Tag: solutie

  • Curtea de Justiţie a Uniunii Europene decide în iunie soarta românilor împrumutaţi în valută

    “Curtea de la Luxemburg ar urma să dea o soluţie pentru toţi cetăţenii UE care au credite în franci elveţieni. Aştept cu optimism soluţia, dar nu vreau să hrănesc alte iluzii. Cert este că această instanţă este una predictibilă şi nu una completamente impredictibilă, aşa cum este Curtea Constituţională a României (CCR) sau Curtea de Casaţie, care de pe o zi pe alta îşi schimbă opinia. Dacă CJUE va respinge solicitările noastre, atunci motivaţia va fi una solidă şi convingătoare. Pentru că motivaţia CCR de acum câteva zile este complet paralelă cu drumul. Principiul bicameralismului, care în opinia mea este o invenţie, nici măcar nu a fost invocat de Cioloş. E ca şi când ai scoate un argument din burtă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, avocatul Gheorghe Piperea, care îi reprezintă pe clienţii băncii.

    Avocatul General, Niels Wals a spus că va depune concluziile scrise finale pe 27 aprilie, decizia CJUE fiind aşteptată la sfârşitul lunii iunie. Marţi, CCR a decis că Legea privind conversia creditelor în franci elveţieni, la cursul istoric este neconstituţională.

    Piperea spune că, joi, atât Agentul Guvernamental, cât şi reprezentantul Comisiei Europene au fost de acord cu interpretarea favorabilă consumatorilor, aducând chiar argumente suplimentare foarte serioase şi lămuritoare pentru Curte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tăriceanu, despre demisiile cerute: “Numai dezbaterea concretă poate să dea soluţia şi nu strada”

    “Nu Parlamentul decide asupra mersului pe care-l efectuează, parcursul pe care-l efectuează un membru al guvernului. Eu cred că decizia guvernului de retragere a OUG 13/2017 este o asumare implicită a unei abordări nefericite. Pe de altă parte, mi-aş dori foarte mult ca o dată cu abrogarea ordonanţei să se poată reveni la masa dialogului, la calm, pentru că numai dezbaterea concretă poate să dea soluţia şi nu strada, din păcate, cu toată consideraţia pentru cei care doresc să-şi exprime în mod liber opiniile personale. Abrogarea ordonanţei a descâlcit ghemul”, a declarat copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu.

    El a mai spus că legislaţia din domeniul Justiţiei are “numeroase puncte nevralgice în legislaţia privitoare la Justiţie”.

    “În egală măsură dreptul de iniţiativă legislativă îl are şi Guvernul şi Parlamentul. Dar aş vrea ca acest lucru să-l decidem după ce facem o dezbatere mai amplă. Cine depune proiectul e mai puţin important”, a mai spus Tăriceanu, întrebat diind cine trebuie să depună un proiect de lege.

    Cititi mai multe mediafax.ro

  • Tăriceanu, despre demisiile cerute: “Numai dezbaterea concretă poate să dea soluţia şi nu strada”

    “Nu Parlamentul decide asupra mersului pe care-l efectuează, parcursul pe care-l efectuează un membru al guvernului. Eu cred că decizia guvernului de retragere a OUG 13/2017 este o asumare implicită a unei abordări nefericite. Pe de altă parte, mi-aş dori foarte mult ca o dată cu abrogarea ordonanţei să se poată reveni la masa dialogului, la calm, pentru că numai dezbaterea concretă poate să dea soluţia şi nu strada, din păcate, cu toată consideraţia pentru cei care doresc să-şi exprime în mod liber opiniile personale. Abrogarea ordonanţei a descâlcit ghemul”, a declarat copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu.

    El a mai spus că legislaţia din domeniul Justiţiei are “numeroase puncte nevralgice în legislaţia privitoare la Justiţie”.

    “În egală măsură dreptul de iniţiativă legislativă îl are şi Guvernul şi Parlamentul. Dar aş vrea ca acest lucru să-l decidem după ce facem o dezbatere mai amplă. Cine depune proiectul e mai puţin important”, a mai spus Tăriceanu, întrebat diind cine trebuie să depună un proiect de lege.

    Cititi mai multe mediafax.ro

  • Propria fermă, soluţia pentru cei care vor să mănânce sănătos

     O astfel de idee i-a venit unei companii braziliene, Mandala da Montha, care nu se mulţumeşte doar să vândă produse, ci le permite clienţilor să se implice în operaţiunile fermei de unde provin contra unui abonament, scrie The Independent. Compania se adresează în special generaţiei Millennials, pentru care comoditatea primează, oferind clienţilor posibilitatea să decidă ce se va cultiva pe o parcelă de pământ de zece metri pătraţi şi livrându-le recolta la momentul potrivit.

