BusinessMagazin

Tag: stiinta

  • Zgonea: Băsescu dezinformează cu privire la Codul Penal pentru a distrage atenţia de la Comisia Călăraşi

     “Traian Băsescu este furios că Parlamentul a votat înfiinţarea Comisiei de anchetă privind achiziţia terenului de către fata preşedintelui. Şi atunci minte şi dezinformează cu privire la consecinţele modificărilor aduse Codului Penal. Preşedintele coordonează o adevărată campanie de dezinformare, o campanie care face rău României, la fel cum a făcut şi în vara anului trecut”, susţine Valeriu Zgonea, într-o declaraţie remisă joi agenţiei MEDIAFAX.

    Zgonea declară că şeful statului are mijloace instituţionale pentru a-şi exprima poziţia cu privire la modificările aduse Codului Penal, dar a ales în schimb să lanseze o “campanie cu minciuni şi dezinformări şi să inventeze lovituri de stat”.

    “Lucrările Parlamentului s-au desfăşurat în confomitate cu normele şi reglementările legale. Ordinea de zi a fost hotărâtă de către Biroul Permanent la propunerea liderilor tuturor grupurilor parlamentare. Toate partidele au fost de acord cu rapoartele acestor propuneri legislative. Iar acolo unde rapoartele aveau vicii de procedură, eu am fost acela care a refuzat introducerea lor pe ordinea de zi, cum s-a întâmplat la legea parteneriatului public-privat, legea aministierii sau legea lobby-ului”, susţine Valeriu Zgonea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se prepară cea mai rapidă îngheţată din lume (VIDEO)

    Aşa s-a întâmplat cu Peter Barham, profesor de fizică la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, care, după ce a dat greş cu o omletă ce părea simplu de preparat, s-a apucat să studieze reţetele pentru a înţelege ştiinţific principiile care duc la reuşita preparatelor, scrie Financial Times. Primul om de ştiinţă care s-a preocupat de acest subiect a fost Nicholas Kurti, întristat de faptul că omenirea e în stare să măsoare temperatura din atmosfera altor planete, dar habar nu avea ce se petrece într-un sufleu.

    Ideea de unei colaborări între oamenii de ştiinţă şi bucătari i-a venit însă lui Elizabeth Thomas, care ţinea cursuri de gătit în SUA, după ce şi-a dat seama că soţul său, fizician de formaţie, o putea ajuta cu răspunsuri în domeniul bucătăriei. Aşa a apărut Atelierul Internaţional de Gastronomie Fizică şi Moleculară organizat în anii ’90 la Erice, în Sicilia, la care participau şi Kurti şi Barham. Nu a trecut mult până când un bucătar renumit, Heston Blumenthal din Marea Britanie, i-a cerut ajutorul lui Barham, cu care se mai consultă şi în ziua de azi din când în când.

    Colaborarea dintre oamenii de ştiinţă şi bucătari a dus şi la rezolvarea misterului sufleurilor acum un deceniu, iar o problemă căreia încearcă să-i dea de capăt în ziua de azi este punctul în care un preparat “oboseşte” simţurile cu complexitatea sa, dat fiind că, spre exemplu, oamenii tind să mănânce mai puţin din dulciurile prea complexe şi mai mult din cele mai simple.

    Peter Barham în 2011, încercând să bată un nou record de viteză la prepararea îngheţatei din lapte, zahăr, arome şi azot lichid (precedentele recorduri îi aparţineau lui însuşi – 18,78 secunde în 2005 – şi lui Andrew Ross – 10,34 secunde în 2010):

  • Opinie Iuliana Stan: Bun simţ

    IULIANA STAN (managing partner Human Synergistics România)

    Motivul pentru care se întâmplă aşa este pentru că efectele acestor cuvinte nu se întâmplă pur şi simplu şi nu ajunge nici să vorbim contemplativ despre ele, deoarece este o întreagă ştiinţă personală în spatele lor. Această ştiinţă personală este dusă la rang de artă pentru fiecare dintre noi. Nu există niciun om în lumea asta care să nu ştie ce înseamnă fericirea sau bunul simţ pentru el însuşi, aşa cum nu există nici prea mulţi oameni care să înţeleagă că propria definiţie a fericirii sau a bunului simţ nu înseamnă nimic sau înseamnă prea puţin pentru restul oamenilor din lumea asta. Bunul simţ este atât de normal pentru fiecare dintre noi, ştim atât de bine ce este de bun simţ atât pentru noi, cât şi pentru alţii, încât abia când ne trezim în faţa efectelor produse de aceste cuvinte ne dăm seama cât de puţin înţelegem despre ele sau cât de puţin facem explicit fiecare dintre noi în legătură cu ele.

