BusinessMagazin

Tag: statistica

  • INS: Aproape 19.000 de autorizaţii de construcţii au fost eliberate în primele şase luni din 2017

    În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2017 s-au eliberat 18.908 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 2,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, creştere reflectată în regiunile de dezvoltare Nord-Est (394 de autorizaţii), Centru (208), Bucureşti-Ilfov (142), Sud-Est (26) şi Sud-Vest Oltenia (16). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Vest (199 de autorizaţii), Sud-Muntenia (65) şi Nord-Vest (61).

    În luna iunie 2017 s-au eliberat 3.822 de autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, din care 65,1% sunt pentru zona rurală.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se întâmplă într-un minut pe internet

    Aşadar, ce se întâmplă în doar un minut pe internet? Ei bine, multe. În 2017, pe internet, într-un singur minut, se urmăresc peste 70,000 de ore de conţinut pe Netflix, se cheltuiesc peste 751,000 de dolari în magazine, se efectuează 3,5 milioane de căutări pe google şi se trimit peste 156 de milioane de email-uri, conform informaţiilor colectate de Lori Lewis pentru site-ul allaccess.com

    De asemenea, în acelaşi minut se trimit 15,000 de gif-uri pe Facebook Messenger,  apar 120 de conturi noi pe Linkedin, se ascultă 40,000 de ore de conţinut audio pe Spotify, se trimit aproape o jumătate de milion de tweet-uri, se descarcă peste 340,000 de aplicaţii (iOS şi Android), se urmăresc 4,1 milioane de clipuri pe YouTube sau se trimit 16 milioane de mesaje.

     

  • BOALA care UCIDE un român la fiecare TREI MINUTE. Afecţiunile care pun România pe locul 1 al STATISTICII NEGRE a UE

    Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în rândul românilor, cea mai des întâlnită maladie de acest gen fiind boala ischemică a inimii, potrivit datelor făcute publice de Institutul Naţional de Statistică (INS). În ultimul deceniu, nu mai puţin de 1.682.935 de persoane, adică un om la trei minute, şi-au pierdut viaţa în România din cauza bolilor cardiovasculare, 570.857 murind din cauza bolii ischemice a inimii şi 525.343 din cauza afecţiunilor cerebro-vasculare.

    De altfel, România este pe locul 1 în Europa în topul negru al mortalităţii din cauza bolilor cardiovasculare. Pe locul al doilea în cazul bolilor cauzatoare de moarte în România sunt tumorile, urmate de bolile aparatului digestiv. Bolile de natură endocrină, între care şi diabetul zaharat, se situează pe poziţia a noua, înaintea lor, mai multe decese fiind provocate de bolile respiratorii, leziunile traumatice sau bolile aparatului genito-urinar.

    3.947.369 de români şi-au pierdut viaţa, în perioada 2006-2016, din cauze medicale, aproape 2,4 milioane de persoane (2.379.770 persoane) fiind ucise numai de primele trei afecţiuni din acest top negru al mortalităţii.

    Datele INS arată că bolile cardiovasculare sunt cele care au provocat cel mai mare număr de decese în România, în ultimul deceniu. 1.682.935 de persoane au murit din această cauză. Principala afecţiune de acest tip a fost boala ischemică a inimii, 570.857 de oameni pierzându-şi viaţa din această cauză, urmată de afecţiunile cerebro-vasculare care au ucis 525.343 de români.

    Dacă ne uităm la statisticile pe regiuni, regiunea Sud-Muntenia a înregistrat numărul cel mai mare de decese cauzate de bolile cardiovasculare, cu 300.955 de cazuri, 26.049 fiind înregistrate numai în 2016. Regiunea Vest este cea care înregistrează cele mai puţine morţi generate de afecţiunile cardiovasculare, cu 155.551 de decese, dintre care 13.625 au avut loc anul trecut. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cele mai îngrijorătoare statistici pentru piaţa muncii: Unu din doi copii români nu promovează fie examenul de evaluare naţională, fie cel de bacalaureat

    În 2013, dintr-o populaţie de circa 200.000 de copii care ar fi trebuit să fie în clasa a VIII-a, numai 123.000 au promovat examenul de evaluare naţională în prima fază, iar restul nu au trecut acest prag din diverse motive (fie nu erau înscrişi la şcoală, fie nu s-au prezentat la examen, fie nu l-au promovat).