    Clienţii pot astfel să vadă exact de unde le vine mâncarea, iar firma nu mai este nevoită să lucreze cu distribuitori care cer uniformitate în produse, ceea ce ar duce la aruncarea celor mai puţin aspectuoase. Abonaţii au, de asemenea, posibilitatea să facă schimb de produse între ei, dacă doresc.

  • Opinie Mihai Bandraburu: Să învăţăm să luăm decizii!

    MIHAI BANDRABURU, fondator, Centrul Tău de Consultanţă


    Dacă ne gândim puţin, în fiecare zi suntem puşi în situaţia de a lua decizii: dacă mergem sau nu undeva, cum ne îmbrăcăm, dacă ne întâlnim sau nu cu cineva, ce răspunsuri trebuie să dăm în anumite situaţii, cum rezolvăm sarcinile de lucru, dacă angajăm sau nu pe cineva, dacă acceptăm o nouă poziţie în companie, când concediem pe cineva… Dar există şi multe alte situaţii de viaţă în care trebuie să facem alegeri: ce facultate urmăm, cu cine ne căsătorim, ce nume punem copilului, ce culoare şi marcă să fie maşina cea nouă, ce vrem să mâncăm într-o anumită zi, unde să ne petrecem concediul, în ce să investim economiile personale, dacă mă las de fumat, la ce spital sau doctor fac operaţia chirurgicală etc.

    Unele decizii sunt simple şi imediate, altele mai complicate.

    Oricum ar fi, în fiecare zi apar situaţii care necesită luarea de decizii! „A lua o decizie” nu este o sperietoare, aşa cum pare la prima vedere, ci este un proces, potrivit conceptelor managementului modern (engl. „decision making process“), care se suprapune peste imaginea managerului sau a liderului. „Dacă eşti manager, atunci iei decizii !”…

    Ce ne împiedică să luăm decizii?!

    Păi, nehotărârea! Alegem o variantă de rezolvare, ne răzgândim, ni se pare că cealaltă variantă ar fi mai bună, după care iarăşi ne răzgândim şi fie ne reîntoarcem la prima variantă, fie mergem la o a treia soluţie… Şi tot aşa… Tergiversăm, amânăm mereu luarea deciziei, găsind de fiecare un pretext. Şi în final, dacă totuşi ajungem să luăm decizia mult aşteptată, nu suntem mulţumiţi de rezultat şi ni se pare că cealaltă soluţie ar fi fost poate mai bună.

    Nehotărârea ascunde mai multe lucruri:

    • Lipsă de încredere în sine, în propriile forţe, în propriile gânduri şi în capacitatea de a lua decizii;

    • Instabilitate emoţională;

    • Criticism exagerat („Nimeni şi nimic nu este suficient de bun pentru mine”);

    • Teamă de a nu greşi (izvorâtă dintr-un perfecţionism peste măsură – „Totul trebuie să fie perfect, fără greşeală”);

    • Comoditate („De ce să iau decizia astăzi, o pot lua la fel de bine şi mâine”);

    • Personalitate influenţabilă („Care, cum vine, îmi schimbă decizia luată”);

    • Şiretenie şi oportunism („Amân luarea deciziei până când situaţia îmi este favorabilă sau găsesc ceva mai bun”);

    • Experienţe negative din trecut, legate de decizii luate şi finalizate prost.

    De asemenea, nehotărârea în luarea unei decizii mai poate fi cauzată şi de lipsa informaţiilor în baza cărora luăm decizia. Există şi posibilitatea ca informaţiile să existe, dar să fie confuze şi incomplete.

    Cum luptăm împotriva acestei nehotărâri?

    Printr-o bună organizare, pe care să se bazeze decizia noastră! Culegem toate informaţiile necesare, ne asigurăm că sunt adevărate, construim scenarii de dezvoltare / alternative şi în final alegem soluţia care ne convine cel mai mult. Dacă partea de pregătire nu este făcută corespunzător, ne va veni foarte greu să luăm o decizie! Pe de altă parte, a lua decizii fără o analiză anterioară a informaţiilor este comparabil cu a te arunca în gol cu o paraşută neverificată: poate se deschide, poate nu.

    Pripeala în luarea unei decizii este la fel de nocivă ca tergiversarea sau amânarea nejustificată a deciziei.

    Când te arunci cu capul înainte, preţul plătit poate fi foarte mare. Nu se iau decizii la nervi sau la ambiţie, deciziile se iau „la rece“! De multe ori ne bazăm foarte mult pe instinctul interior în ce priveşte o situaţie sau persoană, care ne poate înşela, dar a greşi este omeneşte şi nu înseamnă că abandonăm pe viitor orice demers de luare a unei decizii.

