BusinessMagazin

Tag: solutie

  • Barna: Privim spre viitor. Soluţia sunt anticipatele

    ”Guvernul Dăncilă nu mai e. A intrat în istorie şi foarte sus în topul cabinetelor incompetente de care această ţară a avut parte. Nu e niciun motiv să sărbătorim. Fiecare zi pe care martorii lui Dragnea au petrecut-o în Palatul Victoria a fost o zi pierdută. Lecţia pe care trebuie să o reţinem e că niciodată acestor oameni nu trebuie să li se mai dea şanse. Nu fac decât să fure, ce nu fură distrug şi ce nu pot distruge compromit”, a scris pe Facebook Dan Barna.

    El mai precizează că nu a votat împotriva Vioricăi Dăncilă ca să vină Victor Ponta la putere.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum vrea o ţară asiatică să evite problemele economice: Viaţa de noapte, soluţia pentru a aduce mai mulţi bani la stat

    În acest scop, mai mulţi retaileri şi-au extins programul de lucru, iar oraşele în oraşele au început să investească bani în grandioase spectacole de lumini. Toate aceste decizii au fost luate de administraţiile locale la cererea guvernului, pentru a determina oamenii să cheltuie mai mulţi bani pe timpul nopţii.

    Consiliul de Stat al naţiunii a lansat aceast proiect de stimulare a economiei către finalul lunii august. Pentru stimularea economiei unui stat precum China, numai dezvoltarea atracţiilor pentru care fac cunoscută sintagma „viaţă de noapte” nu este suficientă. De aceea, conducerea a lansat 20 de proiecte al căror unic scop este stimularea economiei acestui stat.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Soluţia găsită de Dăncilă pentru a emite ordonanţe în lipsa unui ministru

    „Refuzul de a numi miniştrii interimari e un abuz constituţional şi de putere pe care domnul preşedinte Iohannis îşi permite să îl facă la adăpostul imunităţii funcţiei. CCR a stabilit că preşedintele nu are niciun drept să refuze aleatoriu miniştrii interimari. Aceştia trebuie numiţi până când Guvernul face remanierea. Nu ne temem de nimeni şi luăm în calcul restructurarea Guvernului în Parlament”, a declarat Viorica Dăncilă, în debutul şedinţei de Guvern de luni.

    Şeful Executivului a adăugat că „pentru deblocarea acestei situaţii vom adopta o Hotărâre a Guvernului prin care vom transfera de la Ministerul pentru relaţia cu Parlamentul către Secretariatul General al Guvernului avizarea privind oportunitatea emiterii ordonanţelor de urgenţă, în sensul situaţiilor excepţionale, aşa cum prevede legea. Acest aviz poate fi dat de către SGG. De asltfel, acest atribut a aparţinut unui compartiment aflat în subordinea Secretariatului Guvernului”.

    Klaus Iohannis a anunţat, joia trecută, că respinge cele trei propuneri de miniştrii interimari făcute de premierul Viorica Dăncilă, respectiv Niculae Bădălău la Energie, Ioan Deneş la Mediu şi Ştefan Radu Oprea la relaţia cu Parlamentul. Şeful statului a susţinut că nu va accepta remanierile propuse de Viorica Dăncilă, fiind o guvernare „haotică, incompetentă şi coruptă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NYT: Tone de mâncare sunt irosite la nivel mondial/ O soluţie, „Ora fericită” în supermarket

    Tone de mâncare sunt irosite la nivel mondial, iar una dintre soluţiile pentru a combate această problemă este „ora fericită”, implementată într-un supermarket din Finlanda, relatează publicaţia The New York Times.

    În cazul supermarketului din Finlanda, „Ora fericită” nu se referă la băuturi, cum se întâmplă în mod normal, ci la alimente, aflate la doar câteva ore distanţă de termenul de expirare.

    Mâncarea care se apropie de termenul de expirare intră la reducere la ora 21.00 în 900 de supermarketuri S-market din Finlanda, preţurile fiind cu aproximativ 30%-60% mai mici.

    Iniţiativa face parte dintr-o campanie de doi ani pentru reducerea mâncării irosite şi a fost denumită „Ora fericită” pentru a atrage clienţii, datorită legăturii acesteia cu reducerile la mâncare şi băutură din restaurante.

