Tag: salariu

  • Ce face acum CEO-ul care a renunţat la aproape un milion de dolari din salariul său anual pentru a-şi face angajaţii fericiţi

    În 2015, şeful unei companii de plăţi cu cardul din Seattle a introdus un salariu minim de 70.000 de dolari pentru fiecare din cei 120 de angajaţi ai săi, renunţând astfel la 1 milion de dolari din veniturile sale.

    Cinci ani mai târziu, el îşi menţine în continuare promisiunea acestui salariu minim pentru angajaţii săi şi spune că pariul său a dat roade, potrivit unui articol publicat de BBC.

    Ideea creşterii salariilor angajaţilor săi cu preţul scăderii propriului salariu a venit după o discuţie cu un prieten care i-a povestit cât de mult se luptă din cauza creşterii chiriei, moment în care a avut revelaţia că trebuie să facă ceva pentru propriii angajaţi. A decis să crească valoarea salariului minim de la 48.000, la 70.000 de dolari pe an. Această decizie a avut drept efect majorarea salariilor a 70 de angajaţi, iar pentru 30 dintre ei, a avut ca efect dublarea salariului.

    „Există o inegalitate mai mare astăzi decât în perioada Marii Recesiuni. M-am gândit mult la acest aspect şi mi-am spus: Este momentul să fac ceva.  “, a declarat Price publicaţiei  Huffington Post. Potrivit unui studiu realizat de universitatea Princeton, un salariu anual de 75.000 de dolari este ideal pentru atingerea fericirii, iar 28% dintre americani au declarat că ar simţi că au succes dacă ar câştiga 70.000 de dolari anual, potrivit unui alt studiu, realizat de CareerBuilder.

    „Vor exista anumite sacrificii, dar, odată ce profitul companiei va ajunge la 2,2 milioane de dolari anul acesta, salariul meu va creşte din nou”, a declarat pe atuncui Price. „Este o soluţie capitalistă la o problemă socială.”

    De atunci, firma sa, Gravity, dar şi el, au trecut prin mai multe transformări, potrivit bbc.com.

    Valoarea plăţilor procesate de companii prin intermediul firmei sale au urcat de la 3,8 miliarde de dolari la 10,2 miliarde de dolari anual. Dar există şi alte evoluţii de care Price este mândru, scrie BBC.

    „Înainte de salariul minim de 70.000 de dolari, angajaţii din echipa noastră făceau între niciun copil şi doi copii în fiecare an. După anunţ, adică în urmă cu aproximativ patru ani şi jumătate, angajaţii noştri au făcut 40 de copii”, spune el.

    Mai mult de 10% dintre angajaţi au fost capabili să îşi cumpere o casă, iar înainte procentul era mai mic de 1%.

    Suma pe care angajaţii o pun voluntar în fondurile lor de pensii este mai mult decât dublă şi 70% dintre ei spun că şi-au plătit creditele pe care le aveau.

    Price a primit însă şi critici: Rush Limbaugh, o vedetă radio pe care Price o asculta în copilărie, l-a numit comunist. „Sper că această companie este un studiu de caz în programele MBA legate de modul în care socialismul nu funcţionează, pentru că va eşua”, spune el.

    Doi angajaţi ai Gravity au demisionat în semn de protest. Nu erau mulţumiţi de faptul că salariile angajaţilor juniori au crescut peste noapte şi au argumentat că această decizie îi va face leneşi şi compania nu va mai fi competitivă.

    Acest lucru nu s-a întâmplat.  Angajaţii cu experienţă au descoperit de fapt că au mai puţină presiune pe umerii lor – pot să îşi ia concedii şi să fie mai liniştiţi că are cine să le ţină locul.

    Price spera că exemplul Gravity va fi urmat de mai multe companii din Statele Unite – este dezamăgit că acest lucru nu s-a întâmplat. Totuşi, PharmaLogics din Boston a crescut salariul minim din companie la 50.000 de dolari, precum şi compania din Atlanta Rented.com; el crede că, prin intermediul lobby-ului online, a influenţat şi deciziile Amazon de creştere a salariului minim.

