BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Bernard Arnault, cel mai bogat om din lume, îşi continuă marşul triumfal: Gigantul din industria modei de lux LVMH a înregistrat în 2022 venituri record de 79 de miliarde de dolari, în creştere cu 23% faţă de anul precedent

    LVMH Moët Hennessy Louis Vuitton, primul grup mondial de bunuri de lux, a înregistrat venituri de 79,2 miliarde de euro în 2022 şi un profit din operaţiuni recurente de 21,1 miliarde de euro, ambele în creştere cu 23%, potrivit site-ului oficial al companiei.

    Toate grupurile de afaceri au înregistrat o creştere organică semnificativă a veniturilor pe parcursul anului. Fashion & Leather Goods a atins niveluri record, cu o creştere organică a veniturilor de 20%. Profitul din operaţiuni recurente s-a ridicat la 21,1 miliarde de euro pentru anul 2022, în creştere cu 23%. Marja operaţională a rămas la acelaşi nivel ca în 2021. Cota Grupului din profitul net a fost de 14,1 miliarde de euro, în creştere cu 17% faţă de 2021. Fluxul de numerar liber operaţional a depăşit 10 miliarde de euro.

    Afacerile din Europa, Statele Unite şi Japonia au crescut puternic, beneficiind de cererea puternică din partea clienţilor locali şi de redresarea călătoriilor internaţionale. Asia a fost stabilă pe parcursul anului, datorită evoluţiei situaţiei sanitare din China.

    Bernard Arnault, preşedinte şi director general al LVMH, a declarat: „În acest an, LVMH a înregistrat o creştere de peste 1,5%. Performanţa noastră în 2022 ilustrează atractivitatea excepţională a companiei şi capacitatea ei de a stimula dorinţa clienţilor în timpul unui an afectat de provocări economice şi geopolitice. Grupul a înregistrat din nou o creştere semnificativă a veniturilor şi a profiturilor”. 

    Oficialii companiei au declarat: „Strategia noastră de creştere, bazată pe complementaritatea activităţilor noastre, precum şi pe diversitatea lor geografică, încurajează inovaţia şi calitatea creaţiilor noastre.

    Acest lucru a fost pus în evidenţă în timpul succesului LVMH Journées Particulières, când ne-am deschis porţile în cincisprezece ţări în 2022, cunoscând un număr record de vizitatori care au dorit să facă cunoştinţă cu produsele noastre. Intrăm în 2023 cu încredere, dar rămânem vigilenţi din cauza incertitudinilor actuale”.

  • Până şi giganţii au parte de tăieri salariale. Directorul general al uneia dintre cele mai mari companii din lume rămâne fără o parte din salariul său de peste 34,5 milioane de dolari

    JPMorgan Chase a declarat că nu va mai acorda „pe viitor” bonusuri speciale directorului general Jamie Dimon, ca urmare a reacţiei negative a investitorilor faţă de un bonus de 50 de milioane de dolari acordat anul trecut, scrie Financial Times.

    Banca şi-a asumat acest angajament într-un document de reglementare depus joi, care arată, de asemenea, că gigantul de pe Wall Street i-a plătit lui Dimon 34,5 milioane de dolari pentru activitatea sa în 2022. Această sumă a rămas neschimbată faţă de anul precedent, în ciuda faptului că societatea a suferit cel mai abrupt declin al profiturilor de mai bine de un deceniu.

    JPMorgan a precizat că Dimon, în vârstă de 66 de ani, a primit un salariu de bază de 1,5 milioane de dolari şi un bonus bazat pe performanţă de 33 de milioane de dolari în 2022. Potrivit băncii, consiliul său de administraţie, pe care Dimon îl prezidează, „a luat în considerare performanţa sa pe toate în toate domeniile în care activează” ca parte a stabilirii salariului final.

    În 2022, JPMorgan a raportat venituri record, dar venitul său net pe întregul an a scăzut cu 22%, la 37,7 miliarde de dolari, cea mai mare scădere înregistrată din 2008 a profitului pe un an întreg al băncii.

