BusinessMagazin

Tag: vedere

  • Cum arată birourile din New York ale companiei L’Oreal – GALERIE FOTO

    „L’Oréal este o companie veche de 108 de ani, dar cu spiritul unui start-up. Nu ne-am oprit din a ne reinventa şi transforma pe noi înşine, iar pentru noi Hudson Yards reprezintă reinventarea Manhattan-ului”, spune Frédéric Rozé, preşedinte şi CEO al L’Oreal SUA.

    Cu excepţia vederii incredibile de 360 de grade a oraşului, noua locaţie are şi alte avantaje majore pentru angajaţi, printre care un salon de unghii, un salon propriu de înfrumuseţare, o cafenea care ocupă un etaj întreg, dar şi o terasă în aer liber, unde angajaţii sunt bineveniţi să lucreze atunci când vremea le permite.

     

  • 5 lucruri pe care să NU le faci când repari sistemul de frânare

    Iată cele 5 sfaturi pe care trebuie să le ai în vedere când treci pe la service

  • Cum să exploatezi la capacitate maximă un motor diesel

    Avantajele unei masinii diesel sunt un consum redus de combustibil, un cuplu mai mare şi o durată de viaţă mai mare a motorului.

    IATĂ AICI CUM POŢI SĂ EXPLOATEZI LA MAXIM UN MOTOR DIESEL

  • La prima vedere, tânăra din imagine este o femeie obişnuită. Detaliul pe care însă nimeni nu-l observă în fotografie

    Thailanda, ţara plăcerilor şi femeilor frumoase, rămâne mereu o atracţie pentru occidentali. În spatele imaginilor perfecte pentru vacanţe sunt însă şi alte lucruri surprinzătoare, uneori chiar de neînţeles.

    Este şi cazul unei asemenea imagini. O tânără superbă stă la o coadă, nu la vreun magazin de reduceri, ci la recrutare. Ce se ascunde însă în spatele acestei forografii? 

    La prima vedere, tânăra din imagine este o femeie obişnuită. Detaliul pe care însă nimeni nu-l observă în fotografie

     

  • Digital Citizen: ESET Smart Security Premium a fost desemnat “Cel mai bun produs de securitate al anului”

    „Premiile Digital Citizen au fost concepute pentru a ajuta consumatorii să identifice cele mai bune produse antivirus conform nevoilor lor“, a declarat Ciprian Adrian Rusen, Digital Citizen. „ESET Smart Security Premium s-a evidenţiat în faţa concurenţilor săi datorită motorului său antivirus extrem de eficient, datorită impactului său redus asupra sistemului şi protecţiei de top oferite reţelei. Noi credem că asigură cea mai bună experienţă pentru utilizatorii Windows.”

    Motivele pentru care ESET Smart Security Premium a primit premiul Digital Citizen „Cel mai bun produs de securitate al anului“:

    Motor antivirus rapid şi eficient ce oferă protecţie împotriva tuturor tipurilor de malware; lipsesc, aproape în totalitate, efectele negative asupra vitezei şi performanţei computerului; include un modul firewall puternic, care protejează computerul şi dispozitivele împotriva tuturor tipurilor de ameninţări de reţea; interfaţă uşor de utilizat atât de începători, cât şi de către utilizatorii experimentaţi; include instrumente suplimentare utile: control parental, un utilitar pentru criptarea fişierelor şi a unităţilor de stocare externe, un manager de parole care utilizează criptarea AES-256, scut ransomware, protecţie pentru camera web, precum şi protecţie pentru internet banking şi plăţi online.