    În procesul de luare a unei decizii, după analiza informaţiilor obţinute, vine şi momentul deciziei efective. Acela este de fapt punctul culminant al acestui proces şi momentul când cei mai mulţi dau înapoi.

    Trebuie spus: nimeni nu poate lua decizii în locul nostru!

    Şi asta deoarece orice decizie luată presupune şi asumarea responsabilităţii rezultatelor sau a consecinţelor!

    Este frumoasă ideea de a lua decizii peste oameni, peste destine, peste sume mari de bani, dar trebuie să ne asumăm şi ce vine în urma deciziei noastre. Unii se tem că trebuie să răspundă pentru deciziile luate, şi atunci preferă să amâne cât mai mult luarea ei. „Poate situaţia se rezolvă de la sine şi nu mai trebuie să iau eu hotărârea.“ Însă nu poţi să fii conducător, manager sau lider fără să iei decizii care influenţează pe cei din jur, dezvoltarea şi siguranţa companiei sau renumele instituţiei. Unele decizii eronate pot conduce chiar la falimentul afacerii, la pierderea libertăţii (erori financiare) sau a vieţii (de exemplu: hotărârea de a face o depăşire foarte periculoasă într-o curbă fără vizibilitate). Un manager sau un lider căruia îi vine greu să ia decizii este o persoană care blochează mersul companiei sau al instituţiei pe care o conduce.

    În viaţă, deciziile rareori sunt uşoare şi bazate pe informaţii clare, precise.

    De obicei situaţiile nu sunt în tuşe de alb şi negru, ci de multe ori sunt de culoare gri, cu elemente pozitive şi negative amestecate în egală măsură. Sunt momente în viaţa personală şi profesională în care, cu toate analiza anterioară făcută, rezultatele deciziei luate sunt proaste. O decizie bună nu exclude totuşi un rezultat slab sau negativ. Pot exista multe alte cauze exterioare care influenţează rezultatele deciziei luate cu bună credinţă.

    Patru lucruri trebuie să reţinem privitor la luarea deciziilor: curaj, înţelepciune, hotărâre şi asumare. Bune sau rele, deciziile fac parte din viaţa noastră de zi cu zi şi dau măsura omului şi a managementului adevărat!

  • Problema care a pus internetul pe jar: cât de repede o puteţi rezolva?

    Acest puzzle, publicat recent în cartea “Can you solve my problems?”, a stârnit sute de comentarii şi dispute online.

    Cerinţele sunt simple: mutând doar două chibrituri, tranformaţi cele 4 triunghiuri în 6 triunghiuri.

    Ca indiciu, trebuie spus că beţele de chibrit pot fi suprapuse.

    Soluţia o puteţi găsi pe pagina următoare.

  • Problema care a pus internetul pe jar: cât de repede o puteţi rezolva?

    Acest puzzle, publicat recent în cartea “Can you solve my problems?”, a stârnit sute de comentarii şi dispute online.

    Cerinţele sunt simple: mutând doar două chibrituri, tranformaţi cele 4 triunghiuri în 6 triunghiuri.

    Ca indiciu, trebuie spus că beţele de chibrit pot fi suprapuse.

    Soluţia o puteţi găsi pe pagina următoare.

  • O soluţie IT dezvoltată de români, implementată în spitale din SUA

    Compania locală Qualitance, specia­li­zată în furnizarea de soluţii software şi ser­vicii de consultanţă în domeniul tehnologic, a dezvoltat o platformă care le per­mite spita­lelor să-şi eficientizeze costurile şi resur­sele prin monitorizarea exactă a utili­ză­rii şi poziţiei echipamentelor me­dicale, pre­cum şi prin localizarea pacienţilor din inte­rio­rul unui spital.

    Soluţia a fost dez­vol­tată pentru start-up-ul american Intelligent Location, iar valoarea proiectului va ajunge la final la câteva milioane de dolari. „În prezent suntem în faza 1.0 – variantă comercială. 

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Doi puşti de 14 ani au venit cu o idee de afacere surprinzător de simplă. Au obţinut o finanţare de 50.000 de dolari

    Doi adolescenţi de 14 ani din SUA au găsit o soluţie ingenioasă la o problemă foarte stresantă pentru toate mamele, scrie Daily Mail

    Sam Nassif şi Oliver Greenwald din Denver au născocit un fel de farfurie de napolitană care se pune în jurul conului astfel încât îngheţata când se topeşte nu se va mai scurge pe mână sau pe haine. Potrivit cotidianului britanic, celor doi le-a venit ideea pentru această invenţie când aveau 10 ani. “Într-o zi am trecut pe lângă un magazin ce vindea îngheţată şi am văzut doi copii cu îngeţată curgându-le pe mâini şi pe haine, iar mama lor stătea lângă ei cu şerveţelul în mână. Ne-am gândit că ar trebui să facem ceva în privinţa asta”, au declarat cei doi.