    Cu toate acestea, grupul a raportat un randament al capitalului tangibil de 18%, peste ţinta sa de aproximativ 17%. De asemenea, acţiunile JPMorgan au depăşit performanţa indicelui de referinţă S&P 500 şi a indicelui KBW Bank, deşi acţiunile au scăzut în continuare cu 15,3% pe parcursul anului.

    Salarizarea directorilor executivi de top ai băncii a apărut ca o problemă spinoasă în 2022, în urma deciziei de a acorda lui Dimon un premiu special unic, estimat a fi în valoare de aproximativ 50 de milioane de dolari pe parcursul mai multor ani. Aceasta s-a adăugat la cei 34,5 milioane de dolari pe care i-a primit pentru anul 2021, cel mai mare pachet salarial al său din 2008 încoace.

    Majoritatea acţionarilor au sfârşit prin a vota pentru prima dată împotriva planului de salarizare, în cadrul unui vot neobligatoriu de tip „say on pay” la întâlnirea anuală a investitorilor băncii.

    Cheltuielile salariale la nivel de grup au crescut cu 8% în 2022, până la 41,6 miliarde de dolari, în concordanţă cu ritmul de creştere a numărului de angajaţi, care a totalizat puţin sub 294.000 la sfârşitul anului.

    Dimon conduce JPMorgan din 2006, ceea ce îl face unul dintre cei mai longevivi lideri de pe Wall Street. Forbes estimează că averea sa netă este de aproximativ 1,6 miliarde de dolari, mare parte din aceasta fiind în acţiunile băncii.
     

  • INS: Veniturile medii lunare se ridicau în T3/2022 la 2.662 lei pe persoană, respectiv 6.668 lei pe gospodărie; din totalul cheltuielilor, 61% se duc pe consum, iar 32% pe taxe şi impozite

    Veniturile medii lunare se ridicau în T3 2022 la 2662 lei pe persoană, respectiv 6668 lei pe gospodărie, în timp ce cheltuielile reprezintă 87% din aceste sume (2322 lei pe persoană şi 5816 lei lunar pe gospodărie), arată datele INS.

    Cea mai mare pondere în structura veniturilor gospodăriile aparţine salariului (68%), urmat venituri din prestaţii sociale (19,6%) şi  venituri în natură (6,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (4,9%).

    Veniturile băneşti au fost, în medie, de 6240 lei lunar pe gospodărie (2491 lei pe persoană), iar veniturile în natură au fost estimate la 428 lei lunar pe gospodărie (171 lei pe persoană).  Alte surse sunt veniturile din agricultură (2,1%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,0%), precum şi cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (0,6%).

    În ceea ce priveşte cheltuielile, principalele destinaţii  sunt consumul de alimente şi bunuri nealimentare (61%), servicii, taxe, impozite, cotizaţii (32%), precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei, cum sunt hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare (1,5%).

    Din totalul cheltuielilor lunare ale gospodăriilor, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul III 2022, în medie, o treime din consumul gospodăriilor.

    Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, de doar 1,2%.

     

  • TikTok mai face un pas înaintea concurenţei: Platforma de social media oferă tarife de pulbicitate mai ieftine decât rivalii pentru a acapara o cotă mai mare din piaţa de reclame digitale. Veniturile TikTok în 2022 s-au ridicat la peste 10 miliarde de dolari

    TikTok oferă tarife de publicitate mai ieftine decât platformele rivale de social media, deoarece aplicaţia video cu creştere rapidă caută să ocupe o cotă mai mare din piaţa de reclame digitale pe fondul încetinirii cheltuielilor online, scrie Financial Times.

    Agenţii de publicitate, organismele din industrie şi mărcile au declarat pentru Financial Times că o sumă din ce în ce mai mare a cheltuielilor publicitare s-a mutat de la platforme precum Twitter, Facebook şi Instagram, la TikTok, datorită costurilor mai mici şi nivelurilor mai bune de implicare.