    Aproximativ o treime din mâncarea produsă pentru consum uman este irosită la nivel mondial, conform Organizaţiei pentru Mâncare şi Agricultură din cadrul ONU. În cifre, această estimare se ridică la 1.3 tone de mâncare irosită anual, în valoare de aproximativ 680 de miliarde de dolari.

    Toată mâncarea în exces contribuie la schimbările climatice, conform oamenilor de ştiinţă. Aproximativ 8-10% dintre emisiile de gaze sunt legate de pierderile alimentare, din momentul producerii până în cel al livrării şi consumării, conform unui raport al fondului interguvernamental pentru Schimbare Climatică.

    Pentru consumatori, reducerea cantităţii de alimente irosite este una dintre acţiunile prin care pot ajuta planeta.

    „S-a pus mult accent pe energie. Dar schimbările climatice au legătură la fel de mult cu alimentele”, a declarat Paul Behrens, profesor al Universităţii Leiden din Olanda.

    Reducerea mâncării irosite la nivel mondial este o provocare, deoarece încercarea de a vinde cât mai multe alimente este parte a oricărei companii şi acest obicei este integrat în culturile „mănâncă-cât-de-mult-poţi”.

    Cine are de câştigat de pe urma reducerii cantităţii de mâncare irosită? Un număr din ce în ce mai mare de supermarketuri şi restaurante, majoritatea din Europa, încearcă să răspundă la această întrebare.

    În Statele Unite, lucrurile stau diferit. Nouă din zece lanţuri de supermarketuri din SUA au primit calificative proaste când vine vorba de irosirea alimentelor. Singurul supermarket care încearcă să combată acest fenomen este Walmart, prin programele sale de educare a personalului şi consumatorilor.

    În Danemarca, reducerea cantităţii de mâncare irosită a ajuns la nivelul unei mişcări culturale, a cărui „naşă intelectuală” este Selina Juul, un designer grafic care a emigrat din Rusia împreună cu familia sa la vârsta de 13 ani.

    În anul 2008, Selina Juul a creat grupul „Opriţi irosirea mâncării” şi a atras atenţia celui mai mare lanţuri de supermarketuri din Danemarca, REMA 1000.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Săli de clasă în containere, soluţia pentru şcolile aglomerate din Timişoara

    Câteva sute de elevi de la mai multe şcoli din Timişoara vor fi nevoiţi să înveţe în containere, care au fost transformate în săli de clasă din cauza lipsei de spaţiu din unităţile de învăţământ, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Primăria Timişoara a găsit o soluţie temporară pentru a rezolva problema lipsei de spaţiu cu care se confruntă unităţile de învăţământ cele mai aglomerate. Astfel, anul trecut, instituţia a achiziţionat primele şase containere modulare, care au fost transformate în săli de clasă pentru Şcoala Generală Nr. 30, aflată în cartierul Soarelui. În această unitate de învăţământ sunt înscrişi 1.900 de elevi, iar clădirea are o capacitate de doar o mie de locuri.

    Fiind mulţumiţi de condiţiile din aceste containere modulare, reprezentanţii Primăriei Timişoara au făcut demersuri pentru a cumpăra astfel de spaţii şi pentru alte unităţi de învăţământ care duc lipsă de spaţiu.

    „Am alocat fonduri din bugetul local pentru achiziţia de spaţii modulare pentru Şcoala Generală Nr. 30 şi pentru Liceul Grigore Moisil, dar achiziţia o face unitatea de învăţământ. O parte din bani sunt alocaţi de noi, şcolile au şi fonduri proprii, au mai primit sponsorizări. De asemenea, ne propunem să achiziţionăm încă 20 de săli de clasă modulare pe care probabil că o să le scoatem la licitaţie în cursul lunii septembrie, pentru a fi folosite în locurile în care va mai fi nevoie pe parcursul anului, pentru o perioadă scurtă. Cel mai probabil vor fi utilizate de şcolile generale nr. 19 şi 7, unde sunt elevi care mai fac ore după-amiază şi care au nevoie destul de mare de spaţiu”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, viceprimarul Timişoarei, Dan Diaconu.

    De asemenea, Primăria Timişoara a lansat, în această vară, licitaţia pentru cumpărarea a şase containere modulare şi pentru Liceul Waldorf, care ar urma să fie funcţionale pe parcursul următorului an şcolar.