    Patru ani mai târziu, adică anul acesta, ei sunt absolvenţi ai ciclului liceal, iar dacă se păstrează aceeaşi rată de promovare a examenului de baca­laureat de anul trecut (de 66%), rezultă că numai 84.000 vor fi absolvenţi de bacalaureat.

    Prin urmare, peste 100.000 de copii dintr-o generaţie de 200.000 nu reuşesc să treacă fie de examenul de la finalul clasei a VIII-a, fie de bacalaureatul din clasa a XII-a, potrivit calculelor ZF.

    „Ne-am uitat şi noi pe cifre, inclusiv pe cele de la evaluarea naţională din acest an. Am observat că, în ciuda unui procent care indică o rată de promovare mare (de 76,9% anul acesta, adică 108.000 de copii – n.red.), dacă ne uităm la cohorta copiilor de clasa a VIII-a care ar trebui să dea examenul de evaluare naţională, ne dăm seama că avem mulţi copii care nu se înscriu la evaluare şi nu apar în statistici“, a spus Ligia Deca, consilier de stat în Departamentul Edu­caţie şi Cercetare din cadrul Admi­nistraţiei Prezidenţiale.

    Ea a mai spus că în cadrul proiectului naţional „Ro­mânia educată” (iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis) există şapte grupuri de lucru, iar unul dintre acestea se referă la partea de echitate în rândul copiilor, atât în ceea ce priveşte acce­sibilitatea la educaţie, cât şi în ceea ce priveşte redu­cerea fenomenului de analfabetism func­ţional. „Trebuie verificat ce se în­tâmplă cu copiii care nu se înscriu sau nu promovează evaluarea naţio­nală, dacă rămân corigenţi/repetenţi, dacă se reînscriu în anii următori etc. Se ajunge în această situaţie pentru că nu se in­tervine mai devreme.

    Este o problemă de sistem, pentru că sunt copii care nu performanează şi care trec prin ciclurile primar şi gimnazial fără să existe vreo formă de învăţământ remedial. De aceea avem aceste pierderi exact în punc­tele de verificare, la evaluarea naţională şi la ba­calaureat“, a mai spus Ligia Deca.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Cele mai îngrijorătoare statistici pentru piaţa muncii: Unu din doi copii români nu promovează fie examenul de evaluare naţională, fie cel de bacalaureat

    În 2013, dintr-o populaţie de circa 200.000 de copii care ar fi trebuit să fie în clasa a VIII-a, numai 123.000 au promovat examenul de evaluare naţională în prima fază, iar restul nu au trecut acest prag din diverse motive (fie nu erau înscrişi la şcoală, fie nu s-au prezentat la examen, fie nu l-au promovat).

    Patru ani mai târziu, adică anul acesta, ei sunt absolvenţi ai ciclului liceal, iar dacă se păstrează aceeaşi rată de promovare a examenului de baca­laureat de anul trecut (de 66%), rezultă că numai 84.000 vor fi absolvenţi de bacalaureat.

    Prin urmare, peste 100.000 de copii dintr-o generaţie de 200.000 nu reuşesc să treacă fie de examenul de la finalul clasei a VIII-a, fie de bacalaureatul din clasa a XII-a, potrivit calculelor ZF.

    „Ne-am uitat şi noi pe cifre, inclusiv pe cele de la evaluarea naţională din acest an. Am observat că, în ciuda unui procent care indică o rată de promovare mare (de 76,9% anul acesta, adică 108.000 de copii – n.red.), dacă ne uităm la cohorta copiilor de clasa a VIII-a care ar trebui să dea examenul de evaluare naţională, ne dăm seama că avem mulţi copii care nu se înscriu la evaluare şi nu apar în statistici“, a spus Ligia Deca, consilier de stat în Departamentul Edu­caţie şi Cercetare din cadrul Admi­nistraţiei Prezidenţiale.