    Nu am întâlnit niciodată oameni care să spună despre ei înşişi că nu au bun simţ sau să spună că au puţin sau să şi-l pună măcar un pic sub semnul întrebării. În ciuda acestei observaţii, vedem cu uşurinţă multă lipsă de bun simţ în jurul nostru. Bunul simţ nu este doar despre conduită, despre ce să faci şi despre ce să nu faci din punctul de vedere al etichetei, ci este despre eticheta morală. Aflăm că nu este bine să minţim sau să furăm, dar nu ne învaţă nimeni de ce. Ni se spune instituţionalizat să nu minţim, dar învăţăm de la viaţă că minţind ne putem proteja. Şi atunci ce devine mai important: să nu mint pentru că nu este bine sau să mă protejez?

    Învăţăm deprinderi tehnice, repetăm până când executăm cu virtuozitate, dar la deprinderile morale învăţăm după ureche, dacă avem noroc. Se vorbeşte în ştiinţa conducerii despre modele – despre cele morale este vorba, nicidecum despre cele de execuţie. Pentru că nu face nimeni diferenţa aceasta simplă, învăţăm ce vedem, nu ce este în spatele a ceea ce vedem, şi atunci învăţarea este extrem de superficială, chiar dăunătoare, dacă modelul este unul fără ţinută morală. Bunul simţ are două coordonate extrem de importante care, dacă nu sunt corelate absolut întotdeauna, produc cu uşurinţă efectele lipsei de bun simţ. Este vorba despre eu şi despre ceilalţi. Eu fără ceilalţi sau doar ceilalţi fără mine sfârşesc în frustrare şi, implicit, în fisuri morale de la uşoare – ca amoralitatea – la unele mai complexe – imorale chiar.

    Uşor paradoxal, chiar dacă preocuparea pentru sine sau pentru ceilalţi este mică, atât timp cât este egală, produce mai mult bun simţ decât preocuparea lipsită de echilibru dintre cele două. Este mai puţin gravă preocuparea în exces faţă de ceilalţi, dar în acest caz riscul de a se produce efecte de lipsă de bun simţ apare la ceilalţi. Atunci când centrarea este exclusiv pe sine, despre lipsa de bun simţ se poate vorbi şi de o parte, şi de alta. Echilibrul între preocuparea pentru sine şi preocuparea pentru ceilalţi livrează bun simţ.

    Bunul simţ este atât de implicit încât nimeni nu vorbeşte despre el, sau atunci când o facem este doar pentru a scoate în evidenţă lipsa lui, nicidecum manifestarea lui. Despre noi înşine nu ne gândim vreodată că am putea produce percepţia de lipsă de bun simţ, pe când, despre alţii, ştim exact în câteva secunde dacă şi cât bun simţ au. 

    Bunul simţ apare atunci când oamenii se văd atât cât sunt, când îşi reglează aşteptările unii de la ceilalţi şi când îşi definesc aspiraţiile împreună. Alinierea aspiraţiilor este un proces de devenire, de bun simţ. Dacă din ecuaţie scăpăm din vedere aspiraţiile celorlalţi sau minimizăm efectele beneficiilor pe care alinierea le poate aduce, vom ajunge foarte repede să vorbim sau să ne plângem de lipsă de bun simţ.

    Bunul simţ este un proces de devenire, nu este o informaţie sau o calitate a cuiva. Este ceva ce nu se termină niciodată, odată începută preocuparea. Dar, dacă nu începem să avem activă această preocupare, avem impresia cu toţii că ştim ce este bunul simţ, atât pentru noi, cât şi pentru alţii.

  • Costoiu: Cauza cutremurelor de la Galaţi e tectonică, dar pânza freatică a amplificat semnalul sonor

     “Cauza principală a cutremurului este una tectonică, aşa cum am spus. Pânza freatică a amplificat semnalul sonor. Pânza freatică ridicată a amplificat semnalul sonor în zona Izvoarele şi, atunci, a afectat un pic mai mult casele, o anumită parte a satului Izvoarele”, a explicat Costoiu în Guvern.