    Director Şcolii Generale Nr. 30, Mihaela Şora, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că aceste containere sunt extrem de utile, elevii învăţând în săli mari şi aerisite.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Cum vrea un spaniol să atragă noi locuitori în oraşul în care trăieşte

    Fost arhitect şi deţinător de galerie de artă, Miguel Tugores a venit cu ideea de a atrage atenţia asupra localităţii prin artă şi muzică, scrie BBC. A obţinut de la primărie dreptul de a renova şi folosi palatul ducal din localitate, lăsat în paragină de multă vreme, organizând expoziţii în el, şi, de asemenea, a creat un festival de muzică, care anul acesta culminează cu o producţie a operei lui Giuseppe Verdi, „Aida”. Tugores consideră că astfel poate pune oraşul pe harta împătimiţilor de operă, care nu se dau în lături să călătorească spre diverse destinaţii din lume unde se montează spectacole care îi interesează.

  • Digitalizarea, noul trend în farma

    La această soluţie s-a gândit Doctrina, un start-up din Slovenia, care a dezvoltat în anul 2012 o platformă online cu acelaşi nume ce facilitează interacţiunea directă a companiilor farmaceutice cu profesioniştii din această industrie – farmacişti, asistenţi de farmacie şi medici, prin intermediul conţinutului video. Din anul 2014, platforma Doctrina.biz este disponibilă şi în România, aceasta fiind practic o soluţie de marketing B2B (business to business) pentru digitalizarea comunicării în industria farma.

    „Demersul este unul relativ nou pentru piaţa de profil. În România, Doctrina este singura platformă de interacţiune directă şi bidirecţională cu specialiştii din domeniu, iar la nivel european mai sunt doar 1-2 proiecte similare”, a explicat Doru Mircea, antreprenorul local care a adus Doctrina în România în regim de franciză. De altfel, România a fost prima ţară în care s-a extins start-up-ul, după ţara de origine.

    Cum a ajuns însă soluţia dezvoltată de Doctrina să fie disponibilă şi în România? Povestea începe cu un SMS primit de Doru Mircea, de profesie medic, dar care şi-a dedicat întreaga carieră industriei farma, în urma unei întâlniri avute cu reprezentanţii start-up-ului din Slovenia, la insistenţele unui cunoscut.

    „Am plecat de la întâlnire cu gândul că aş putea dezvolta local un proiect similar, însă calculele pe hârtie mi-au arătat că investiţia ar fi fost prea mare, iar timpul de dezvoltare s-ar fi ridicat la peste un an. Aşa că, atunci când am primit prin SMS propunerea de a deveni partenerul Doctrina în România, am continuat discuţia”, povesteşte Doru Mircea. El a terminat Facultatea de Medicină la Târgu-Mureş, însă nu a profesat ca medic, ci a ales industria farma, vânzările şi marketingul ca direcţie de dezvoltare a carierei. Astfel, după mai bine de 15 ani în domeniul farma, în marketing şi vânzări, a luat calea antreprenoriatului într-un proiect dezvoltat alături de Cătălin Chiş, proprietarul grupului de firme APS. Era anul 2011 şi împreună au pus bazele Business Academy, o şcoală de vânzări. De altfel, persoana de legătură cu start-up-ul Doctrina din Slovenia a fost chiar un fost cursant al Business Academy.
    „Am mers la întâlnire mai mult din curiozitate, însă am realizat că soluţia propusă de Doctrina rezolva multe dintre provocările cu care mă confruntam în calitate de manager în farma”, a punctat el.

    Ca atare, Doru Mircea s-a hotărât să aducă Doctrina şi pe piaţa locală şi a negociat cu start-up-ul sloven să nu plătească taxa de franciză, care în prezent se ridică la circa 40.000 de euro, în condiţiile în care România era prima ţară în care se extindea proiectul. Împreună cu partenera sa Ioana Mircea, antreprenorul local a investit 60.000 euro pentru a susţine dezvoltarea Doctrina în România, banii fiind alocaţi în principal pentru marketing astfel încât să poată atrage în platformă specialiştii din domeniu. În prezent, pe lângă Slovenia şi România, platforma Doctrina mai este disponibilă şi în Croaţia, Polonia, Rusia, Marea Britanie şi Turcia, având în total peste un milion de utilizatori din industria farma.

