Foarte puţină lume ştie ce înseamnă aceste caractere şi că ele sunt obligatorii pentru terminalele vândute în anumite ţări. De multe ori aceste coduri sunt inestetice, iar producătorii încearcă să găsească soluţii pentru a le face mai puţin vizibile.
Tag: smartphone
-
A creat unul dintre cele mai mari start-up-uri din lume. În două luni a lansat 24 de gadget-uri
UPQ, start-up din Tokyo fondat în iunie 2015, a dezvăluit nu mai puţin de 24 de produse în şapte categorii: fie că e vorba de un smartphone fără cartelă SIM, o cameră asemnănătoare GoPro sau un display de 50 de inci cu o rezoluţie 4k, toate produsele au ajuns de la stadiul de idee în producţie în două luni.
“Cred că am avut 100 de idei, însă ne-am limitat la 24”, a spus Yuko Nakazawa, fondatorul şi CEO-ul UPQ.
Drumul ei spre antreprenoriat nu a fost unul clasic. Şi-a început cariera în cadrul Casio ca product planner, unde era responsabilă pentru telefoane, smartphone-uri şi camere compacte. În 2010, Casio şi divizia de telefoane mobile Hitachi s-au unit sub o nouă umbrelă, numită NEC. Nu a fost chiar mulţumită de angajatorul ei, aşa că Nakazawa a demisionat în 2012.
Nu s-a angajat la altă firmă, ci a decis, cu ce economii avea, să-şi deschidă o cafenea. În octombrie 2014 a văzut o reclamă pentru un hackathon de hardware. “Nici măcar nu ştiam ce este un hackathon, aşa că am căutat pe Google.”, a spus ea.
Lui Nakazawa i-a plăcut ideea de a sta o noapte întreagă şi de a încerca să facă un produs. Deşi nu avea cunoştiinţe de inginerie sau de design, a aplicat şi a fost acceptată în hackathon. Echipa ei a creat o cutie (lunch box) denumită X Ben conectată la internet. Produsul a fost un succes, iar echipa a fost invitată la Frontier Makers, un fel de accelerator, în cadrul căruia echipelor li se oferă 8.000 de dolari pentru a produce un prototip, dar şi ajutor la lansarea în piaţă.“Plănuiam să mă întorc la cafenea, dar mi-am dat seama că pot să creez ceva interesant şi fără să lucrez la o companie mare. Nici nu ştiam ce este un start-up atunci, dar tot timpul am vrut să construiesc produse de la zero”, a declarat Nakazawa.
În cadrul unui târg de electronice de la Austin, Texas, Nakazawa i-a cunoscut pe cei de la Cerevo, care sunt recunoscuţi pentru produsele lor smart şi accesori pentru smartphone-uri. Astfel, după Austin, a fost angajată în aprilie în cadrul Cerevo pe poziţia de product manager. Două luni mai târziu şi-a fondat propria companie, UPQ, însă nu a rupt legăturile cu Cerevo deoarece start-up-ul, UPQ, se bazează pe serviciile Cerevo pentru inginerie, design şi controlul calităţii.

Produsul de vârf al UPQ este smartphone-ul A01. Telefon care rulează un procesor quad-core, android 5.1 şi are un display de 4.5 inci. Pe lângă asta, este dual SIM, o raritate în Japonia.
Specificaţiile telefonului nu sunt incredibile comparativ cu Galaxy sau Iphone, însă este foarte ieftin (116 dolari).
“Smartphone-urile sunt foarte complicate datorită componentelor sale foarte variante. Dacă poţi construi un smartphone poţi face aproape orice”, este de părere Nakazawa.UPQ mai are în ofertă un monitor de 50 de inci cu o rezoluţie 4K la 600 de dolari, o cameră de full-HD de 14 MP pentru 124 de dolari, un stabilizator de imagine pentru telefoane mobile, un gemantan de voiaj cu baterie şi porturi pentru încărcare pentru 233 de dolari. Însă au în ofertă şi diferite căşti wireless, becuri, boxe bluetooth şi chiar un scaun vintage, inspirat din anii 60.