    Premierul Victor Ponta i-a cerut ca raportul să fie prezentat public pentru a exista date ştiinţifice şi nu tot felul de “prostii” prezentate la televiziuni de “exaltaţi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Costoiu: Cauza cutremurelor de la Galaţi e tectonică, dar pânza freatică a amplificat semnalul sonor

     “Cauza principală a cutremurului este una tectonică, aşa cum am spus. Pânza freatică a amplificat semnalul sonor. Pânza freatică ridicată a amplificat semnalul sonor în zona Izvoarele şi, atunci, a afectat un pic mai mult casele, o anumită parte a satului Izvoarele”, a explicat Costoiu în Guvern.

    Premierul Victor Ponta i-a cerut ca raportul să fie prezentat public pentru a exista date ştiinţifice şi nu tot felul de “prostii” prezentate la televiziuni de “exaltaţi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Radulian, despre SEISMELE de la Galaţi: Nu sunt influenţate de exploatări. Se pot produce alunecări

     La finalul unei şedinţe care a avut loc luni la sediul INFP de la Măgurele, Mircea Radulian a susţinut o serie de declaraţii alături de Tudor Prisecaru, secretar de stat pentru Cercetare în Ministerul Educaţiei.

    Radulian a explicat că forajele din zonă se fac la adâncimi între 100 şi 700 de metri, în timp ce cutremurele s-au produs la 5 – 10 kilometri. În plus, exploatările în zonă se fac de aproximativ 40 de ani, perioadă în care nu s-au înregistrat “fenomene speciale”, şi există astfel de exploatări din Moldova, în toată Câmpia Română până spre vest, a completat Radulian.

    Tudor Prisecaru a spus la rândul său că OMV Petrom, care face exploatări în zonă, nu dispune de o tehnologie care să permită forarea la o adâncime mai mare de 1.000 de metri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O inovaţie europeană: ochii artificiali (VIDEO)

    La proiect au colaborat cinci instituţii: EPFL (Elveţia), Universitatea Aix-Marseille şi CNRS (Franţa), Institutul Frauenhofer pentru optică aplicată şi inginerie de precizie (Germania) şi Universitatea din Tübingen (Germania), care au lucrat împreună din octombrie 2009 până în iunie anul acesta, informează Comisia Europeană. Bugetul întregului proiect este de 2,73 milioane de euro, dintre care 2,09 milioane de euro provin din fonduri UE.

    În viitor, ochiul compus artificial ar putea fi utilizat în domenii în care detectarea panoramică a mişcării este primordială. De exemplu, un ochi compus artificial flexibil ar putea fi fixat pe autovehicule pentru detectarea eficientă a obstacolelor (de exemplu, în timpul manevrelor de parcare, pentru ghidarea automată a vehiculelor, pentru detectarea autovehiculelor sau a pietonilor care se apropie prea mult) sau ar putea fi instalat în microvehiculele aeriene (Micro Air Vehicles – MAV) în scopul navigării fără coliziuni, bazate pe vedere (de exemplu, în cursul aterizării sau pentru evitarea obstacolelor, cum ar fi în cadrul operaţiunilor de salvare).

    Datorită fineţii şi flexibilităţii lor inerente, aceşti ochi ar putea fi, de asemenea, integraţi în ţesături pentru fabricarea hainelor inteligente, cum ar fi pălăriile inteligente, dotate cu sisteme de alertă de coliziune pentru persoanele cu deficienţe de vedere. În plus, ochii compuşi artificiali flexibili ar putea fi fixaţi pe pereţi şi pe mobilă în casele inteligente pentru detectarea mişcării (de exemplu, pentru persoanele în vârstă în cazurile asistenţei pentru autonomie la domiciliu sau pentru copii, cu un rol de prevenire a accidentelor).


    “Natura ne oferă numeroase soluţii extrem de sofisticate în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor. Programele de cercetare finanţate de CE ne oferă posibilitatea de a ne inspira, a înţelege, a imita şi a recrea la scară industrială unele dintre lucrurile minunate pe care ni le-a dat Mama Natură, astfel încât să putem îmbunătăţi viaţa cetăţenilor noştri”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Neelie Kroes.