  • Cât de deşteaptă este, de fapt, inteligenţa artificială

    „Ne îndreptăm către o lume condusă de date, iar acea lume nu va fi în centrele de calcul, ci în cloud. Pentru mine a fost vorba de ceea ce compania încearcă să facă, iar tehnologiile de care vorbim vor fi de folos pe acest drum“, spune hotărât britanicul, care adaugă că strategia companiei pentru care lucrează acum a fost unul dintre principalii factori care au cântărit atunci când s-a alăturat Microsoft. „Mărimea organizaţiei nu e neapărat un factor determinant în ceea ce mă priveşte, cred în misiunea companiei şi în abordarea lor din punct de vedere social. Şi direcţia tehnologică este una corectă, folosind mai mult tehnologii precum inteligenţa artificială (IA) pentru a ajuta oamenii în activităţile lor.“

    Una dintre problemele sectorului IT din România este proporţia între outsourcing şi producţie, mult în defavoarea celei din urmă. Din acest punct de vedere, Mark Torr crede că globalizarea va juca un rol important în modul în care tinerii antreprenori vor reuşi să dezvolte afaceri de succes. „Graniţele sunt acum fluide, pot deschide o companie mâine, la mine în garaj, pentru a face concurenţă unei companii din România”, spune el. „Trebuie să ai o economie performantă ca să generezi locuri de muncă, iar acestea vor duce ulterior la creşterea PIB-ului local. Trebuie să ai o piaţă locală productivă, iar asta înseamnă că trebuie să construieşti produse, nu să faci doar outsourcing. Nu sunt însă naţionalist, cred că dacă ai oameni talentaţi şi identifici o nişă, poţi crea ceva special, dar aceşti tineri au acum şi o altă mare şansă, pentru că acum 10 ani nu ar fi putut trece atât de uşor de graniţele de care vorbeam. Astăzi ei pot merge în alte ţări, pot ataca şi pieţele de acolo.”

    Cât de pregătite sunt companiile pentru revoluţia digitală? „Cred că există mai multe paliere. Unele companii n-au nici cea mai vagă idee ce urmează să se întâmple. Nu este ceva nou, când a avut loc revoluţia industrială anterioară, au existat organizaţii care au ratat schimbarea şi au dispărut”, remarcă Mark Torr. „Am vorbit despre faptul că ne aflăm în perioada unei curbe exponenţiale; poţi să ignori acest lucru şi pentru mult timp probabil că nu se va întâmpla nimic, dar apoi piaţa sau un fenomen, într-o bună zi, o va lua în sus. Dacă nu eşti acolo în acel moment, nu mai ai nicio şansă.”

    El spune că există mai multe moduri de a privi această problemă, nefiind vorba doar de a avea cele mai tehnologii; poţi să te echipezi, dar cum îţi instruieşti oamenii? Cum te asiguri că ei vor face faţă în această nouă eră digitală? Cum schimbi modul în care echipele colaborează, cum dezvolţi o cultură care susţine folosirea datelor? „Din punctul meu de vedere, sunt companii care încep o călătorie şi au o idee despre ce s-ar putea întâmpla, dar sunt puţine cele care au înţeles cu adevărat schimbarea care e pe cale să vină. Lucrurile vor fi diferite în funcţie de industrie şi în funcţie de ţară; sistemul bancar, spre exemplu, va fi puternic afectat de noile tehnologii financiare. Nimeni nu ştie cu adevărat care va fi «the next big thing», dar cred că putem afirma cu încredere că există industrii puternic regulate în care lucrurile se vor mişca mai greu şi altele unde totul se va petrece cu repeziciune.”

    Şi în cazul statelor, lucrurile stau similar: unele se mişcă mai repede decât altele, explică Mark Torr. Dar nu este corect să spui că asta se datorează întotdeauna ţării. „E vorba de priorităţi: dacă ai nevoie de proiecte de infrastructură, trebuie să te ocupi mai întâi de ele şi de-abia apoi să te ocupi de latura digitală, să spunem. Sigur, există pericolul ca diferenţele dintre state să crească, la fel ca în cazul companiilor, pentru că dacă ratezi curba exponenţială de care vorbeam mai devreme, va fi extrem de greu şi costisitor să-i prinzi pe ceilalţi din urmă. Totul accelerează în jurul tău, drept pentru care trebuie să investeşti sume uriaşe, iar unele companii nu deţin acei bani.“ Din acest motiv, crede britanicul, vedem tot mai multe proiecte sponsorizate de Uniunea Europeană, aşa cum este şi Horizon 2020, programul-cadru pentru cercetare şi inovare al Uniunii.

  • Oraşul din România unde se trăieşte cel mai bine. Bucureşti, doar pe locul 9 în clasament

    Braşov a fost desemnat ca fiind centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, potrivit unui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro şi agenţia D&D Research. 

    Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi. La polul opus, oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti şi Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor.

    La nivel de cartier, Grigorescu (Cluj-Napoca), Titan (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Răcădău (Braşov) şi Soarelui (Timişoara) au fost în topul preferinţelor românilor care au participat la studiu. Ultimele poziţii, cu cel mai dezavantajos cost al vieţii perceput, sunt ocupate de Bereasca (Ploieşti), Periferie (Botoşani), Calea Caransebeşului (Reşiţa), Feneziu (Baia Mare) şi 1 Mai (Alexandria).

    „Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş. Spre exemplu, un cost al vieţii care pare la prima vedere mai neavantajos, poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în condiţiile în care aceştia simt că au parte de alte beneficii arondate calităţii vieţii. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi şi în acelaşi timp mai sigură, modernă sau mai <verde>”, explică Vlad Tureanu, Partener şi Quantitative Research Director în cadrul D&D Research.

    Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

    „În general, există o corelatie strânsă între costul general al vieţii si nivelul de dezvoltare al unui oras din punct de vedere imobiliar. Jucătorii imobiliari cu experienţă iau în calcul aspectele economice şi costul general al vieţii atunci când îşi planifică proiectele şi ofertele. Aceste criterii se pot observa în cazul centrelor urbane importante precum Braşov, Cluj-Napoca sau Timişoara, oraşe care au avut o viteză de dezvoltare sporită în ultimii ani şi unde tendinţa de dezvoltare imobiliară a fost din ce în ce mai pronunţată. În aceeasi măsură, în zonele cu o percepţie pozitivă asupra costului vieţii în acest moment am putea fi martorii unei continuări a acestei direcţii, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi numărul de locuinţe noi construite.”,  menţionează Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.

    Bucureşti, pe locul 9 în clasament

    Bucureştiul a fost evaluat de către localnici ca fiind pe locul 9 în top 10 cele mai avantajoase oraşe din ţară din punct de vedere al costului vieţii. În clasament, peste 15.000 de bucureşteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieţii, urmat de zonele Sălăjan, Balta Albă, Brâncoveanu şi Baba Novac. La distanţe mici se clasează cartierele Aviaţiei, Tineretului, Băneasa şi Drumul Taberei, iar la coada clasamentului se găsesc zonele 1 Mai, Vitan, Obor, Ferentari şi Lujerului.

    Braşovenii consideră Răcădău, Avantgarden şi Noua ca fiind cartierele cu cel mai bun cost al vieţii. Pe ultimele trei poziţii se află Bartolomeu, Calea Bucureşti şi Braşovul Vechi.

    În Cluj-Napoca, cartierele cu cel mai avantajos cost al vieţii sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor, iar zonele Mărăşti, Calea Turzii şi Iris ocupă ultimele 3 locuri.

    Pentru orădeni, cartierele din fruntea clasamentului sunt Centru Civic, Nufărul şi Rogerius, iar cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Calea Clujului, Dacia şi Decebal.

    În oraşul Sibiu, pe primele poziţii se clasează cartierele Ştrand, Valea Aurie şi Hipodrom 3, la final găsindu-se Lazaret, Vasile Aaron şi Turnişor.

    Piteştenii au ales Gavana 3, Central şi Prudu ca fiind cartierele cu cel mai avantajos cost la vieţii, iar Exerciţiu, Big-Başcov şi Războieni sunt cele mai neavantajoase.

    Pentru Timişoara, cartierele Soarelui, Dacia şi Banat sunt în fruntea clasamentului. La polul opus se află zonele Aradului, Freidorf şi Buziaşului. 

  • Este cea mai frumoasă BUNICĂ din lume. Bloggerul de modă are sute de mii de fani pe Instagram

    Înaltă şi suplă, ea se îmbracă mereu după ultima modă şi nimeni nu crede, la prima vedere, că ar putea fi deja bunică.  
    În realitate, sârboaica are deja doi nepoţei de la fiica sa de 28 de ani. Zaklina a mai avut şi un fiu, Stefan, care a murit anul trecut, de Crăciun, la Belgrad, în ţara natală.