UPQ a strâns o sumă importantă de la investitori, însă Nakazawa nu a dezvăluit exact cât. O sursă din piaţă susţine că UPQ a obţinut o finanţare de aproape 1 milion de dolari. “Companiile de tehnologie din Japonia sunt în pericol. Vreau să schimb modul cum japonezii se raportează la produse noi”, a spus ea.
Următorul pas? “Mă gândesc la maşinile electrice”.
-
Credeai că smartphone-ul tău este rezistent la apă şi praf? Iată când poţi să îl iei sub duş şi când în piscină
Sunt diferenţe destul de mari între IP68, IP53 sau IP65/68. Este bine să cunoşti aceste informaţii şi în cazul în care ai deja un terminal care rezistă la apă într-o anumită măsură. Sunt telefoane şi dispozitive care pot fi luate sub duş, dar nu scunfundate la o adâncime de 1 metru în apă şi invers. -
Gadget Review: Telefonul multifuncţional – VIDEOREVIEW
Smartphone-ul modular ar fi trebuit să fie un telefon căruia utilizatorul îi putea schimba când voia camera foto, bateria sau ecranul, în funcţie de ce nevoi avea. Lenovo a dezvoltat un telefon care ne aduce aminte de această tehnologie prin dezvoltarea modulelor Moto. Moto Mods sunt produse ce, pur şi simplu, se lipesc de telefon (magneţi şi puţină magie) şi îmbunătăţesc un aspect al telefonului – fie camera, fie autonomia bateriei sau sunetul.
Moto Z este un smartphone Android cu aer de iOS ce m-a surprins plăcut, iar faptul că-i poţi adăuga module îi aduce un plus de savoare. Telefonul este arătos, fiind construit după tendinţele actuale de design: este realizat din oţel şi alte metale, are colţurile rounjite, butoane minimale pentru volum şi pornire; are un singur port, deoarece şi chinezii de la Lenovo au urmat tendinţa pornită de Apple, renunţând la jackul pentru căştile audio.
Telefonul are o construcţie premium, e plăcut de ţinut în mână şi fin la atingere, iar cadrul mare şi rotund din jurul camerei foto îi dă un aer retro. Pentru că este un telefon compatibil cu modurile Moto, Moto Z are pe spate câţiva pini vizibili ce trebuie protejaţi cu o carcasă sau cu un modul. Smartphone-ul vine cu o carcasă din plastic, care oferă aderenţă, însă nu este la fel de aspectuoasă. Vestea bună este că utilizatorii pot comanda şi alte carcase, mai pe placul lor. Cu toate că Moto Z este realizat din metal, telefonul nu se simte greu (136 grame), ceea ce mie îmi place foarte mult, dar ştiu alte persoane care preferă produse mai cu „greutate“ (iPhone 7 are 138 de grame, dar se simte mai greu în palmă).
Singurul lucru care mi-aş fi dorit să fi fost îmbunătăţit este spaţiul din josul telefonului. „Bărbia“ device-ului este prea mare, un spaţiu inutil ce putea fi eliminat şi mărit ecranul. Producătorul ar fi putut muta logo-ul „Moto“ de lângă senzorul de amprentă şi să-l aşeze lângă difuzorul de sus, astfel ar mai fi câştigat spaţiu pentru ecran.

Display-ul telefonului, Amoled, este absolut superb; cu o rezoluţie quad-HD (1.440 x 2.560 pixeli) ce redă culorile vivid, ecranul este foarte luminos şi poate fi folosit fără probleme afară, şi în general e foarte plăcut de privit. Alături de Samsung S7 Edge, cred că este cel mai bun display la ora actuală. Unghiurile de vizualizare sunt foarte bune, iar pasionaţii de jocuri video şi cei care obişnuiesc să se uite la multe clipuri video vor aprecia rezoluţia şi densitatea de pixeli a Moto Z (535 ppi, faţă de 401 ppi ai lui iPhone 7 plus).