    Ochiul compus are caracteristici şi funcţii similare ochiului de Drosophila melanogaster şi de alte artropode. Ochiul, un obiect cilindric minuscul (diametru de 12,8 mm, 1,75 grame), este alcătuit din 630 de “ochi de bază”, denumiţi omatidii, dispuşi în 42 de coloane cu câte 15 senzori fiecare. Fiecare omatidie este alcătuită dintr-o lentilă (172 de microni), combinată cu un pixel electronic (30 de microni). Aceşti senzori au proprietăţi optice avansate, cum ar fi un câmp vizual panoramic neîntrerupt de 180°x60°, cu o profunzime mare a câmpului, şi se pot adapta la o mare varietate de condiţii de luminozitate.

    Proiectul CURVACE a fost finanţat prin intermediul programului FET-Open (Future and Emerging Technologies) al Comisiei Europene. Ca parte din componenta “Excelenţă ştiinţifică” a programului Orizont 2020, programul-cadru al UE pentru cercetare şi inovare, FET-Open promovează ideile novatoare: cercetarea în colaborare pentru ştiinţa şi tehnologia vizionare şi cu grad ridicat de risc, aflate în stadii incipiente.

  • 10 idei “anormale” care au schimbat lumea

     Iată câteva dintre ideile care, la momentul respectiv, au atras oprobiul public sau al elitelor (pământul e rotund, teoria germenilor) sau care au permis răspândirea mult mai rapidă a informaţiei (inventarea calculatorului şi a internetului).

    1. Pământul e rotund

    În zilele noastre nu cred că există cineva care să nu ştie că Pământul e rotund. Însă în antichitate exista credinţa fermă că acesta este plat. Primele dovezi ale sfericităţii Pământului au fost călătoriile în jurul lumii ale lui Magellan şi Juan Sebastian Elcano.

    2. Elementele clasice

    Cei care au pus bazele ştiinţei moderne, chiar dacă “opera”lor nu a fost tocmai corectă, au fost filosofii pre-socratişti (Thales din Milet, Anaximander, Anaximendes, Heraclit, Parmenides, etc.). În încercarea lor de a explica lumea făcând abstracţie de mitologie şi religie, ei au postulat că lumea este compusă din patru elemente primare clasice: pământ, apă, foc şi aer.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Marii profesori de economie de la Harvard amână ieşirea din recesiune din cauza unor greşeli în Excel

    Este vorba despre volumul „Growth in a Time of Debt” (Creştere economică în contextul unor datorii ridicate), publicat în 2010 de Kenneth Rogoff şi Carmen Reinhart, prestigioşi profesori de economie la Universitatea Harvard.

    PRINCIPALA CONCLUZIE A LUCRĂRII ŞTIINŢIFICE, că în economiile dezvoltate creşterea datoriei publice peste pragul de 90% din PIB cauzează scăderea abruptă a creşterii economice, a fost pusă sub semnul întrebării de trei economişti de la University of Massachusetts Amherst – doi profesori şi un student – care au găsit omisiuni şi erori în calculele care fundamentează studiul.

    Exerciţiul a început ca proiect de semestru pentru studentul Thomas Herndon de la Amherst, care ar fi trebuit să analizeze lucrarea semnată Reinhart şi Rogoff şi să încerce să ajungă la aceleaşi rezultate pornind de la aceleaşi premise. După un semestru de încercări nereuşite, timp în care atât Herndon, cât şi profesorii săi Michael Ash şi Robert Pollin au crezut că greşeala este a lor, Reinhart şi Rogoff le-au oferit documentele care au stat la baza lucrării.

    HERNDON A GĂSIT REPEDE O GREŞEALĂ ÎNTR-O FORMULĂ SIMPLĂ DIN FIŞIERUL EXCEL TRANSMIS DE CEI DOI PROFESORI DE LA HARVARD. Formula prin care a fost calculată relaţia dintre nivelul datoriei publice şi creşterea economică a luat în considerare numai 15 dintre cele 20 de ţări selectate. Australia, Austria, Belgia, Canada şi Danemarca lipseau din calcul.

    Analizând cu mai multă atenţie lucrarea, Herndon şi profesorii săi au găsit şi alte greşeli, omisiuni sau probleme care ar fi putut afecta concluziile studiului.