    TikTok, deţinut de ByteDance din China, a zdruncinat industria reţelelor sociale în ultimii ani, deoarece a crescut rapid la peste 1 miliard de utilizatori în întreaga lume. Aplicaţia video, care a lansat pentru prima dată reclame în 2019, a subcotat rivalii într-un moment în care bugetele de marketing se restrâng.

    Publicitatea a crescut pe TikTok în al patrulea trimestru al anului trecut. Primii 1.000 de agenţi de publicitate din SUA şi-au mărit cheltuielile pentru platforma video virală cu 66%, până la 467 de milioane de dolari din septembrie până în octombrie 2022, potrivit datelor oferite de Pathmatics, o companie de informaţii de piaţă.

    TikTok a reuşit să atragă noi consumatori mai tineri, făcându-i pe rivali să-şi lanseze propriile oferte videoclipuri scurte, cum ar fi Reels de la Instagram şi Shorts de la YouTube.

    Giganţii tehnologiei au fost afectaţi de o scădere globală a cheltuielilor online în 2022, Meta şi Snap înregistrând o încetinire semnificativă a creşterii veniturilor, ceea ce a dus la reduceri pe scară largă a locurilor de muncă la ambele companii.

    TikTok nu a rămas imun la cutremurul de pe piaţă. FT a dezvăluit în noiembrie că platforma a redus ţintele de venituri la nivel mondial pentru 2022 cu 20% din cauza mediului publicitar turbulent. Cu toate acestea, compania a estimat în continuare că a realizat venituri de peste 10 miliarde de dolari în 2022.

    Rata standard de implicare, în care utilizatorii au deschis, vizionat sau interacţionat cu conţinutul publicitar, pentru mărcile de pe Instagram a fost de 0,6%, în timp ce TikTok ar putea ajunge până la 6%, potrivit surselor citate.

  • Câţi bani poate câştiga un YouTuber cu peste un milion de abonaţi. Creatorii de conţinut renumiţi pot strânge averi de milioane de dolari

    Depăşirea pragului de 1 milion de abonaţi pe YouTube este o piatră de hotar uriaşă şi, în termeni practici, reprezintă adesea posibilitatea unui cretor de a-şi câştiga integral existenţa din conţinutul urcat pe platformă.

    Potrivit Business Insider, creatorii de pe YouTube câştigă bani în mai multe moduri, dar banii din reclamele care rulează în videoclipuri constituie, de obicei, cea mai mare parte din veniturile lor. YouTuberul Andrei Jikh a câştigat 1,6 milioane de dolari din venituri din reclame în mai puţin de trei ani, a declarat el pentru Insider în 2021, când avea 1,7 milioane de abonaţi.

    Un alt YouTuber, Tiffany Ma, creatoare axată pe lifestyle, câştigă până la 11.500 de dolari pe lună din reclamele ataşate videoclipurilor sale, a declarat ea pentru Insider în 2021.

    Pentru a începe să câştige bani direct de pe YouTube, creatorii trebuie să aibă cel puţin 1.000 de abonaţi şi 4.000 de ore de vizionare în ultimul an. Odată ce ating acest prag, ei pot aplica pentru Programul de parteneriat al YouTube, care le permite să înceapă să îşi monetizeze canalele prin reclame şi abonamente. Pentru fiecare 1.000 de vizualizări înregistrate din reclame, agenţii de publicitate plătesc o anumită rată către YouTube. YouTube preia 45% din venituri, iar creatorul primeşte restul.

    Doi parametri cheie pentru a câştiga bani pe YouTube sunt rata CPM, sau câţi bani plătesc agenţii de publicitate către YouTube pentru fiecare 1.000 de vizualizări înregistrate din reclame, şi rata RPM, care reprezintă cât de multe venituri obţine un creator la fiecare 1.000 de vizualizări video după ce YouTube îşi ia partea.