La interior, Moto Z vine cu un procesor Snapdragon 820, 4 GB RAM şi spaţiu de stocare de 32 sau 64 GB. Ceea ce înseamnă că poate rula fără probleme orice joc sau aplicaţie disponibilă în Google Play în momentul de faţă. În ritmul de utilizare normală, în perioada de testare, telefonul nu s-a blocat, nu s-a poticnit niciodată. Foarte rar aplicaţia de fotografie a telefonului avea unele întârzieri, dar cred că asta se leagă mai degrabă de software, nu de hardware. Vorbind de software, telefonul are instalat Android 6.0, însă se poate trece la Android 7.0. Un alt lucru pe care-l apreciez la Lenovo şi Motorola este faptul că telefoanele au sisteme de operare pur Android, fără aplicaţii în plus, fără prostioare de care nu ai nevoie. Şi dacă nu-ţi place Androidul clasic, oricând poţi customiza după cum doreşti, cu ajutorul aplicaţiilor.
Camera de 13 MP face o treabă bună în majoritatea timpului; este rapidă, calitatea imaginii este bună, însă nu atinge capitolul de performanţă al telefoanelor ca Samsung S7 Edge, Google Pixel XL sau iPhone 7 plus. Moto Z pierde puncte la capitolul detalii şi la culoare (cel puţin în luptă cu S7 care are culori mai vii). Şi la capitolul video situaţia este asemănătoare, cu menţiunea că imaginea video în condiţii de luminozitate scăzută procesată de Moto Z este mai detaliată şi mai vibrantă decât cea obţinută de S7 sau iPhone 7 plus.
Am testat şi module Moto: boxa, bateria externă şi camera foto. Modulul de baterie externă este cel mai simplu şi funcţionează exact ca o baterie externă doar că este eliminat cablul, iar manevrabilitatea este sporită serios. Telefonul se îngroaşă şi devine mai greu, dar câştigi un plus de autonomie. Fără bateria externă, telefonul duce o zi de muncă (browsing, messenger, câteva apeluri şi o sesiune mică de gaming), iar cu bateria externă autonomia creşte la două zile. Bateria nu este grea, fiind facil de cărat pretutindeni; frumuseţea este că se încarcă în acelaşi timp cu bateria telefonului. Moto Z este dotat cu modul „turbo charging“, ceea ce îl face să se încarce în 30 de minute cam 40%. Bateria ataşată (alimentată 100%) va încărca telefonul cam 40-50% în 60 de minute.
Modulul boxă este dezvoltat în parteneriat cu JBL şi am rămas plăcut impresionat de calitatea audio şi de volumul emanat. Boxa poate umple cu uşurinţă o cameră, iar sunetul este bun, cu destul bas, cu acute bune şi cu medii plăcute. Alături de ecranul excelent, acestă boxă poate fi o modalitate foarte bună pentru gameri de a transforma telefonul într-o mică consolă de gaming.
Ultimul şi cel mai interesant, din punctul meu de vedere, modul testat este Hasselblad True Zoom, care oferă telefonului un zoom optic incredibil de 10x. True Zoom are un senzor de 12 MP, vine cu lentile zoom (echivalentul a 25-250 mm) însă cu valori modeste ale aperturii (f/3,5 – f/6,5). Valoarea ISO (sensibilitatea imaginii) poate creşte până la 3.200, iar, alături de stabilizare optică, utilizatorul poate fotografia şi în condiţii mai puţin ideale, dar să nu vă aşteptaţi la rezultate uimitoare. Dacă zoomul este extraordinar, modulul nu are opţiunea HDR, care este disponibilă pe telefon, ceea ce face ca imaginile să nu fie la fel de contrastante ca şi cele surprinse cu camera telefonului; şi faptul că are o apertură atât de mare (f/3,5) face ca izolarea subiectului să nu fie cea mai bună). De asemenea, True Zoom este capabil să filmeze doar Full HD, nu şi 4K, cum poate telefonul.
Per total, imaginile surprinse de modulul Hasselblad sunt bune şi ar putea fi o soluţie pentru persoanele care nu vor să care un aparat foto după ei, dar vor ceva mai multă flexibilitate când doresc să fotografieze (jurnaliştii, de exemplu). Totuşi, modulul nu este ieftin şi nici foarte confortabil de purtat dacă îl păstrezi tot timpul lipit de telefon.