    „După primii ani de funcţionare, Doctrina.biz acoperă 70% dintre farmaciştii şi asistenţii de farmacie din România, care sunt deja înscrişi în platformă. Anul trecut am triplat şi numărul medicilor înscrişi în platformă. De asemenea, am diversificat serviciile către producţie, consultanţă şi alte unelte de digital marketing, astfel încât prezentările disponibile în platformă să fie cât mai performante şi mai interesante pentru audienţă, specialiştii din industria sănătăţii”, a precizat Doru Mircea. El a adăugat că în ultimii doi ani, obiectivul Doctrina a fost creşterea engagementului şi mai puţin creşterea numărului de farmacişti. „Există, bineînţeles, o dinamică naturală, avem în fiecare zi utilizatori noi în platfomă, 10-15 conturi. Însă, în paralel, dezactivăm conturi pasive, rezultând o creştere netă de câteva zeci de utilizatori lunar. Interacţiunea şi vizualizările complete reprezintă cel mai important indicator pentru noi.”

    În primele luni ale acestui an, procentul farmaciştilor şi asistenţilor de farmacie care au urmărit complet cel puţin o prezentare de produs sau brand farmaceutic prin platforma Doctrina.biz a crescut la 50%, respectiv la 53%. „O prezentare este vizualizată complet în medie de 5.000 de farmacişti, asistenţi de farmacie şi medici, care răspund ulterior întrebărilor pe care le adresăm pentru feedback.”

    Doctrina lucrează la nivel global cu cele mai mari companii farmaceutice din lume, cum ar fi GSK, Novartis, Roche sau Pfizer, iar în total pe platforma din România sunt disponibile în prezent 50 de prezentări, pe care utilizatorii le pot urmări pentru informare şi training. Iar conţinutul este actualizat cu periodicitate, în fiecare lună fiind circa 2-3 noi prezentări active în platformă.

    „Practic, producătorii de medicamente realizează, alături de noi de cele mai multe ori, videouri de prezentare sau cu un conţinut educativ pentru farmacişti şi medici, care este apoi transmis în platformă şi urmărit de acest public specializat”, a menţionat Doru Mircea.

    Care este însă modelul de business din spatele Doctrina.biz? Acesta se bazează pe rezultate, compania farmaceutică plătind doar vizionările întregului material. La finalul fiecărei prezentări se generează un scurt chestionar celor care au urmărit prezentarea, pentru ca reprezentanţii Doctrina să se asigure că a fost înţeles conţinutul şi urmărit cu atenţie.

    „Tarifele sunt personalizate, în funcţie de client, portofoliul de produse, patologia căreia se adresează şi serviciul ales. Cel mai apreciat aspect de către clienţi este că noi asigurăm clientului un interes minim garantat din partea audienţei targetate, pentru materialul transmis”, a punctat el.

    Medicii şi farmaciştii nu plătesc însă nicio taxă de însciere în platformă. Odată înscrişi, aceştia au acces gratuit la conţinutul din platformă, Doctrina.biz fiind pentru ei o formă de informare, educare şi specializare constantă.

    Anul trecut, afacerile locale ale Doctrina s-au situat la 220.000 euro, România plasându-se astfel pe locul doi ca venituri în rândul ţărilor europene în care este disponibilă platforma, pe primul loc fiind ţara de origine, Slovenia.

    „Un procent foarte mic din business este generat momentan de consultanţă şi suport în realizarea prezentărilor video, însă reprezintă sub 10% din total.”
    În 2018, numărul de proiecte dezvoltate de Doctrina în România a crescut cu 10% faţă de 2017, pe fondul diversificării serviciilor digitale şi consolidării audienţei.

    Anul acesta, Doctrina are în plan să-şi majoreze veniturile locale cu 30%, la 300.000 euro, în condiţiile în care mizează pe atragerea de noi clienţi ca urmare a dezvoltării portofoliului de servicii şi a creşterii interesului industriei faţă de oportunităţile digitale.