    Price spera însă la o schimbare structurală, la o răspândire mai mare a unor decizii similare.

    Schimbarea a avut şi un efect asupra vieţii lui Price. Înainte, el era un tânăr milionar din tehnologie, care trăia într-o casă frumoasă şi bea şampanie scumpă. După, şi-a închiriat casa pe Airbnb pentru a-şi permite toate cheltuielile.

    Un grup de angajaţi s-au săturat să îl vadă venind la muncă într-un Audi de 12 ani şi i-au cumpărat împreună o Tesla.

    Per ansamblu, la aproape cinci ani distanţă după această decizie, spune că este mai împlinit ca niciodată, chiar şi decât atunci când câştiga milioane de dolari, deşi spune că nu îi este în totalitate uşor.

    „Există teste în fiecare zi. Am aceeaşi vârstă cu a lui Mark Zuckerberg şi am momente întunecate în care mă gândesc – Vreau să fiu la fel de bogat ca Mark Zuckerberg şi să concurez cu el pe lista miliardarilor lumii. Vreau să fiu pe coperta Time, făcând mulţi bani.- Dar toate aceste lucruri ţin doar de lăcomie. Nu este uşor, dar viaţa mea este mult mai bună.”

  • Un inginer în producţie poate obţine până la 7.500 de lei net pe lună, iar un operator ajunge la 2.600 de lei net pe lună

    Un inginer din industria prelucrătoare poate câştiga cât un middle-manager din sediul central al unei multinaţionale, în timp ce un operator de maşini cu comandă numerică câştigă cât un vorbitor de limbă engleză dintr-un centru de servicii, arată datele companiilor de recrutare.

     

    Cei care vor să lucreze în sectorul pro­ducţiei au parte de oferte de muncă variate, iar ofertele salariale ale angajatorilor pot ajunge la un nivel destul de generos.

    Companiile din industria prelucrătoare au oferte care variază de la sa­lariul minim pe eco­no­mie (1.346 de lei net pe lună) pen­tru un muncitor ne­califi­cat, până la 7.500 de lei net pentru un in­giner în pro­duc­ţie, con­form da­telor companiei de re­crutare şi în­chi­rie­re de forţă de mun­că în re­gim tem­porar APT Re­sources & Services, parte a Work Ser­vice Group.

    „Aceste valori iau în con­siderare atât nivelul re­dus din zo­nele cu o infra­structură puţin dez­vol­tată, precum şi zo­nele puternic dezvoltate un­de cererea mare a dus la creşterea nivelului salarial mediu din piaţă“, spune Sorina Donisa, CEO al APT Resources & Services, parte a Work Service Group.

    Salariul mediu net din industria pre­lu­crătoare a ajuns la aproape 2.700 de lei net în 2019, fiind cu 14% sub nivelul salariului mediu la nivel naţio­nal, dar dublu faţă de ni­velul sala­riu­lui minim din România.

    Salariile din industria prelu­crătoare va­riază foarte mult în funcţie de zona geogra­fi­că, pachetele salariale oferite de companiile din vestul ţării fiind mult mai mari decât în restul ţării.

    „Nivelul salarial în industria pre­lu­crătoare şi nu numai variază foarte mult în funcţie de zona geografică. De exemplu, pachetele salariale sunt semnificativ mai mari în zona de vest, centru şi în arealul oraşelor puternic industrializate faţă de zona de nord, est sau zone rurale unde singura op­ţiune a populaţiei este de a migra către oraşe sau străinătate“, mai spune Sorina Donisa.

    Potrivit celor mai recente date statistice, industria prelucrătoare concentra 1,1  milioa­ne de angajaţi în decembrie 2019, în scădere cu 26.000 de angajaţi în comparaţie cu decembrie 2018, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Închiderile de fabrici, în special a celor din industria textilă, dar şi migraţia externă a românilor au condus la o scădere a numărului de angajaţi din acest sector. Cu toate acestea, personalul din industria prelu­crătoare reprezintă 23% din totalul angajaţilor din economia României (de peste 4,9 milioane de salariaţi), fiind sectorul în care lucrează cei mai mulţi angajaţi din mediul privat.