Moto Z este un telefon bun, poate chiar foarte bun de unul singur, dar cu modulele Moto câştigă şi mai multă apreciere. Metoda de prindere a modulelor este simplă şi eficientă, iar utilitatea acestora depinde foarte mult de felul în care utilizatorul vrea să folosească telefonul.
CASETĂ TEHNICĂ:
Procesor: Snapdragon 820
RAM: 4 GB
Video: Adreno 530
Ecran: 5,5 inchi, 1.440p quad HD (2.560 x 1.440), 535 ppi
Stocare: 32 GB
Baterie: 2.600 mAh
Sistem de operare: Android 6.0/7.0
Dual-SIM
Cameră principală : 13 MP, f/1,8, stabilizare optică a imaginii, stabilizare video, filmare 4K, slow-motion
Camera frontală: 5 MP, f/2,2
Cititor de amprenteEXEMPLE DE FOTOGRAFII IN PAGINA 2
-
Smartphone-ul pe care îl poţi spăla în mod regulat cu apă şi săpun
Dispozitivul celor de la Kyocera se adresează celor care au meserii în care sunt nevoiţi să se murdărească pe mâini. Ei pot folosi noul smartphone fără a se teme că îl murdăresc, notează Go4it.
Noul Rafre rulează Android 7.0 Nougat, are un ecran HD cu diagonala de 5 inchi, 2 GB memorie RAM, capacitate de stocare internă de 16 GB şi baterie de 3.000 de miliamperi. Terminalul are cameră principală cu senzor de 13 MP şi secundară de 5 MP.O caracteristică unică este tehnologia Smart Sonic Receiver, care în locuieşte difuzoarele în care apa şi praful ar putea intra. Sunetul este transmis prin vibraţii ale ecranului, o caracteristică pe care am văzut-o şi pe modele de televizoare LG foarte subţiri. -
Doctorul din buzunar revoluţionează medicina
Pentru Babylon nu este greu să diagnosticheze cu precizie, spre exemplu, o indigestie. La fel de uşor poate da şi recomandări de tratament. Pe Madhumita Murgia, corespondent pe tehnologie al Financial Times, sistemul Babylon l-a scutit de un drum scump la medic când s-a confruntat cu o astfel de problemă. Dignosticul şi tratamentul, care a dat rezultate, i-au venit printr-o aplicaţie de smartphone de la un robot-consilier medical – Babylon. Sistemul nu se vrea doar o culegere de simptome şi de boli. Firma londoneză, cu 100 de cercetători specializaţi în inteligenţă artificială, încearcă să creeze cel mai mare depozit de informaţii medicale, un doctor suprauman care poate tria, diagnostica şi chiar vindeca prin intermediul telefonului mobul. Compania speră că noua versiune a aplicaţiei sale, care va fi lansată în aprilie, va fi primul robot certificat clinic de Agenţia de Reglementare a Medicamentelor din Marea Britanie pentru furnizarea de diagnostice medicale. „Verdictul” dat de Babylon în ce priveşte starea de sănătate a jurnalistului a avut la bază miliarde de informaţii colectate prin mii de consultaţii-test care au avut loc în fiecare zi de la lansare. Compania susţine că are o rată de acurateţe de 92%. Spre comparaţie, un medic efectuează în medie 7.000 de consultaţii pe an.
„Nu cred că o să fie la fel de bun ca un medic”, spune Ali Parsa, fondatorul Babylon. „Va fi de 10 ori mai precis decât un medic. Niciun creier uman nu va putea face aşa ceva.”
Doctorul-robot al lui Parsa este doar unul din mulţimea de instrumente puternice care au transformat smartphone-urile în clinci medicale mobile care pot fi accesate oricine are conexiune la internet. Aceste instrumente sunt cu mult mai sofisticate decât dispozitivele wireless din generaţia Fitbit, care ajută la numărarea paşilor, la calcularea caloriilor arse şi la monitorizarea somnului. Revoluţia digitală este în plină desfăşurare: anul trecut Administraţia pentru Alimente şi Medicamente a SUA (FDA) a aprobat 36 de aplicaţii şi dispozitive din domeniul sănătaţii, de la monitoare pentru plămâni la teste pentru glucoza din sânge, care furnizează sfaturi medicale consumatorilor. În 2015, autorităţile britanice au promis că va testa în următorii cinci ani aceste inovaţii cu circa şase milioane de pacienţi reali.