    „Creşterea digitalului pe acest segment de clienţi este într-un ritm destul de lent comparativ cu alte ţări europene, deşi interesul din partea profesioniştilor din sănătate pentru conţinut este cel mai ridicat din regiune. Este un paradox – farmaciştii vor să se informeze online, printr-o platformă specializată a celor din industrie, însă producătorii şi companiile farma nu sunt încă la fel de pregătiţi să iasă din zona de confort şi să renunţe la vechile tactici, chiar dacă acestea nu sunt la fel de cost-eficiente şi nici măcar măsurabile, cum este digitalul”, spune Doru Mircea, făcând referire la faptul că industria farma din România alocă în continuare circa 90% din bugetele de marketing către canalele tradiţionale de comunicare, TV-ul, radioul şi evenimentele tip simpozion, conferinţă sau congres.
    În ceea ce priveşte planurile de viitor ale Doctrina, acestea vizează furnizarea de servicii complete de digital marketing şi social media marketing, atât cu target de audienţă profesioniştii din sănătate, cât şi consumatorii. Reprezentanţii locali ai Doctrina lucrează îndeaproape cu dezvoltatorii din Slovenia, pentru optimizarea platformei şi introducerea de funcţionalităţi noi. „În plus, a fost dezvoltată o extensie a platformei Doctrina, sub numele Doctrina Academy, care are deja peste un milion de profesionişti abonaţi din întreaga lume. Scopul Doctrina Academy este de a oferi cursuri online on demand, plătite de profesionişti. Temele cele mai solicitate sunt cardiologie, diabet, oncologie”, a menţionat Doru Manea.

    „În România, ne propunem să dezvoltăm conţinut în limba engleză, împreună cu autori români, pe care să îi promovăm la nivel mondial”, a conchis el.

    Bilanţ în medicină digitală

    În prezent, în România sunt peste 8.000 de farmacişti, 7.000 de asistenţi de farmacie şi 2.000 de medici înregistraţi ca utilizatori în cadrul platformei Doctrina.biz. Anul trecut, 44% dintre farmaciştii înregistraţi şi 50% dintre asistenţii de farmacie au urmărit complet cel puţin o prezentare de produs sau brand farmaceutic prin platforma Doctrina.biz. În medie, prezentările din platforma Doctrina.biz au fost urmărite în 2018 de către 4.500 farmacişti, asistenţi de farmacie şi medici.

  • „Liviu Dragnea avea o soluţie aproape sigură prin care putea scăpa de executare”. Avocatul Bombonicăi Prodana dezvăluie abordarea greşită în instanţă a liderului PSD

    “Liviu Dragnea avea o soluţie aproape sigură prin care scăpa de executare. Fapta reţinută în sarcina dumnealui este definiţia prin excelenţă a traficului de influenţă politică, adică aceea fapta prin care, prin folosirea funcţiei de conducere dintr-un partid, se creează un avantaj patrimonial (salarii nemeritate) unor terţe persoane. I s-a prezentat această variantă. Din păcate, schimbarea încadrării juridice în această faptă, care ar fi fost prescrisă şi astfel ar fi scăpat, nu a fost acceptată, chiar de dumnealui, ca varianta de apărare”, scrie apărătorul, pe Facebook.

    Avocatul arată că acesta este singurul său motiv de nemulţumire în ceea ce priveşte strategiile din dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (D.G.A.S.P.C.) Teleorman, în care fosta soţie a lui Liviu Dragnea a fost achitată.

    “E singurul meu motiv de nemulţumire în ce priveşte strategiile de apărare în acest dosar, în care Bombonică Prodan a fost achitată curat şi va primi banii înapoi pe care deja i-a achitat drept prejudiciu iar Şefu Olguţa a primit 1 an cu suspendare, de la cei 3 iniţiali, fiind achitată pentru abuz în serviciu (ele fiind clientele mele). În rest, din acest dosar rămân cu lămurirea la CCR a definiţiei abuzului în serviciu, a constatării nelegalitatii completelor de 5 judecători şi poate, vom vedea, şi a nelegalitatii completelor nespecializate. Dosar greu, dar frumos şi motivant”, completează Adrian Toni Neacşu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţelele private, o soluţie potrivită pentru companii şi utilizatorii de rând împotriva criminalităţii cibernetice

    Numărul IMM-urilor care au căzut victime unui atac cibernetic în 2017 a fost de 61%, în creştere cu 6% faţă de anul precedent. Peste jumătate din aceste organizaţii au pierdut date despre angajaţi şi clienţi.