    Ea a mai spus că în cadrul proiectului naţional „Ro­mânia educată” (iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis) există şapte grupuri de lucru, iar unul dintre acestea se referă la partea de echitate în rândul copiilor, atât în ceea ce priveşte acce­sibilitatea la educaţie, cât şi în ceea ce priveşte redu­cerea fenomenului de analfabetism func­ţional. „Trebuie verificat ce se în­tâmplă cu copiii care nu se înscriu sau nu promovează evaluarea naţio­nală, dacă rămân corigenţi/repetenţi, dacă se reînscriu în anii următori etc. Se ajunge în această situaţie pentru că nu se in­tervine mai devreme.

    Este o problemă de sistem, pentru că sunt copii care nu performanează şi care trec prin ciclurile primar şi gimnazial fără să existe vreo formă de învăţământ remedial. De aceea avem aceste pierderi exact în punc­tele de verificare, la evaluarea naţională şi la ba­calaureat“, a mai spus Ligia Deca.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Numărul tranzacţiilor rezidenţiale a crescut cu 50% faţă de 2016

    Coroborând cele mai importante informaţii de pe piaţă cu percepţiile respondenţilor sondajului de opinie RE/MAX, Studiul: Evoluţia Pieţei Imobiliare din România în 2016-2017 vine să susţină această tendinţă.

    Menţinându-se pe o poziţie de top, sectorul rezidenţial cunoaşte, în acest an, o serie de modificări în sens pozitiv: dezvoltarea pieţei rezidenţiale noi – cu precădere în anumite zone ale ţării, creşterea cererilor pentru case şi terenuri, interes mare pentru programul guvernamental “prima casă‘, etc.

    În Bucureşti cererea cea mai mare este pentru apartamente de până la  120.000 de euro

    “Majoritatea investitorilor pe segmentul de piaţă rezidenţial au bugetele între 70.000 – 120.000 euro. Aceştia se împart în investitorii ce accesează credite de tip “prima casă”, se orientează, în general, pe achiziţia de apartamente cu 2 camere sau garsoniere si au expectanţe de randamente de aproximativ 4-5%/an, sau investitorii cu bugete de peste 75.000 euro şi până în aproximaiv 120.000 euro ce îşi îndreaptă atenţia către zona centrală sau zona de Nord, având ca şi investiţie “target” proprietăţi micuţe dar cu randamente de 5-6%.” Mădălina Vasile Broker Owner la RE/MAX Properties din Bucureşti

    La nivel naţional creşte cererea pentru tranzacţionarea de case şi terenuri

    Începând cu 1 februarie 2017 s-a eliminat impozitul de 3% pentru tranzacţiile imobiliare de sub 450.000 de lei – ceea ce generează pentru vânzător o economie de – 3.000 de euro la limita de 100.000 de euro.

    Odată cu această modificare, impactul în sectorul imobiliar nu s-a lăsat aşteptat. “Prin scutirea de la impozitare a tranzacţiilor imobiliare sub 450.000 lei şi aplicarea (la tranzacţiile mai mari de 450.000 de lei) a unui impozit de doar 3% pentru diferenţa dintre valoarea tranzacţionării proprietăţii şi pragul de 450.000 de lei se încurajează vânzarea caselor şi terenurilor, astfel încât să fie stimulată industria de construcţii, în special în cazul construirii de locuinţe.

    ” Numărul tranzacţiilor pentru sectorul rezidenţial a crescut faţă de 2016 – în primul trimestru cu aproape 50%.” Anca Păcurar, Consilier Juridic/BDM, Reprezentant RE/MAX România.

    Piaţa rezidenţială nouă din Braşov cunoaşte în 2017 un trend semnificativ ascendent

    Dinamica pieţei imobiliare se resimte diferit în funcţie de localizarea geografică a tranzacţionărilor – remarcându-se un interes mare al investitorilor pentru oraşe precum Braşovul, Clujul sau Timişoara.