Anul acesta, medicii vor folosi experimental smartphone-urile pentru examinări tradiţionale ale organelor umane, pentru efectuarea de ecografii cu ultrasunete, pentru măsurarea ritmului inimii, a presiunii sângelui şi a nivelului de glucoză, teste privind funcţionarea ficatului şi rinichilor şi chiar pentru secvenţionarea ADN‑ului. Toate acestea vor fi făcute prin dispozitive miniaturale conectate la telefon. Transformarea graduală a smartphone-ului într-un medic va revoluţiona industria serviciilor de sănătate.
„În cinci ani, smartphone-urile sau orice alt dispozitiv vom folosi pentru a avea acces la informaţie va lua povara de pe numărul limitat de specialişti umani pe care-i avem”, spune Keith McNeil, director de informaţii la NHS, serviciul naţional de sănătate din Marea Britanie. „Oamenii vor primi o triere inteligentă, personalizată, pe telefoanele lor, sau vor putea să se îngrijească singuri în cazurile cu afecţiuni cronice, cum ar fi diabetul, prin monitorizare acasă.”
Sistemele de sănătate sunt adesea copleşite de numărul mare de clienţi şi prin urmare oamenii nu pot primi consultaţii la timp. În Marea Britanie, unu din opt diagnostice este eronat. Erorile medicale ucid 1.000 de persoane pe lună în regat şi reprezintă a treia cauză de deces în SUA, potrivit unui studiu din 2016 publicat de British Medical Journal.
„Se simt schimbări importante în cerere, atât în ceea ce priveşte numărul persoanelor, în condiţiile în care trăim mai mult, cât şi în ceea ce priveşte îmbătrânirea populaţiei în întreaga lume”, explică McNeil.
„Oamenii îmbătrânesc cu multe afecţiuni cronice şi de aceea este nevoie de o nouă paradigmă în ceea ce priveşte tratamentul acasă, în afara spitalului sau a clinicii.”
În acest sistem de servicii medicale pe care smartphone-ul îl face posibil, pacientul va fi custodele propriei sănătăţi. Telefonul va fi o bază de date medicale, care va avea informaţii despre dietă sau despre activitatea fizică. Va ţine evidenţa stilului de viaţă, a mediilor în care îşi petrece timpul proprietarul şi astfel va putea crea un strat adiţional de context pentru diagnosticul medical.
Dacă organismul se comportă atipic, o aplicaţie, aparţinând ori unui furnizor de servicii medicale privat, ori unuia de stat, va scoate acest lucru în evidenţă şi va efectua primul pas în procesul de triere: un ghiont pentru adoptarea unui stil de viaţă mai sănătos sau diagnosticarea unor probleme precum entorsele, arsurile stomacale sau gripa. În unele cazuri, aplicaţia poate îndruma utilizatorul spre un medic de familie sau spre un specialist, scutind bolnavul de un drum la spitalul de urgenţă. Datele vor fi păstrate, integrate şi analizate de maşinării care învaţă, permiţând medicilor umani să identifice tendinţe şi interacţiuni la nivelul populaţiei şi, în cele din urmă, să găsească Sfântul Graal al serviciilor de sănătate: prezicerea şi prevenirea bolilor înainte ca aceastea să apară. Această explozie de date ridică probleme mari privind intimitatea şi siguranţa, iar inventatorii va trebui să găsească soluţii.
-
Cum arată telefonul ortodox care se vinde cu 25.000 de dolari. Norocoşii pot cumpăra un exemplar binecuvântat
Compania moscovită Gressp a creat 988 de unităţi (numărul este o referinţă la anul în care creştinismul a ajuns în Rusia) cu valori cuprinse între 6.300 şi 25.000 de dolari. Preţul depinde, desigur, de cât de mult aur a intrat în carcasa telefonului.