    Aceste informaţii confirmă un sondaj separat care a scos la iveală faptul că organizaţiile mici sunt vizate din ce în ce mai mult din cauza incapacităţii de a descoperi devreme breşele de securitate. Astfel, procentajul de atacuri cibernetice care vizează organizaţii mici a crescut de la 15 la 43% din atacurile totale între 2011 şi 2015. Întreprinderile şi organizaţiile mai mici tind să aibă mai puţine resurse de securitate, deci sunt o ţintă preferată pentru atacuri.

    În faţa acestor ameninţări, o soluţie care nu implică costuri insuportabile şi care şi-a dovedit eficienţa este folosirea reţelelor private.

    O reţea privată virtuală (VPN) asigură anonimatul prin crearea unei reţele private de la o conexiune publică la internet; VPN-urile maschează adresa de protocol internet (IP), astfel încât acţiunile online să fie practic imposibil de detectat. Cel mai important, serviciile VPN stabilesc conexiuni sigure şi criptate pentru a oferi o mai mare confidenţialitate chiar şi decât un hotspot securizat Wi-Fi. Cu alte cuvinte, folosirea unui VPN permite accesul la internet fără multe dintre riscurile pe care le implică navigarea uzuală.

    Din punct de vedere tehnic, VPN-urile folosesc criptarea datelor atunci când acestea sunt trimise printr-o reţea Wi-Fi. Iar securitatea datelor este deosebit de importantă atunci când se utilizează o reţea publică Wi-Fi, pentru că este un router public este locul în care probabilitatea ca cineva să fure informaţii creşte exponenţial.

    Există însă şi alte aspecte importante, dincolo de securitate: Fără o reţea VPN, furnizorul de servicii de internet va cunoaşte întregul istoric de navigare. Cu un VPN, istoricul căutărilor este ascuns, şi asta pentru că activitatea va fi asociată cu adresa IP a serverului VPN, nu a celui care navighează pe internet.

    Specialiştii de la VPNPro, care analizează sute de soluţii de VPN pentru a oferi utilizatorilor ocazia de a achiziţiona în cunoştinţă de cauză, adaugă versatilitatea ca fiind un punct forte al reţelelor private: “avem motive diferite pentru folosirea unui VPN, dar aceste produse pot opera în numeroase direcţii”, scriu experţii de la VPNPro.

    Revenind la securitatea datelor, trebuie spus că aceasta e importantă nu doar pentru utilizatorii individuali, ci mai ales pentru companii. Necesitatea de a trimite date criptate prin intermediul unei reţele a dus la dezvoltarea tehnologiei VPN şi la răspândirea ei în mediul de business.

    Un aspect la care cei interesaţi trebuie să arunce o privire este viteza cu care datele pot fi transmise printr-un VPN. Una dintre soluţiile disponibile pe piaţă, NordVPN, are peste 5.200 de servere la nivel global, asigurând o viteză superioară altor servicii similare.

    Costul aferent construirii unei reţele private dedicată poate fi rezonabil la început, dar va creşte exponenţial pe măsură ce nevoile organizaţiei devin tot mai complexe. O companie cu două filiale poate, de exemplu, să implementeze o singură linie dedicată pentru a conecta cele două locaţii, însă patru filiale necesită şase linii pentru a le conecta direct, şase filiale au nevoie de 15 linii şi aşa mai departe.

    VPN-urile rezolvă această problemă de scalabilitate; pentru unităţi aflate la mare distanţă, un VPN oferă o acoperire superioară şi o calitate a serviciului.

  • Avertisment apocaliptic: România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi din cauza automatizării

    România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.

    Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
    La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România. 

    Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.

    „Proiectele valide vor fi selectate de un juriu care are ca rol nu doar selectarea celor mai bune proiecte, ci şi susţinerea viitoare a acestora cu sfaturi şi conexiuni”, spune Oana Ţoiu, curator al comunităţii Global Shapers din Bucureşti şi fondator al Social Innovation Solutions.
    În juriul competiţiei se află coordonatorul global de la Forumului Economic Mondial al reţelei Global Shapers, Jaak Mikkel, care până recent a deţinut funcţia de CEO al Coca-Cola HBC România, Sergiu Neguţ, angel investor, Mihai Toader Pasti, cofondator al EfdeN, şi Sorina Câmpean, coordonarea parteneriatelor pentru antreprenoriat la Oxford.

