BusinessMagazin

Tag: valori

  • Notarii au crescut cu până la 40% valorile minime pentru apartamentele din Bucureşti

     Ghidul valorilor orientative ale proprietăţilor imobiliare pentru 2013 clasifică apartamentele din Bucureşti în 60 de zone, după numărul etajului, gradul de confort, precum şi anul construcţiei.

    Valorile din grilă se plasează semnificativ sub preţurile de tranzacţionare şi reprezintă nivelul minim la care se poate încheia contractul de vânzare-cumpărare.

    Potrivit noii grile, aplicabile de la 1 ianuarie, pentru un apartament de două camere confort I sporit situat la un etaj intermediar în zona Unirii valoarea minimă se situează la 65.610 euro, valabilă pentru o construcţie din anul 1978-1997. Anul trecut, un apartament în aceeaşi zonă, cu aceleaşi caracteristici, dar încadrat ca an al construcţiei între 1978-1997, avea o valoare de 45.750 de euro

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dilema chiriaşilor: locuinţă cu sau fără mobilă?

    Conform unei analize efectuata de anunturiparticulari.ro pe baza ofertelor de pe piata inchirierilor aparute in martie 2013,  rezulta ca pretul stabilit de proprietari este influentat de fiecare facilitate oferita de proprietate. Pe langa clasicele criterii de zona, suprafata, confort si etaj,  proprietarii surprind in pret si mobila ce se include in oferta de inchiriere a apartamentului.

    Astfel, pentru o garsoniera nemobilata pretul mediu de inchiriere solicitat este de 190 de euro, iar pentru cea mobilata se solicita 218 de euro, cu 28 de euro mai mult.

    Un apartament cu 2 camere nemobilat este evaluat de proprietar cu un pret mediu de 280 de euro, fata de 322 cat se solicita pentru acelasi tip de apartament, dar cu mobila inclusa. Diferenta de 42 de euro este data tocmai de aceasta facilitate.

    Si in cazul apartamentelor cu 3 camere situatia este similara. Pentru un apartament nemobilat pretul mediu solicitat estimat este de 400 de euro, iar pentru unul mobilat chiria medie este de 450 de euro, cu 50 de euro mai mult.

    Cresterea pretului la chirie in medie cu 10-15% nu justifica investitia in mobilier si dotari ale unui apartament de 2 camere scos la inchiriat, in conditiile in care suma investitita se recupereaza din diferenta de chirie in minim 4-5 ani.

    In conditiile actuale de piata, proprietarii prefera o chirie mai mica fara a face investitii in dotari si mobilier, aceasta fiind varianta cea mai profitabila.

    Evoluţia chiriilor la nivelul Capitalei
    Pe piata inchirierilor rezidentiale din Capitala, luna martie s-a incheiat cu usoare scaderi de preturi fata de luna precedenta.
    Pentru o garsoniera a fost solicitat un pret mediu de inchiriere de 222 de euro, in scadere cu 2% fata de luna precedenta. Raportat la aceeasi perioada a anului trecut, pretul mediu de inchiriere a scazut cu 3%.

    Pentru apartamentele de 2 camere ofertate in luna martie, pretul de inchiere a fost cu 2,8% mai mic fata de februarie, cu o valoare medie de 316 de euro. Diferenta fata de cele solicitate in aceeasi perioada a anului trecut fiind nesemnificativa.

    Pentru apartamentele de 3 camere proprietarii au solicitat un pret mediu de inchiriere de 448 de euro, echivalent cu luna precedenta. Fata de luna martie 2012, pretul s-a redus cu 4%.

    Singurele tipuri de apartamente care au suportat cresteri ale chiriei au fost cele de patru camere. Proprietarii au solicitat în martie o chirie medie de 701 euro, în crestere cu 8% fata de luna trecuta. Raportat la aceeasi perioadă a anului trecut, deprecierea nefiind atât de accentuată, în martie 2012, chiria medie cerută de proprietari scazand cu 3%.

    Evolutia acestora a fost diferita de restul tipurilor de apartamente din cauza ca numarul lor este mult mai redus.