    “Piaţa rezidenţială veche îşi păstrează un ritm constant, poate în uşoară creştere pentru anumite zone. Piaţa rezidenţială nouă, însă, a luat avânt în ultimile 12 luni. Sunt anunţate – şi o parte din ele sunt în curs de concretizare – o serie de proiecte noi mai mari sau mai mici, construite de dezvoltatori consacraţi, dar şi de investitori privaţi, şi nu vorbim doar de blocuri rezidenţiale, ci şi de proiecte de case. Numărul de tranzacţii pe acest segment de cele mai multe ori depăşeşte capacităţile constructorilor de a livra locuinţele, astfel că, în acest moment, există dezvoltatori care au vândut peste 80% din clădirile pe care ar urma să le livreze până la sfârşitul acestui an sau chiar mijlocul anului viitor.” Radu Vâlsan, Broker/Owner RE/MAX Central din Braşov

    Programele guvernamentale rămân prima opţiune a românilor pentru finanţarea tranzacţiilor imobiliare

    În 2017 nucleul creditărilor ipotecare va fi definit, în continuare, de programul guvernamental „Prima casă”, specialiştii aşteptându-se la menţinerea unui interes major pentru acest sistem de creditare. O altă tendinţă a anului în curs este definită şi de orientarea băncillor către companii în sensul flexibilizării sistemelor de creditare pentru acestea din urmă.
     

  • O statistică dramatică: Piaţa muncii plânge după angajaţi, dar peste 370.000 de tineri nici nu lucrează şi nici nu învaţă

     Aceştia fac parte din aşa-numita categorie NEET (acronimul pentru sintagma „Nor in Education, Employement or Training”) şi reprezintă unul dintre indicatorii cei mai importanţi ai pieţei muncii, având în vedere că statele încearcă, prin politici guvernamentale, să reducă ponderea tinerilor din această categorie.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • O statistică dramatică: Piaţa muncii plânge după angajaţi, dar peste 370.000 de tineri nici nu lucrează şi nici nu învaţă

     Aceştia fac parte din aşa-numita categorie NEET (acronimul pentru sintagma „Nor in Education, Employement or Training”) şi reprezintă unul dintre indicatorii cei mai importanţi ai pieţei muncii, având în vedere că statele încearcă, prin politici guvernamentale, să reducă ponderea tinerilor din această categorie.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Cum a reuşit un copil de 10 ani să salveze mii de vieţi şi să anuleze inconştienţa oamenilor mari

    Potrivit statisticilor oficiale, din 1998 şi până în prezent peste 700 de copii au murit în Statele Unite datorită căldurii din maşina în care se aflau.

    Bishop Curry, în vârstă de doar 10 ani, a inventat un aparat numit Oasis, un gadget care monitorizează temperatura în interiorul maşinii. Odată ce se atinge un anumit prag, dispozitivul produce aer rece şi trimite în acelaşi timp notificări către părinţi şi autorităţi.
     

    Ideea i-a venit după ce unul dintre vecinii săi, un copil de doar 6 luni şi-a pierdut viaţa în maşină.

    Chiar dacă Bishop are doar un model teoretic al dispozitivului, tatăl său a reuşit să strângă peste 24.000 de dolari pe un site de crowdfunding.

    Sursa: BoredPanda

  • Cum a reusit un copil de numai 10 ani să anuleze inconstienta oamenilor mari – FOTO, VIDEO

    Potrivit statisticilor oficiale, din 1998 şi până în prezent peste 700 de copii au murit în Statele Unite datorită căldurii din maşina în care se aflau.

    Bishop Curry, în vârstă de doar 10 ani, a inventat un aparat numit Oasis, un gadget care monitorizează temperatura în interiorul maşinii. Odată ce se atinge un anumit prag, dispozitivul produce aer rece şi trimite în acelaşi timp notificări către părinţi şi autorităţi.
     

    Ideea i-a venit după ce unul dintre vecinii săi, un copil de doar 6 luni şi-a pierdut viaţa în maşină.

    Chiar dacă Bishop are doar un model teoretic al dispozitivului, tatăl său a reuşit să strângă peste 24.000 de dolari pe un site de crowdfunding.

    Sursa: BoredPanda