    Timp de mai multe luni (iulie-octombrie) echipele selectate vor trece printr-o perioadă de incubare, iar astfel tinerii antreprenori vor avea parte de întâlniri cu antreprenorii din domeniul lor de interes, sesiuni de mentorat, cursuri despre tendinţele viitorului, bazate pe rapoartele Forumului Economic Mondial, traininguri despre cum se obţine accesul la investiţii, despre managementul financiar sau cel al resurselor umane. În această perioadă, start-up-urile vor putea finisa ideile şi proiectele astfel încât la final să poată prezenta proiectul juriului. Marele premiu va fi de 5.000 de euro, apoi vor mai fi acordate alte cinci premii de câte 2.500 de euro, iar un alt premiu de 2.500 de euro va fi acordat pe baza votului public.

    Competiţia este dedicată celor care au spirit antreprenorial, însă Oana Ţoiu consideră că această calitate este vitală nu doar pentru cei care vor să îşi dezvolte o afacere, „ci şi pentru multe dintre carierele viitorului, care se vor baza din ce în ce mai puţin pe procese prestabilite, căci acestea vor putea adesea să fie automatizate, şi din ce în ce mai mult pe spirit de iniţiativă, capacitatea de a lucra între domenii, de a reacţiona rapid şi a include feedbackul din piaţă, de a gestiona relaţii umane sau capacitatea de a învăţa şi a reînvăţa continu”.

    În 2018, 71 de milioane de tineri cu vârste de până în 24 de ani nu sunt încadraţi în piaţa muncii, reprezentând un record istoric mondial conform International Labour Organization (ILO). În acelaşi timp, peste 50% din populaţia globului are sub 30 de ani, un alt record istoric al raportului între generaţii dominat de tineri. Iar aceasta însemnă că o mare majoritate a populaţiei globului trebuie pregătită altfel pentru provocările din piaţa muncii viitorului.

    Odată cu avansul tehnologiei şi al automatizării proceselor de muncă, tot mai multe slujbe vor fi îndeplinite de roboţi, iar astfel oamenii vor fi nevoiţi să se reprofileze. Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiţi pentru oportunităţile viitorului, este necesar ca şi sistemul de învăţământ să se schimbe, să se adapteze la nevoile pieţei. Totuşi, „România acum nu face asta ca ţară, nu discutăm despre cum ne poziţionăm faţă de schimbările tehnologice şi sociale şi nici ce strategie are România, în condiţiile în care alte ţări au miniştri ai inteligenţei artificiale sau ai strategiilor digitale”, explică Ţoiu.

    Ea consideră că tinerii se vor pregăti singuri, prin accesul la internet, la cursuri şi că este nevoie ca tot mai multe programe precum Future Makers să apară la orizont pentru a face faţă schimbărilor. „Sistemul educaţional românesc este, în mare parte, în continuare construit pentru trecut. Puţini dintre absolvenţii actuali şi cei din promoţiile următoare sunt cu adevărat pregătiţi pentru o lume globalizată, în care noile tehnologii şi cooperarea între domenii şi discipline probabil vor face parte din ADN-ul multor joburi”, spune Oana Ţoiu.

    Ea crede că provocările tinerilor vor consta în decalajul ce poate apărea între tinerii români şi cei din alte ţări. „Tinerii români care rămân în ţară au parte de o dublă provocare: una, de a se conecta la noile modele de business, de a plasa produse şi servicii pe pieţe regionale şi internaţionale, dar şi de a identifica, susţine şi dezvolta noi generaţii de tineri care să înţeleagă noua lume tehnologică în care intrăm şi să îşi dorească să facă parte din ea.”


    O altă iniţiativă a organizaţiei pe care Oana Ţoiu o conduce şi care adresează problemele sociale este Social Impact Award, un program prezent deja în 20 de ţări din Europa, Africa şi Asia. Programul se adresează tinerilor care vor să producă o schimbare în societate şi îi susţine printr-o perioadă de incubare până în toamnă, vizite în afaceri sociale şi conectare cu tineri care au devenit deja antreprenori sociali. Premiile constau în prezenţa la conferinţe internaţionale în Africa de Sud şi Georgia şi investiţii de 5.000 de euro ca să îşi dezvolte ideea.