    VARIATIE PRET mar 2013 mar 2012 variatie 12 luni (%) mar 2011 variatie 24 luni (%) mar 2010 variatie 36 luni (%)
    4 CAMERE 701 724 -3% 713 -2% 783 -10%
    3 CAMERE 448 466 -4% 456 -2% 531 -16%
    2 CAMERE 316 315 0% 334 -5% 368 -14%
    GARSONIERE 222 229 -3% 232 -4% 261 -15%


    Numărul de oferte
    Proprietarii de apartamente au scos în martie la închiriat 2284 de unităti, o ofertă in crestere fata de ianuarie 2013, când pe piată erau propuse spre închiriere putin peste 2132 de unităti. Portofoliul de locuinte de închiriat este însă net superior raportat la un interval de 12 luni, în martie 2012, fiind scoase spre închiriere 2178 de unităti, cu 5% mai putine decât în prezent.

    Conform raportului lunar de monitorizare imobiliară Anunturiparticulari.ro, apartamentele de două camere nou intrate pe piata închirierilor în martie au ajuns la 941 de unităti, în crestere cu 7% comparativ cu aceeasi perioadă a anului trecut. Garsonierele ocupă locul secund în topul numărului de oferte. în luna recent încheiată, 805 de astfel de unităti au apărut pentru prima oară pe piată, în crestere cu 1,7% raportat la un interval de 12 luni.

    Cei interesati de închirierea unui apartament de trei camere au avut la dispozitie în martie 436 de unităti scoase pe piată de proprietari. Comparând cu aceeasi perioadă a anului trecut, observăm o ofertă cu 4% mai bogată.
    La apartamentele cu 4 camere au fost inregistrate 102 de apartamente care au completat oferta de închiriere apărută pe piată în luna martie. Dacă raportat la un interval de 30 de zile, nivelul este în crestere, de 14%, pe un interval de 12 luni este cu aproximativ 6.8% mai bogată decât în martie 2012.

    Anunturiparticulari.ro a fost lansat in anul 2001 de compania Agentie.net şi constă in monitorizarea tuturor anunţurilor imobiliare publicate de persoanele particulare in presa scrisă şi pe Internet. Statistica are la bază ofertele imobiliare din Bucureşti, publicate de persoanele particulare in toată presa scrisă şi pe Internet, iar preţul mediu este obţinut pe baza preţurilor solicitate initial de proprietari.

  • Deficitul comercial a ajuns în februarie la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani

     Exporturile FOB au însumat 16,96 miliarde lei (3,87 miliarde euro), iar importurile CIF 17,88 miliarde lei (4,08 miliarde euro), potrivit estimărilor Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Comparativ cu februarie 2012, exporturile au crescut cu 10,8% la valori exprimate în lei (10% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 2% la valori exprimate în lei (1,3% în euro).

    Faţă de ianuarie, exporturile au crescut cu 4% în lei (4,6% în euro), iar importurile au avansat cu 1,5% la valori exprimate în lei (2% în euro).

    Astfel, în primele două luni ale anului deficitul comercial s-a plasat la 2,22 miliarde lei (508,4 milioane euro), mai mic cu 1,98 miliarde lei (461,1 milioane euro) decât cel raporat în aceeaşi perioadă a anului trecut, arată INS, într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • VREMEA se va încălzi uşor. Ce temperaturi vor fi marţi şi miercuri, în ţară şi în Bucureşti

     Va ploua în Maramureş şi Crişana, unde izolat se pot cumula peste 15 l/mp, local în Banat, Oltenia şi Transilvania şi pe arii restrânse în rest. În zona montană înaltă precipitaţiile vor fi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în vestul şi în nord-estul teritoriului, precum şi pe crestele montane.