    Unele subiecte, cum ar fi finanţele personale şi afacerile, pot creşte rata de publicitate a unui creator prin atragerea unor agenţi de publicitate profitabili.

    Dar, în timp ce conţinutul de lifestyle al lui Ma face mai puţini bani, ea a perfecţionat o strategie pentru a maximiza veniturile.

    “Pentru a-ţi optimiza cu adevărat audienţa, cred că YouTuberii ar trebui să pună cu siguranţă trei sau patru reclame în cadrul unui videoclip”, a spus Ma.

    Banii obţinuţi direct de pe YouTube reprezintă un pilon cheie al veniturilor multor creatori.

  • Finanţele ţării încep să scârţâie pe final de an: cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile în noiembrie. Surprizele lunii: Veniturile din TVA au crescut cu numai 5%, iar cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 150%. Investiţiile de la bugetul de stat au crescut cu 30%

    Veniturile bugetului general consolidat al României au crescut cu 13% în noiembrie 2022, prin comparaţie cu noiembrie 2021, arată cele mai recente date publicate de Ministerul Finanţelor. În aceeaşi vreme, cheltuielile bugetului au crescut cu peste 19%, evoluţie care a urcat deficitul bugetar la aproape 12 mld. de lei în noiembrie 2022.

    Creşterea mult mai redusă a încasărilor faţă de lunile anterioare (în octombrie veniturile statului creşteau cu 24%) s-a datorat în bună parte încetinirii puternice de încasări din TVA. A doua cea mai importantă resursă a bugetului de stat a crescut cu numai 5%, în condiţiile unei inflaţii de 17%. De asemenea, şi pe partea de cheltuieli au fost surprize: cheltuiala cu dobânzile a crescut cu peste 150%, la 2,8 mld. de lei în noiembrie 2022, faţă de 1,1 mld. lei, în noiembrie 2021.

    În total, veniturile statului au fost de puţin peste 37 mld. lei. Cele mai mari creşteri ale încasărilor au fost la impozitul pe profit (+75% an/an) şi la veniturile nefiscale ale statului, care au crescut cu 59%. Aici intră şi dividendele obţinute din companiile de stat, cum ar fi giganţii din energie.

    Cu salariile angajaţilor la stat s-a cheltuit 9,8 mld. lei, cu 5% peste cheltuielile din noiembrie 2021. De asemenea, guvernul a făcut economii la achiziţiile de bunuri şi servicii, cheltuială care a crescut cu numai 3%, faţă de o creştere a preţurilor de 17%, în medie.

    În total, cheltuielile bugetului de stat au crescut cu 19%, la aproape 49 mld. de lei. Deficitul bugetar din noiembrie a fost de 12 mld. de lei.

     

     

  • Bugetul României, pe ultima sută de metri din 2022: Veniturile statului frânează, mai ales din TVA, dar cheltuielile rămân aceleaşi

    Veniturile statului au frânat în noiembrie, arată execuţia bugetară publicată marţi de Ministerul Finanţelor. Dacă la 10 luni din 2022 încasările totale creşteau cu 23%, la 11 luni ele creşteau cu 22%. Cea mai mare scădere este pe partea de TVA, unde încasările au frânat de la un plus de 29% la 10 luni, la +18% la 11 luni.

    Creşterea cheltuielilor, pe de altă parte, a rămas constantă, la 19%.

    „Veniturile bugetului general consolidat au însumat 416 mld. lei în primele unsprezece luni ale anului 2022, cu 21,8% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia acestora fost influenţată preponderent de avansul veniturilor nefiscale, veniturilor din TVA, contribuţiilor de asigurări, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri şi servicii) şi fondurilor europene”, scriu reprezentanţii Finanţelor în nota care însoţeşte execuţia bugetară la noiembrie.

    Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 30 mld lei în ian-nov, adică o creştere de 18,8% an/an, „susţinută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+59,0%), declaraţia unică (+34,9%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+24,5%).” Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,7%.