Când vine însă vorba de funcţionalitate, uitaţi de social media, scriu cei de la Russia Today. Telefonul ortodox vă va purta înapoi la zilele în care cea mai puternică aplicaţie era cea de mesagerie.
“Am vrut să minimizăm riscul adicţiei faţă de telefon”, a spus Anatoly Sautin. “Vrem ca oamenii să se concentreze pe lumea reală, nu pe una virtuală.”
Telefonul este dotat cu o cameră “performantă” de 3 megapixeli şi are o memorie de 32 GB. Producătorul oferă totuşi o garanţie de 12 luni.
“Primul telefon va fi dăruit Patriarhului Chiril”, au mai spus reprezentanţii companiei. “În perioada următoare vrem să şi ducem câteva unităţi la Moscova, pentru a fi binecuvântate.”
-
Cum arată telefonul ortodox care se vinde cu 25.000 de dolari. Norocoşii pot cumpăra un exemplar binecuvântat
Compania moscovită Gressp a creat 988 de unităţi (numărul este o referinţă la anul în care creştinismul a ajuns în Rusia) cu valori cuprinse între 6.300 şi 25.000 de dolari. Preţul depinde, desigur, de cât de mult aur a intrat în carcasa telefonului.
Când vine însă vorba de funcţionalitate, uitaţi de social media, scriu cei de la Russia Today. Telefonul ortodox vă va purta înapoi la zilele în care cea mai puternică aplicaţie era cea de mesagerie.
“Am vrut să minimizăm riscul adicţiei faţă de telefon”, a spus Anatoly Sautin. “Vrem ca oamenii să se concentreze pe lumea reală, nu pe una virtuală.”
Telefonul este dotat cu o cameră “performantă” de 3 megapixeli şi are o memorie de 32 GB. Producătorul oferă totuşi o garanţie de 12 luni.
“Primul telefon va fi dăruit Patriarhului Chiril”, au mai spus reprezentanţii companiei. “În perioada următoare vrem să şi ducem câteva unităţi la Moscova, pentru a fi binecuvântate.”
-
SCANDALUL Galaxy Note 7: Samsung va anunţa în ianuarie rezultatele investigaţiei şi care sunt cauzele care au făcut ca o serie de telefoane să ia foc
Samsung Electronics va anunţa în ianuarie rezultatele investigaţiei deschise în cazul modelului Galaxy Note 7, urmând să prezinte cauzele care au generat ca o serie de telefoane să ia foc, potrivit agenţiei de presă Reuters.
Producătorul sud-coreean a declarat, în octombrie, că va examina toate elementele telefonului, sugerând că ar putea fi o combinaţie de factori care a dus la cel mai costisitor eşec în materie de siguranţă din istoria industriei tehnologice.
Cel mai mare producător de smartphone-uri avertiza că profitul companiei se va confrunta cu o lovitură de 5,1 miliarde de dolari timp de nouă luni, în urma deciziei de a opri vânzarea modelul Galaxy Note 7, în octombrie.
Investitorii şi analiştii susţineau că este extrem de important pentru Samsung să identifice cauza problemei pentru a reconstrui încrederea consumatorilor şi a evita repetarea greşelii.
În octombrie, Samsung a oprit producţia noului model de smartphone, după ce nu a reuşit să rezolve problemele legate de baterie care au dus la supraîncălzirea aparatului, fiind raportate mai multe telefoane care au luat foc.
Mai mult, autoritatea pentru siguranţa consumatorului din Statele Unite a anunţat că 2,8 milioane de maşini de spălat Samsung vor fi retrase de pe piaţă, deoarece hublourile se pot desprinde în timp ce maşinile sunt folosite, reprezentând un pericol pentru cei care le folosesc.
-
Gadget Review: performanţă fotografică, într-un pachet mic – GADGET REVIEW
+ autofocus rapid
+ filmare 4K şi slowmotion (1080p)
+ portabilă
+ Wi-Fi
+ Fotografiere în rafală – 24 de cadre pe secundă
– autonomia bateriei
– nu are touchscreen
Este a cincea reiteraţie a camerei foto Sony RX100, iar asiaticii sunt mai aproape că niciodată de o cameră de fotografiat compactă perfectă. La doar 300 de grame, Sony RX100V este capabilă de lucruri impresionante pe care unele DSLR-uri nu le fac.