    Pentru unele ţări, precum Canada, Australia şi Noua Zeelandă, nu au fost luate în calcul date relevante, iar prin formulele de calcul au fost atribuite ponderi similare unor seturi de date pe perioade de timp diverse, de la unu la 20 de ani, pentru ţări cu economii foarte diferite.

    „Singurul an luat în calcul în cazul Noii Zeelande, 1951, când a fost înregistrată o creştere economică de -8%, primeşte aceeaşi pondere ca şi cei aproape 20 de ani incluşi în studiu în cazul Marii Britanii în categoria datoriilor ridicate, cu o creştere medie de 2,5%. Cred că este o modalitate greşită de a examina aceste date„, a afirmat profesorul Michael Ash, citat de BBC.

    În urma studiului privind lucrarea semnată Reinhart şi Rogoff, cei trei cercetători de la Amherst consideră că o datorie publică poate fi într-adevăr corelată cu încetinirea creşterii economice, însă cele mai spectaculoase rezultate, respectiv că evoluţia PIB devine negativă atunci când datoria publică depăşeşte 90% din PIB, au fost discreditate. Astfel relaţia dintre datoria de stat şi creşterea economică este mai puţin violentă şi există multe excepţii, concluzionează criticii volumului Growth in a Time of Debt.

    Contactaţi de BBC, Reinhart şi Rogoff au afirmat, într-o declaraţie scrisă, că le sunt recunoscători cercetătorilor de la Amherst pentru identificarea erorii în Excel şi regretă că o astfel de greşeală s-a strecurat în lucrarea ştiinţifică, însă îşi susţin în continuare concluziile. „Vom face eforturi pentru a evita astfel de erori pe viitor. Cu toate acestea, nu considerăm că această scăpare regretabilă afectează în mod semnificativ mesajul principal al acestei lucrări sau al celor care au urmat”, se spune în comunicat.
     

  • Şase liceeni români îşi vor prezenta proiectele ştiinţifice şi de inginerie în Statele Unite ale Americii în cadrul competiţiei internaţionale Intel ISEF

    Şase liceeni din Vâlcea, Bucureşti şi Suceava vor participa între 12 şi 17 mai la Intel International Science and Engineering Fair (Intel ISEF), cea mai mare competiţie de ştiinţă şi inginerie pentru elevii de liceu din lume care va avea loc în Pheonix, Arizona, Statele Unite ale Americii, alături de alţi 1.600 de tineri din întreaga lume, fiind cea mai numeroasă participare românească la Intel ISEF din ultimii cinci ani.  Premiile şi bursele oferite în cadrul ediţiei de anul acesta au valoarea totală de aproximativ 4 milioane de dolari.

    Cei şase elevi români sunt câştigătorii etapei naţionale Intel ISEF de anul acesta.  La nivel mondial, în etapele naţionale, au fost înscrişi 65.000 de liceeni.

    Ionuţ Budişteanu, care a obţinut în 2012 premii în valoare de 14.000 de dolari la Intel ISEF, participă şi în acest an cu un proiect inovator pentru industria auto.Elev al Grupului Şcolar Oltchim din Râmnicu Vâlcea, în clasa a XII-a, Ionuţ propune juriului o lucrare intitulată “Utilizarea inteligenţei artificiale pentru a crea o maşină low-cost, fără şofer”. Proiectul combină elemente hardware şi software, inclusiv o aplicaţie testată în situaţii reale din trafic, cu scopul integrării în autovehicule şi reducerii semnificative a numărului de accidente rutiere. Din Bucureşti vor participa Alexandra Elisabeta Matea Moldovan şi Ştefan-Florin Neaga, elevi în clasa a XI-a la liceul Dimitrie Bolintineanu. Ei vor prezenta la Intel ISEF o lucrare despre existenţa, răspândirea şi posibilităţile de control ale virusului West Nile, purtat de ţânţari. Echipa din Suceava este formată din Cristina Nedelcu şi Constantin Popa, elevi în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Nicu Gane” din Fălticeni, împreună cu Ciprian Suiu, elev în clasa a X-a  la Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Suceava. Ei vor participa la Intel ISEF cu un proiect de analiză a apariţiei efectului de seră, respectiv a efectelor pe care poluarea le are asupra aerului din marile oraşe.

    Toate stirile sunt pe zf.ro