    Contribuţiile de asigurări au înregistrat 127 mld lei în primele unsprezece luni, în creştere cu 10,3%, iar încasările din impozitul pe profit au însumat 26 mld lei, o creştere de 34%

    Încasările din TVA au crescut cu doar 18% la 11 luni din 2022, în condiţiile în care inflaţia a ajuns la 16%.

    Cheltuielile totale au fost de 474 mld. lei, în creştere cu 19%.

    Cheltuielile de personal au însumat 107,34 mld lei, în creştere cu 6,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 27,18 mld lei, mai mari cu 64% faţă de anul precedent.

    „Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 10,58 mld lei ca urmare a creşterii ratelor de dobândă în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi international, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, motivează Finanţele.

    În total, investiţiile publice au fost în valoare de 56 mld. lei, din fonduri proprii şi fonduri europene, o creştere de 27% faţă de anul anterior.

     

     

  • Bugetul statului la 10 luni din 2022. Vestea bună: investiţiile accelerează. Vestea proastă: guvernul plăteşte dobânzi cu 60% mai mari decât anul trecut. Veniturile cresc cu 23%, cheltuielile cu 19%. Deficitul bugetului ajunge la 47 mld. lei, adică 3,4% din PIB

    Veniturile bugetului general consolidat au crescut în primele 10 luni din an cu aproape 23%, în vreme ce cheltuielile au avansat cu circa 19%. Astfel, statul a încasat 379 mld. lei şi a cheltuit 426 mld. lei. În aceste condiţii, deficitul bugetului a ajuns la 47 mld. lei, adică 3,4% din PIB, arată execuţia bugetului, publicată de Ministerul Finanţelor vineri seară.

    „Evoluţia veniturilor fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri şi servicii), contribuţiilor de asigurări, fondurilor europene şi impozitului pe profit”, scriu reprezentanţii MFP în nota care însoţeşte execuţia bugetară.

    Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 27 mld. lei în primele 10 luni din an, o creştere de 17,7% „susţinută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+49,4%), declaraţia unică (+36,1%), respectiv impozitul aferent pensiilor  (+25,1%).”

    Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+12,5%). Contribuţiile de asigurări au înregistrat 115,47 mld lei în primele zece luni, în creştere cu 10%, diminuate de introducerea facilităţilor fiscale şi pentru sectorul agro-alimentar.

    Din impozit pe profit statul a încasat 25 mld. lei, cu 34% peste nivelul din primele 10 luni din 2021. Din TVA, statul a încasat 77 mld. lei, o creştere de 20% an/an. Creşterea din încasări de TVA este peste inflaţie, evoluţie care sugerează avansul consumului.

    În ceea ce priveşte cheltuielile, salariile bugetarilor au însumat 426 mld. lei, plsu 6% faţă de primele 10 luni din 2021. Cu bunurile şi serviciile statul a cheltuit 56 mld. lei (+17%) şi cu dobânzile 24 mld. lei, adică un plus de 57%. Finanţele dau vina pe „creşterea ratelor de dobândã în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi international,  cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.”

    Cu pensiile guvernul a cheltuit circa 146 mld. lei, plus 18% în primele zece luni din 2022 versus aceeaşi perioadă din 2021.

    Cheltuielile de capital, investiţiile de la bugetul de stat, au accelerat puternic în octombrie. Plusul a fost de aproape 21% şi, la 10 luni din an, cheltuiala bugetului de stat cu investiţiile a fost de 24 mld. lei.

     

     

  • O nouă lovitură: UiPath, primul unicorn românesc ajuns la Wall Street, anunţă un nou val de restructurări, după cel din iunie. Costul total pentru pachetele compensatorii este de 30 mil. dolari. Compania a renunţat anul acesta la 450 de persoane

    UiPath vrea să îşi reducă forţa de muncă la nivel global cu circa 6%, urmând să efectueze din ce în ce mai multe reduceri ale numărului de locuri de muncă până la finele actualului exerciţiu financiar. 