Vânzările de camere de fotografiat au crescut constant din anii ’70 pană în 2001, când aparatele de fotografiat digitale au fost introduse pe piaţă. A urmat o perioadă de acomodare, apoi vânzările au explodat până în perioada de criză, când au început să scadă din nou. În 2001, se vindeau în jur de 15 milioane de unităţi de camere digitale la nivel global, iar în 2008 acest număr a ajuns la aproapre 120 de milioane, potrivit datelor CIPA (Camera & Imaging Products Association). Intervalul coincide şi cu perioada de glorie a smartphone‑urilor, ce a avut loc în detrimentul camerelor digitale point and shoot.
Îmbunătăţirea camerelor de fotografiat cu care sunt dotate smartphone-urile de top a dus la scăderea nevoii unei camere de fotografiat compacte. Cu toate acestea, producătorii caută în continuare să realizeze produse pentru pasionaţii de fotografie care nu se mulţumesc cu performanţa unui smartphone la acest capitol şi vor o cameră mică dedicată.
RX100V este cel mai nou produs al Sony în categoria camerelor compacte. Când japonezii de la Sony au prezentat această cameră, au promis cel mai rapid autofocus al unei camere compacte (0,05 secunde), cea mai rapidă fotografiere în rafală (24 de cadre pe secundă) şi cele mai multe puncte de autofocus din lume (315 puncte) pentru o cameră de acest tip. Nu am stat cu cronometrul lângă mine, însă toate aceste elemente sunt impresionante în utilizarea de zi cu zi.
RX100V este un point and shoot ceva mai mic decât un smartphone, dar ceva mai gros (102 x 58 x 41 mm). Îl poţi pune în buzunar şi poţi uita de el. Un pasionat de fotografie nu ar trebui să mai aibă nicio scuză dacă nu are acest aparat peste tot. Pe de altă parte, forma lui Sony RX100V poate fi şi un dezavantaj, deoarece butoanele sunt foarte mici, iar unele persoane vor avea dificultăţi în manevrarea camerei. Totuşi, dacă aveţi o problemă cu forma şi designul unei camere de fotografiat compacte, atunci acest produs nu este pentru voi.
La fel ca şi ultimele două versiuni ale acestei camere, şi RX100V are un senzor destul de mare, de 1 inch (13,2 x 8,8 mm), de 20 MP, o lentilă de 24-70 mm şi o deschidere maximă a diafragmei de f/1,8. Senzorul mare al camerei îi permite posesorului să captureze imagini mult mai dinamice decât cele surprinse cu un smartphone sau cu alt point and shoot mai ieftin, iar asta se vede cel mai bine în situaţii de luminozitate scăzută.
Lentila este marca Zeiss, de bună calitate, şi îţi permite să faci cam orice tip de fotografie (portret, landscape, macro etc.), cu toate că în unele situaţii am simţit nevoia unui zoom mai mare. La fel ca şi în cazul versiunii anterioare, RX100V captează imagini de calitate şi de cele mai multe ori funcţia Auto va fi suficientă pentru majoritatea utilizatorilor. JPEG-urile procesate de cameră sunt detaliate, cu destul de puţin zgomot chiar şi la sensibilitate a imaginii (ISO) ridicată. Şi mi-a plăcut în mod special estomparea fundalului cu diafragma deschisă la maximum.
Am rămas plăcut surprins de performanţele camere şi pentru filmarea video, RX100V fiind capabilă să filmeze 4K la 24p, 25p sau 30p şi full HD până la 120p. Estomparea fundalului la f/1,8 este extrem de plăcută, iar filmarea obiectelor pentru recenzii video este o plăcere. În plus, camera este capabilă să filmeze şi slow motion până la 1.000 de cadre pe secundă, la 1.080p. În condiţii de luminozitate bună, rezultatul este absolut impresionant pentru o cameră atât de mică, însă la interior, cu luminozitate scăzută, zgomotul din filmare este evident chiar şi în modul slow motion, de 250 cadre pe secundă la 1.080p.