    CEO-ul APT-Work Service Group afir­mă că industria prelucrătoare din România este în creştere, companiile au o cerere de angajaţi mai mare decât oferta de pe piaţă şi astfel caută soluţii pentru a atrage candidaţii.

    „Piaţa este în continuare în creştere, companiile caută soluţii de a atrage candidaţi, uneori apelând inclusiv la relocarea can­di­daţilor din zone mai puţin ofertante către zo­nele puternic dezvoltate. În industria de auto­motive, puternic reprezentată în România, vedem o încetinire a ritmului de creştere în comparaţie cu anii precedenţi. Cu toate acestea, cererea este în continuare mult mai mare decât oferta de candidaţi din piaţă“, spune CEO-ul APT.

  • MJ va plăti salarii de 390 de milioane de euro angajaţilor din sistemul de Justiţie

    Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a anunţat că în perioada 2020-2024, Ministerul va avea de plătit salarii de 390,2 milioane de euro pentru magistraţi. Predoiu a subliniat că drepturile salariale sunt stabilite prin hotărâri judecătoreşti.

    Estimarea lui Predoiu este pentru perioada 2020 – 2024 şi are la bază drepturile stabilite prin hotărâri judecătoreşti.

    „Estimările noastre, pe baza datelor pe care le aveam din instituţiile pentru care Ministerul Justiţiei este ordonator principal de credite sunt în sensul că pentru perioada 2020-2024 se vor plăti aproximativ 390,2 milioane de euro pentru drepturi stabilite prin hotărâri judecătoreşti”, a anunţat ministrul interimar al Justiţiei, Cătălin Predoiu, în cadrul audierii sale din Parlament.

    Ministrul desemnat pentru portofoliul Justiţie Cătălin Predoiu a primit aviz negativ, marţi, în comisiile reunite juridice ale Parlamentului, după o audiere care a durat peste două ore. Au fost 37 de voturi „împotrivă”, 26 de voturi „pentru” şi 10 abţineri.

  • Min. Muncii nu renunţă la interzicerea cumulului pensiei cu salariul: E o problemă de corectitudine

    Ministrul interimar al Muncii, Violeta Alexandru, a declarat, sâmbătă seara, că susţine, în continuare, interzicerea cumulului pensiei cu salariul, în ciuda recentei decizii a Curţii Constituţionale a României (CCR).

    Violeta Alexandru vrea ca interdicţia să se aplice prin altă formă juridică, potrivit unor declaraţii pe care le-a facut la România Tv.

    „Eu nu spun că este vina persoanei care se pensionează la 45 de ani, dacă acesta e cadrul legal, eu spun că avem o problemă de corectitudine în societate. (…) Personal aş dori să continui acest proiect, evident, într-o altă formă juridică pentru că mi se pare o măsură care aşază puţină corectitudine într-o zonă în care noi nu suntem corecţi cu noi înşine”, a spus sursa citată.

    Reglementarea se afla printre modificările aduse la OUG 114. CCR a declarat neconstituţională adoptarea, prin asumarea răspunderii de către Guvern, a ordonanţei respective.

     

  • PSD vrea ca salariul minim european să reprezinte 60% din salariul mediu al fiecărui stat membru

    Partidul Social Democrat a afirmat, sâmbătă, pe Facebook, că susţine introducerea unui salariu minim european reprezentând 60% din salariul mediu al fiecărui stat membru. PSD subliniază că România se află printre ţările cu cele mai scăzute salarii minime din Europa.

    PSD susţine introducerea unui salariu minim european reprezentând 60% din salariul mediu al fiecărui stat membru. Dacă susţii şi tu acest lucru, poţi semna petiţia ce va fi înaintată Parlamentului European”, se arată într-o postare a PSD de pe Facebook.

    Social-democraţii precizează că România se află printre ţările cu cele mai scăzute saiarii minime din Europa.

    „În prezent, salariul minim în statele europene este între 300 şi 2.000 de euro. Luxemburg având cel mai ridicat salariu minim, iar în Albania, aspirantă la aderarea la clubul european, este cel mai scăzut salariu minim. România se află, alături de Bulgaria şi Ungaria, printre ţările cu cele mai scăzute salarii minime”, a adăugat PSD, pe Facebook.

