octombrie 2012, care susţineau, în plus, şi aplicarea unor cote unice pentru taxarea consumului, urmând ca statul să susţină separat cu bani de la buget categoriile dezavantajate de nediferenţierea TVA.

    Abordarea din studiul Deutsche Bank a fost – şi este în continuare – cea promovată şi de Comisia Europeană drept reţeta ideală de creştere economică (deşi economiştii Deutsche Bank precizau, pentru orice eventualitate, că „recomandările de politici economice trebuie să se bazeze totuşi şi pe structura sistemului fiscal din fiecare ţară, pe preferinţele în materie de redistribuţie socială şi pe volumul total al veniturilor fiscale“).

    Acum, experţii institutului de cercetare Bruegel, specializat în evaluarea rolul Europei în economia globală, constată că aplicarea acestei reţete (în total, 17 ţări UE au redus taxarea capitalului, 8 ţări au redus taxarea muncii şi au majorat taxarea consumului, iar 6 au reuşit să reducă impozitarea muncii mai mult decât taxarea consumului) a dus la un efect pervers, respectiv a amplificat sărăcia, o problemă care înainte de criză era văzută doar ca un subprodus inevitabil şi irelevant al bogăţiei europene. „Taxarea muncii în UE, cu anumite excepţii, tinde să fie în general progresivă, în timp ce impactul taxării indirecte, în special al taxelor pe consum, tinde să fie regresiv, întrucât categoriile cu venituri mici îşi consumă o parte mai mare din venituri, astfel încât o majorare a taxelor pe consum împovărează cel mai mult segmentele cele mai sărace ale societăţii“, conchid Zsolt Darvas şi Olga Tschekassin, economişti ai institutului Bruegel.

    Iar sărăcia devine relevantă pentru politicile economice atunci când se analizează distribuţia ei. La nivelul UE27 în 2013, cca 11% dintre copii, aproape 10% din populaţia de vârstă activă şi cca 7% din pensionari erau afectaţi de sărăcie severă (înţeleasă ca lipsa accesului măcar la 4 din 9 bunuri sau servicii de bază, de pildă facturile la utilităţi, o masă cu carne la fiecare două zile, încălzirea locuinţei, posesia unui telefon). Şomajul în rândul tinerilor a continuat să crească, fiind cu deosebire îngrijorătoare situaţia tinerilor între 15 şi 29 de ani care nu au nici slujbă, nici nu studiază şi nici nu fac cursuri de calificare profesională („not in education, employment or training“ – NEET): ponderea lor a crescut pe parcursul crizei în statele de la periferia zona euro, dar şi într-o serie de ţări din Europa Centrală şi de Est – aceleaşi care continuă să aibă şi cele mai mari rate ale sărăciei severe din toată Europa.