    Citiţi mai multe şi vedeţi poze pe www.one.ro

  • Suma uriaşă pe care o plătesc instituţiile financiare pentru fiecare incident cibernetic

    O nouă cercetare , realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

    Această cifră face parte din Financial Institutions Security Risks 2016, un studiu în cadrul căruia profesionişti din domeniul financiar au evidenţiat cele mai importante provocări de securitate pentru băncile şi instituţiile financiare din toată lumea şi costurile anumitor atacuri cibernetice. Cel mai costisitor tip de incident pentru organizaţiile financiare este cel care exploatează vulnerabilităţile sistemelor POS, în care o organizaţie pierde, de regulă, 2.086.000 de dolari. Atacurile asupra dispozitivelor mobile sunt pe locul al doilea (1.641.000 de dolari), urmate de atacurile cu ţintă precisă (1.305.000 de dolari).

    Necesitatea de a se conforma reglementărilor este cel mai important factor care determină creşterea investiţiilor în securitatea IT din bănci şi instituţii financiare. Cu toate acestea, studiul arată că 63% dintre organizaţii cred că respectarea reglementărilor specifice industriei financiare nu este suficientă pentru a fi în siguranţă. Un alt motiv important pentru a cheltui mai mult pe securitate este creşterea complexităţii infrastructurii.

    De asemenea, un personal insuficient de bine pregătit, directivele top management-ului şi creşterea afacerii se numără printre cele mai importante motive pentru a mări bugetul. În general, se pare că investiţiile mai mari în securitate par să fie inevitabile pentru majoritatea firmelor financiare, de vreme ce 83% dintre ele se aşteaptă la o creştere a bugetelor de securitate IT.  

    Studiul arată că firmele financiare încearcă să rezolve problemele de securitate prin obţinerea mai multor informaţii despre ameninţări şi prin efectuarea unor audituri de securitate, 73% considerând eficientă această măsură. Organizaţiile din sectorul financiar sunt, însă, mai puţin înclinate să folosească servicii de securitate furnizate de terţi: doar 53% dintre cei intervievaţi o percep drept o abordare eficientă.

  • Suma uriaşă pe care o plătesc instituţiile financiare pentru fiecare incident cibernetic

    O nouă cercetare , realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

    Această cifră face parte din Financial Institutions Security Risks 2016, un studiu în cadrul căruia profesionişti din domeniul financiar au evidenţiat cele mai importante provocări de securitate pentru băncile şi instituţiile financiare din toată lumea şi costurile anumitor atacuri cibernetice. Cel mai costisitor tip de incident pentru organizaţiile financiare este cel care exploatează vulnerabilităţile sistemelor POS, în care o organizaţie pierde, de regulă, 2.086.000 de dolari. Atacurile asupra dispozitivelor mobile sunt pe locul al doilea (1.641.000 de dolari), urmate de atacurile cu ţintă precisă (1.305.000 de dolari).

    Necesitatea de a se conforma reglementărilor este cel mai important factor care determină creşterea investiţiilor în securitatea IT din bănci şi instituţii financiare. Cu toate acestea, studiul arată că 63% dintre organizaţii cred că respectarea reglementărilor specifice industriei financiare nu este suficientă pentru a fi în siguranţă. Un alt motiv important pentru a cheltui mai mult pe securitate este creşterea complexităţii infrastructurii.

    De asemenea, un personal insuficient de bine pregătit, directivele top management-ului şi creşterea afacerii se numără printre cele mai importante motive pentru a mări bugetul. În general, se pare că investiţiile mai mari în securitate par să fie inevitabile pentru majoritatea firmelor financiare, de vreme ce 83% dintre ele se aşteaptă la o creştere a bugetelor de securitate IT.  

    Studiul arată că firmele financiare încearcă să rezolve problemele de securitate prin obţinerea mai multor informaţii despre ameninţări şi prin efectuarea unor audituri de securitate, 73% considerând eficientă această măsură. Organizaţiile din sectorul financiar sunt, însă, mai puţin înclinate să folosească servicii de securitate furnizate de terţi: doar 53% dintre cei intervievaţi o percep drept o abordare eficientă.