    PES activists România a creat şi o petiţie în acest context, care va fi înaintată Parlamentului European.

  • Jamie Dimon, CEO în cadrul JPMorgan, a câştigat anul trecut un salariu în valoare de 31,5 milioane de dolari, după ce banca la care lucrează a înregistrat profituri record în 2019

    Jamie Dimon, directorul executiv din cadrul JPMorgan – cea mai mare bancă din Statele Unite – a câştigat în 2019 un salariu total de 31,5 milioane de dolari, cu 1,6% mai mult faţă de anul anterior, în contextul în care banca a înregistrat venituri record, potrivit CNBC.

    Pachetul compensator include 1,5 milioane de dolari din salariu şi 30 de milioane din bonusuri de performanţă.

    2019 a fost un an de referinţă pentru JPMorgan. Profiturile de anul trecut au fost de 36.4 milioane de dolari, mai mult decât orice altă bancă din istorie, iar acţiunile au urcat cu peste 40%.

    Dimon a declarat săptămâna trecută că doreşte să conducă JPMorgan pentru încă cinci ani. Acesta este al doilea CEO din cadrul unei bănci mari din Statele Unite care să îşi publice venitul din 2019.

    Săptămâna trecută, banca de investiţii Morgan Stanley a declarat că directorul executiv James Gorman a câştigat un salariu de 27 de milioane de dolari, cu 7% mai puţin faţă de anul precedent.

     

  • Un român ar putea primi la pensie 40% din ultimul salariu. Fără pensia privată, ponderea scade la 27%. „O rata de înlocuire a ultimului salariu prin pensie considerată adecvată este de circa 70%.“

    Un român care intră acum în câmpul muncii şi care va cotiza 35 de ani ar putea primi o pensie lunară de 1.630 de lei luând în calcul un ultim salariu net de 4.000 lei, potrivit calculelor CFA România, asociaţie a analiştilor financiari certificaţi internaţional care are ca membri şi reprezentanţi ai administratorilor de pensii private.

    Din această sumă, 1.080 de lei provin de la  Pilonul I, adică sistemul public de pensii, iar 545 lei de la fondul de pensii administrat privat Pilon II, potrivit calculelor CFA România care presupun o con­tribuţie către P2 de 3,75% din salariul brut, la fel ca cea din prezent.

    Dacă ponderea se majorează la 6%, aşa cum s-a stabilit iniţial în legislaţie la înfiinţarea fondurilor de pensii private, atunci pensia din Pilonul II ar urma să fie de 870 de lei. Doar că o astfel de majorare presupune şi un angajament al statului român de circa 2,8 miliarde de lei, greu de realizat în prezent având în vedere faptul că bugetul este sub presiune.

    „Pensia acumulată în Pilonul 2 suplimentează în mod consistent pensia de stat şi elimină riscul dependeţei de factorii demografici“, se arată într-un studiu realizat de CFA România. „Cu cât contribuţia alocată către Pilonul 2 este mai mare cu atât pensia şi rata de înlocuire estimată este mai mare.“ CFA România a calculat ultimul salariu, adică cel de dinainte de retragerea din câmpul muncii, în termeni reali, aplicat la puterea de cumpărare din prezent. 

    Analiştii CFA România citează un studiu al KPMG din aprilie 2018 care arată că o rată de înlocuire a ultimului salariu prin pensie considerată adecvată este de circa 70%. „În scenariul cu contribuţie doar la Pilonul 1, rata de înlocuire este de doar 31,7%, adică sub jumătate din necesar.“ Ce este de făcut?

    Adrian Codîrlaşu, preşedinte al CFA România, consideră că o mare parte din efort va fi cel propriu, prin economisire şi investiţii. „În aşa fel încât să nu depindem foarte mult de pensia publică şi de sprijinul copiilor noştri“, spune el.

  • Salariul minim creşte, începând cu 1 ianuarie, de la 2.080 la 2.230 de lei

    Începând cu dată de 1 ianuarie 2020, salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plata se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.230 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe luna, reprezentând 13,327 lei/ora ( HG 935/2019 publicată în MOF 1010 /16.12.2019).

    Pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, rămâne la suma de 2.350 lei lunar, iar pentru construcţii salariul minim rămâne 3.000 lei.

    Creşterea salariului minim trebuie comunicată de către angajatori în REVISAL până la 31 ianuarie 2020.

  • Ce pensie veţi avea la un salariu de 4.000 de lei net pe lună, după 35 de ani de muncă

    Un român care intră acum în câmpul muncii şi care va cotiza 35 de ani ar putea primi o pensie lunară de 1.630 de lei luând în calcul un ultim salariu net de 4.000 lei, potrivit calculelor CFA România, asociaţie a analiştilor financiari certificaţi internaţional care are ca membri şi reprezentanţi ai administratorilor de pensii private.

    Din această sumă, 1.080 de lei provin de la  Pilonul I, adică sistemul public de pensii, iar 545 lei de la fondul de pensii administrat privat Pilon II, potrivit calculelor CFA România care presupun o con­tribuţie către P2 de 3,75% din salariul brut, la fel ca cea din prezent.

    Dacă ponderea se majorează la 6%, aşa cum s-a stabilit iniţial în legislaţie la înfiinţarea fondurilor de pensii private, atunci pensia din Pilonul II ar urma să fie de 870 de lei. Doar că o astfel de majorare presupune şi un angajament al statului român de circa 2,8 miliarde de lei, greu de realizat în prezent având în vedere faptul că bugetul este sub presiune.

    „Pensia acumulată în Pilonul 2 suplimentează în mod consistent pensia de stat şi elimină riscul dependeţei de factorii demografici“, se arată într-un studiu realizat de CFA România. „Cu cât contribuţia alocată către Pilonul 2 este mai mare cu atât pensia şi rata de înlocuire estimată este mai mare.“ CFA România a calculat ultimul salariu, adică cel de dinainte de retragerea din câmpul muncii, în termeni reali, aplicat la puterea de cumpărare din prezent. 

    Analiştii CFA România citează un studiu al KPMG din aprilie 2018 care arată că o rată de înlocuire a ultimului salariu prin pensie considerată adecvată este de circa 70%. „În scenariul cu contribuţie doar la Pilonul 1, rata de înlocuire este de doar 31,7%, adică sub jumătate din necesar.“ Ce este de făcut?

    Adrian Codîrlaşu, preşedinte al CFA România, consideră că o mare parte din efort va fi cel propriu, prin economisire şi investiţii. „În aşa fel încât să nu depindem foarte mult de pensia publică şi de sprijinul copiilor noştri“, spune el.

  • Cel mai bine plătit CEO din Marea Britanie: Fondatoarea companiei Bet365 şi-a oferit singură un salariu de 2,000 de ori mai mare decât cel al lui Boris Johnson

    Suma reprezintă cel mai mare salariu plătit vreodată unui director al unei companii din Marea Britanie şi doboară recordul lui Coates din 2017, când aceasta a primit un salariu de 265 milioane de lire sterline, informează The Guardian.

    Totodată, salariul lui Coates reprezintă echivalentul a 1.3 milioane de lire sterline pentru fiecare zi lucrată în 2018. Suma este de 9,500 de ori mai mare decât salariul mediu din Marea Britanie şi de peste 2,000 de ori mai mare decât salariul primit de prim-ministrul Boris Johnson.

    Coates, în vârstă de 52 de ani, a fost plătită un salariu total de 276,585,000 de lire sterline până în luna martie a anului 2018, potrivit unor documente publicate miercuri. În plus, Coates a mai beneficiat de dividende în valoare de aproximativ 45 milioane de lire sterline, acestea rezultând în urma acţiunilor deţinute în compania de pariuri Bet365.

    În ultimii trei ani, Coates a adunat în jur de 817 milioane de lire sterline. Pe de altă parte, în aceeaşi perioadă, suma medie obţinută de o persoană din oraşul britanic Stoke, în care este situată compania lui Coates, ajunge la 66,500 de lire sterline. Salariul primit de Coates este de 18,500 de ori mai mare decât cel primit de orice altă femeie din oraşul Stoke-on-Trent.