Camera are încoporat chiar şi un mic viewfinder, ce poate ieşi la apăsarea unui buton, care este neaşteptat de bun, însă nu este modul ideal de a fotografia deoarece aparatul este foarte mic. Eu l-am folosit doar pentru a-l testa, în rest am apelat la ecranul LCD, care este flexibil şi poate fi întors chiar şi invers, ceea ce-l face foarte bun pentru persoanele interesate de vlogging. Chiar mă gândeam că poate fi amplasată pe un trepied, sau pe un selfie stick, şi ai tot ce-ţi trebuie pentru vlogging. Mai mult, camera are şi bliţ, un plus faţă de competitori (de exemplu Panasonic LX10).
EXEMPLU FILMARE
Autofocusul este extrem de rapid şi foarte bun, chiar şi în condiţii de luminozitate scăzută, şi nu am simţit niciodată nevoia să trec în modul manual pentru a controla acest aspect. Acest element combinat cu un mod auto competent fac din RX100V o cameră foto foarte bună pentru oamenii care preferă mobilitatea şi nu vor să se complice cu setări. Şi cei care vor un control mai mare asupra setărilor vor putea utiliza camera acesta având modurile cunoscute deja (Aperture Priority, Program, Shutter Priority, Panorama, Video sau Manual).
Interesant despre autofocus este faptul că Sony a decis să creeze un sistem hibrid prin îmbinarea autofocusului bazat pe detectarea contrastului (existent în modelele anterioare) cu cel bazat pe detectarea feţelor; astfel, sistemul este mult mai rapid şi mai eficient atunci când fotografiezi sau filmezi oameni sau animale. Eficienţa este evidentă pe partea video; focusul continuu este mai bun, de exemplu, decât cel al mirorrless-ului Fujifilm XT10, recenzat într-o ediţie anterioară.
Pe lângă faptul că are un autofocus foarte rapid, camera poate captura până la 24 de cadre (RAW + JPG) pe secundă (practic poţi realiza un film doar din fotografii statice), dar doar în limita a 150 de fotografii – bufferul camerei se umple şi nu mai poţi fotografia. În plus, acest mod consumă foarte mult din bateria micuţă a camerei; prin urmare acest mod ar trebui folosit doar în momente cheie.
Un alt avantaj îl reprezintă posibilitatea scoaterii sunetului din setări, ceea ce permite discreţie; astfel, pot fi surprinse pe stradă cadre altmiteri greu de prins cu un DSLR mare şi zgomotos.
Un lucru pe care l-am găsit extrem de util este faptul RX100V are Wi‑Fi, iar fotografiile se transferă cu uşurinţă pe telefon. Am făcut câteva poze, iar cineva mi-a cerut imagini. Tot ce a trebuit să fac a fost să-mi iau telefonul şi să scanez cu o aplicaţie de la Sony un cod QR din cameră, apoi am selectat pozele şi le-am trimis pe telefon.
Totuşi, după cum am spus deja, camera nu este perfectă, iar unul dintre aspectele pe care aş dori ca Sony să le îmbunătăţească în viitor este autonomia bateriei, deoarece acum aceasta se consumă cam repede. Două-trei ore de plimbat prin oraş, în jur de 130 de fotografii (RAW + JPEG) şi câteva filmuleţe ucid bateria lui Sony RX100V. Totuşi, mă bucur că are un slot microUSB, ceea ce înseamnă că poate fi alimentat folosind orice încărcător de smartphone sau de la un acumulator extern. O altă îmbunătăţire utilă ar fi introducerea unui touchscreen (fapt care ar uşura considerabil alegerea unui punct de focus specific).
În concluzie, Sony RX100V este o cameră de fotografiat micuţă în care este înghesuită multă tehnologie, este perfectă pentru fotograful ocazional şi o cameră bună de avut la îndemână pentru fotografii profesionişti.
EXEMPLE DE FOTOGRAFII GĂSIŢI PE PAGINA 2 —-»»»»»