    Au vorbit cu un producător pentru realizarea unui model 3D al lui Drip Drop şi potrivit lor au testat peste 100 de ingredinte până au găsit combinaţia câştigătoare.

    Au ieşit pe locul doi la un concurst de inveţii în 2011, iar anul trecut au impresionat juriul de la emisiunea de pitching de idei de afaceri, Shark Tank. Mai mult, cei doi au obţinut o finanţare de la Barbara Corcoran în valoare de 50,000 de dolari pentru 33% din afacere. 

  • Băncile nu pot să ţină sub control frauda financiară. Peste o treime nu fac distincţie între tranzacţiile autentice şi cele frauduloase

    Băncilor şi organizaţiilor de plată le este greu să ţină sub control frauda financiară, în contextul mediului conectat şi complex din punct de vedere tehnologic, din prezent, potrivit unui sondaj realizat de Kaspersky Lab şi B2B International. Peste o treime (38%) dintre organizaţii spun că este din ce în ce mai dificil să îşi dea seama dacă o tranzacţie este frauduloasă sau autentică.

    Creşterea explozivă a plăţilor electronice, precum şi evoluţia tehnologică şi schimbarea priorităţilor companiilor, le-au forţat pe acestea să crească eficienţa proceselor de business pe parcursul ultimilor ani. În multe cazuri, au reuşit acest lucru prin implementarea unor sisteme electronice care să interacţioneze cu furnizorii şi clienţii. Plăţile electronice de toate tipurile au devenit omniprezente astăzi şi este, practic, imposibil pentru companii să evite orice fel de plată electronică.

    Pe măsură ce companiile sunt tot mai prezente în mediile digitale, asigurarea continuităţii activităţii şi protejarea lor împotriva ameninţărilor cibernetice vor deveni cruciale. Nivelul fraudelor online creşte direct proporţional cu numărul tranzacţiilor online, 50% dintre organizaţiile de servicii financiare intervievate fiind de părere că frauda financiară online este în creştere. Prin urmare, instituţiile financiare trebuie să facă toate eforturile pentru a se proteja pe ele şi clienţii lor de infractorii cibernetici.

    Studiul a arătat că 41% dintre companii au implementat o soluţie de securitate cibernetică in-house, iar 45% se bazează pe o soluţie de la banca lor, pentru a face faţă riscurilor. În acelaşi timp, 46% dintre companii au implementat fie doar parţial o soluţie împotriva fraudei financiare, fie nu au implementat nimic. Dintre organizaţiile financiare, doar 57% au o soluţie de securitate anti-fraudă specializată.

    Rezultatele arată că aproximativ jumătate dintre companiile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul plăţilor electronice folosesc soluţii care nu sunt specializate şi care, conform statisticilor, dau un procent mare de alarme fals pozitive. Folosirea incorectă a unor sisteme de securitate poate duce şi la blocarea tranzacţiilor. În plus, trebuie remarcat că problemele de funcţionare a plăţilor pot determina pierderea clienţilor şi, implicit, a profitului. Frauda în sine nu este singura problemă, instituţiile financiare trebuie să reducă numărul de alarme false în sistemele lor şi să ofere cele mai bune servicii posibile pentru clienţii lor.

    “Având în vedere competiţia acerbă pe piaţa de servicii financiare, o relaţie de încredere între clienţi şi instituţia lor este un factor decisiv pentru prosperitatea pe termen lung a oricărei companii. Interdependenţa relaţiilor digitale între toţi jucătorii de pe piaţa de servicii financiare mai are o implicaţie, aceea că, dacă o organizaţie are o problemă cu un serviciu digital (din cauza unei fraude, a unei scurgeri de date, a unui atac cibernetic etc.) efectele se pot răspândi la toate celelalte organizaţii din domeniu. Pentru că volumul, şi aşa mare, de cereri din partea clienţilor, pentru tranzacţii online, continuă să crească, toate companiile (clienţii care interacţionează cu platforme digitale, infrastructura, datele şi angajaţii lor) ar trebui să fie sigure şi pregătite. Este foarte important, prin urmare, să folosească soluţii specializate de prevenire a fraudelor care să le asigure clienţilor cel mai convenabil şi sigur serviciu posibil”, declară Ross Hogan, Kaspersky Lab Global Head of Fraud Prevention.