    Noul val va afecta aproximativ 240 de angajaţi, în condiţiile în care compania are circa 4025 în total. 

    Astfel, UiPath se aşteaptă acum la cheltuieli cu restructurările de 30 de milioane de dolari, de la 15 milioane cât estimase în cel mai recent raport.

    Grupul se aşteaptă la venituri de aproximativ 260 de milioane de dolari în T3, după ce prognozase anterior venituri cuprinse între 243 de milioane şi 245 de milioane de dolari. În medie, analiştii estimau un nivel de 247,1 milioane.

    UiPath crede că indicatorul ARR (rata anuală de reînnoire a abonamentelor) va ajunge la 1,1 miliarde de dolari în perioada august-octombrie, iar rezultatul din exploatare va fi de aproximativ 15 milioane de dolari.

    Pe 24 iunie, boardul de directori al UiPath (simbol bursier PATH), primul unicorn românesc ajuns la Wall Street, a aprobat o serie de măsuri de restructurare care viza gestionarea cheltuielilor operaţionale, inclusiv o reducere de circa 5% (aprox. 210 oameni) a forţei de muncă la nivel global, care ajungea la aproximativ 4.200 de angajaţi pe 30 aprilie 2022, adică la finele lui T1/2022, conform calendarului american de raportări financiare.  210. 

    În total, UiPath ar fi concediat aproximativ 450 de persoane anul acesta. 

  • Transportatorul naţional de gaze naturale Transgaz a obţinut în primele nouă luni un profit net de 273 mil. lei, de peste două ori mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, la venituri de 1,1 mld. lei, în creştere cu 16%. Acţiunile cresc cu 3% la BVB

    Transportatorul naţional de gaze naturale Transgaz (simbol bursier TGN) a obţinut în primele nouă luni din 2022 un profit net de 273 milioane lei, de peste două ori mai mare faţă de nivelul de 112 milioane lei din perioada similară a anului trecut, la venituri de 1,1 miliarde lei, în creştere cu 16%, potrivit raportului financiar publicat luni la BVB.

    Cea mai mare parte din venituri provine din activitatea de transport intern, respectiv 955 milioane lei, în urcare cu 17%, în timp ce transportul internaţional de gaze şi activităţile asimilate au generat 50 de milioane lei, în scădere cu 18%.

    La începutul şedinţei de tranzacţionare de luni, acţiunile TGN se apreciau cu 2,75%, pe fondul unor tranzacţii de 90.000 de lei.

    Potrivit raportului financiar, profitul net a crescut ca urmare a încasării veniturilor din prima de licitaţie pentru rezervările de capacitate desfăşurate pe punctele de interconectare şi a veniturilor financiare mai mari în principal pe seama înregistrării actualizării creanţei imobilizate privind Acordul de concesiune cu rata inflatiei pentru primele 9 luni ale anului 2022 (13,06%).

    În acelaşi timp, veniturile au fost influenţate negativ de reducerea cantităţii de gaze transportate cu 8%, cu un impact negativ de 13 milioane lei.

    Tariful de transport volumetric a fost în primele nouă luni din 2022 mai mic cu 0,35 lei/MWh, cu o influenţă negativă de 35 milioane lei.

    La nivel consolidat, grupul Transgaz a raportat un profit net de 266 milioane lei, în creştere cu 152%, şi venituri de 1,1 miliarde lei. Cifrele includ şi rezultatele Eurotrangaz, societate din Republica Moldova deţinută de Transgaz, şi ale Vestmoldtransgaz, tot din Republica Moldova, controlată de transportatorul român de gaze.

    Anul acesta, acţiunile TGN s-au apreciat cu 3% pe un rulaj de 92 de milioane de lei.

    Capitalizarea societăţi controlate în proporţie de 58,5% de statul român prin Secretariatul General al Guvernului este de 2,7 miliarde de lei, arată datele BVB.