    În BUCUREŞTI:

    Marţi, valorile termice se vor menţine sub mediile climatologice ale datei. Cerul va fi temporar noros şi trecător vor fi condiţii să plouă slab. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 11…13 grade, iar cea minimă se va situa în jurul a 2 grade.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câştigul salarial a crescut în februarie cu 0,3%, la 1.553 lei

    “În majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţii ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte), a dificultăţilor financiare şi concediilor fără plată. De asemenea, câştigul salarial mediu net a scăzut în luna februarie 2013 ca urmare a acordării în luna ianuarie a primelor ocazionale ori sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete cadou şi tichete de masă) în unele activităţi economice”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cionga: Restructurarea unei companii cum este Bursa de Valori nu se poate face “heirupist”. Cu sau fără mine, probleme rămân

     “Respect decizia Consiliului Bursei şi sunt gata să asigur tranziţia conform contractului. Nu am primit încă nici o explicaţie clară cu privire la obiectivele majore pe care timp de şase luni nu le-aş fi îndeplinit. Ceea ce pot să spun, însă, este că restructurarea unei companii cum este Bursa de Valori nu se poate face heirupist. Vorbim aici nu doar de viitorul unei companii ci şi de viaţa unor oameni, angajaţi ai acesteia. Cine îşi imaginează, mai ales în contextul economic actual, că se poate juca cu asta sărind etapele unei analize serioase dovedeşte că nu este un leader şi manager responsabil”, a declarat Cionga.

    BVB a anunţat vineri că directorul general a fost revocat din funcţie, confirmând astfel informaţiile furnizate de MEDIAFAX. Potrivit unui comunicat al bursei, administratorii companiei apreciază că restructurarea operatorului pieţei de capital nu a înregistrat un progres suficient de rapid.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Năstase, pe blog: Îmi doresc ca în perioada imediat următoare să stau alături de familie

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Violeta Rotărescu: Eşecul unui manager nu e o lecţie personală, deci se învaţă foarte greu de unul singur

    “Eşecul nu e o lecţie personală, deci se învaţă foarte greu de unul singur”, spune psihologul Violeta Rotărescu. După o perioadă în care încearcă să se accepte în noua ipostază a eşecului, managerii continuă în aceeaşi direcţie. În cazul Lindei, CEO al uneia dintre cele mai mari companii internaţionale, eşecul a venit tocmai de pe urma aroganţei, însă caracterul său a rămas acelaşi. Chiar şi după ce fusese demisă, iar angajaţii ajunseseră să o descrie drept incapabilă să-şi gestioneze propria aroganţă, Linda acuza după terminarea forţată a mandatului său probleme de principiu: că luptase pentru lucrurile în care credea, iar cultura societăţii nu era receptivă la femei puternice, calculate, aspirante la poziţia de director.

    În opinia psihologilor, managerii toxici funcţionează după principiul “dezbină şi domneşte”. De aceea, nu numai relaţia angajatului cu şeful devine problematică, ci şi relaţia cu întreaga echipă. Angajaţii devin mai neproductivi, iar disconfortul psihologic creşte – “simţi că munca nu are valoare pentru ceilalţi, iar stresul devine o constantă în viaţa de zi cu zi”. Concediul medical, absenteismul sau bolile profesionale îşi au sursa tocmai în emoţiile negative generate la locul de muncă. Iar asta înseamnă costuri pentru companie. Un lider toxic îndepărtează chiar şi de cinci ori mai mulţi angajaţi faţă de ritmul normal al fluctuaţiilor de personal dintr-o companie.

  • Nevenca Doca, Banca Transilvania: Indiferent dacă angajatul toxic e manager sau nu, e indicat să fie îndepărtat rapid

    Inconsecvenţa în management se traduce în costuri semnificative pentru companie, echivalentul a 15 salarii pentru angajaţii-cheie şi trei salarii pentru cei necalificaţi, potrivit studiilor Alico Asigurări România. Concret, înainte de demisie angajatului îi va scădea performanţa, deci va fi mai neproductiv, la plecarea din companie va primi o compensaţie, iar ulterior firma va plăti pentru recrutarea unui înlocuitor. În plus, va aştepta între şase şi nouă luni pentru ca noul angajat să producă la nivelul celuilalt.

    Dacă vorbim despre înlocuirea CEO-ului costurile sunt şi mai mari, atât dacă ne referim la găsirea unui nou executiv, cât şi la performanţa sa pe durata mandatului: diferenţa pe care o aduce un CEO în ce priveşte rezultatele finaciare ale unei companii este de 14%, potrivit unor studii din 2003 ale autorilor Joyce, Nohria şi Robinson, citate de Hogan Assessment Systems, iar costul mediu al eşecului unui CEO pentru companie la nivel internaţional este de 2,7 milioane de dolari, potrivit studiilor Smart din 1999, citate de aceeaşi sursă.

  • Radu Manolescu, despre recrutările de executivi de top: În trecut, contau mai puţin valorile morale şi partea de inteligenţă emoţională

    Istoria nu e complicată. Primii expaţi au apărut în România în jurul lui 1995, odată cu sosirea primilor investitori străini. Manolescu îşi aminteşte că foarte mulţi dintre managerii care au venit la acea vreme în ţară aveau mult potenţial, dar nu aveau experienţă şi deci riscau să fie pierduţi de companiile-mamă dacă nu primeau oportunităţi. Apoi, mai erau cei de care organizaţiile voiau să scape sau se aflau pe finalul carierei. Fireşte, reperele lipseau, iar după zeci de ani în care cultura managementului a stat departe de România, primii veniţi au fost luaţi de buni. “Pentru mulţi dintre noi, ei au devenit modele de leadership, care nu mai au nicio legătură cu ceea ce se cere astăzi, dar din obişnuinţă unii au rămas cu acel model în minte până acum”, crede Manolescu. Piaţa punea atunci accent pe competenţe, pe experienţa în companii cu reputaţie, iar, dacă omul reuşea să se vândă foarte bine, cei care se ocupau de recrutare erau păcăliţi. “Nu prea puteai să faci atunci distincţia între bun şi rău, doar în cazul în care era foarte rău.” Cu alte cuvinte, se mergea mult pe ideea că dacă un manager a lucrat atâţia ani în acea companie şi are referinţe merită postul. “Contau mai puţin valorile morale şi partea de inteligenţă emoţională.” Se miza deci pe un IQ ridicat, pe rezultate, contând mai puţin modalitatea de obţinere a lor, pe referinţe de la companii puternice – “dacă lucrai la o companie foarte importantă, era un semn puternic că s-a investit în tine”.

    Primele schimbări au început să apară abia în 2007. Manolescu defineşte managementul eficient prin “ce” şi “cum” – ce ai făcut să ajungi acolo şi cum ai ajuns la acele rezultate? Or, partea de “cum” nu era luată prea mult în calcul în anii trecuţi, deoarece creşterea economică “a susţinut imperfecţiuni mari la nivel de management şi a încurajat angajări pe bandă care nu au pus accent pe valori morale”. Lăcomia, de exemplu, şi-a pus amprenta şi asupra stilului de management, dat fiind că managerii ajung să ia decizii gândindu-se la ratele şi datoriile personale pe care le iau, deci la binele propriu. Or, asta nu ar trebui să afecteze deciziile de business.

    Una peste alta, Manolescu observă că, odată cu recesiunea, “a ieşit mult gunoi de sub preş”. Astăzi trăim o lume diferită, inteligenţa emoţională a ieşit în ultimii ani la suprafaţă din raţiuni evidente: aceleaşi reflexe din trecut care ne-au adus succesul ne pot aduce insuccese; avem acces la tehnologie şi o cantitate de informaţii care este exponenţial mai mare acum şi asta are un efect important asupra întregului comportament: “Un IQ (inteligenţă cognitivă) mai ridicat te poate face să ai un EQ (inteligenţă emoţională) mai scăzut: să ai tendinţa să nu asculţi alte păreri, să fii arogant. Modelele de leadership care la un moment dat au avut succes ar putea să nu mai funcţioneze acum”.

    Iar noua direcţie ar părea să fie cea a inteligenţei emoţionale şi mai puţin a celei cognitive: “Dacă eşti competent, cu un EQ foarte ridicat şi valori morale înalte, IQ-ul e mai puţin relevant pe lângă acestea în rolurile executive”.