BusinessMagazin

Tag: salarii

  • Cât câştigă şefa uneia dintre cele mai mari companii din România. Bonusurile pe anul 2021 au reprezentat peste 1 milion de euro

    Ani la rând, unul dintre cele mai bine păzite secrete pentru marile companii listate la Bursa de la Bucureşti era salariul directorilor. Formularea ambiguă a Codului Bursei de Valori le permitea societăţilor să publice laolată remuneraţia conducerii, fără ca aceasta să fie defalcată, individual, pentru fiecare director sau membru al CA-ului în parte. Cu alte cuvinte, transparenţă incompletă şi doar pentru cine vrea. Până în primăvara lui 2022.

    Cea mai importantă dezvăluire a ultimilor ani, una care ar fi trebuit să fie însă o normalitate pentru orice companie care se tranzacţionează la Bursa de la Bucureşti, este accesibilă zilele acestea oricărei persoane cu o conexiune la internet, chiar dacă este sau nu este investitor la compania respectivă: ce salariu are directorul general, directorul financiar, orice director din companie. A fost nevoie ca aceste companii, la care sunt acţionari milioane de români prin intermediul fondurilor de pensii Pilon II, să fie forţate de o directivă europeană pentru a face pasul normal spre transparentizare.

    Toate societăţile listate cu acţiuni pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti, aşadar de la cele mai mari precum OMV Petrom, BRD, Chimcomplex, MedLife, Rompetrol, până la cele medii, precum Biofarm, Ropharma, TeraPlast, chiar şi la cele cu zeci de milioane de lei valoare de piaţă, publică din primăvara lui 2022 raportul de remunerare ca parte a unei directive europene transpusă anul acesta în legislaţia românească. Urmează probabil şi cei care administrează banii de pensie ai românilor?

    Business MAGAZIN vă prezintă mai jos câteva exemple de remuneraţie din rapoartele companiilor listate la Bursa de la Bucureşti.

    Cât câştigă CEO-ul OMV Petrom. Christina Verchere, CEO Petrom, a avut în 2021 un salariu brut de 34.500 de euro lunar. În 2021 bonusurile au adăugat 1,1 mil. euro. Christina Verchere, CEO al OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie listată la Bursa de la Bucureşti în termeni de capitalizare, a publicat în raportul privind remunerarea aferentă anului 2021, pe care investitorii îl pot accesa la secţiunea AGA, un salariu brut de bază de 414.000 de euro în 2021, adică circa 34.500 de euro lunar. Bonusul anual a fost de 589.000 de euro în 2021, la care se adaugă şi tranşa planului de stimulare pe termen lung (LTIP), care include şi acţiuni în perioada 2019-2021, de aproximativ 487.700 de euro. Aşadar, din bonus şi din acţiuni, Christina Verchere a adăugat 1,1 mil. euro la remuneraţia brută, rezultând în total 1,49 milioane de euro în raportul pe 2021. Petrom are 27 mld. lei capitalizare iar în ultimele 12 luni acţiunile s-au apreciat cu 8,7% pe o Bursă în creştere cu 14%.

    Cât câştigă CEO-ul Sphera Group. Călin Ionescu, CEO-ul Sphera Group, 680.000 de lei remuneraţie fixă netă în 2021, adică 11.000 de euro lunar plus 258.000 de lei variabil.     

    Călin Ionescu, CEO-ul Sphera Group, a publicat în raportul de remunerare o remuneraţie totală netă de 967.000 de lei, formată din cea fixă de 680.000 de lei, adică 11.000 de euro net lunar, plus 258.000 de lei remuneraţie variabilă. Valentin Budeş, CFO, a avut în total 686.000 de lei, format din remuneraţie fixă netă de 456.000 de lei plus variabil de 201.000 lei. Eftimie Oana Monica, chief marketing officer, a publicat o remuneraţie totală netă de 600.000 de lei, iar Osiac Cristian, director dezvoltare, circa 600.000 de lei. Sphera are 615 mil. lei capitalizare, iar în ultimele 12 luni acţiunile nu au nicio dinamică. Spre comparaţie BET are plus 14%.

    VEZI AICI CE SALARII AU SI ALTI SEFI DE COMAPNII GIGANT DIN ROMANIA

  • Pentru prima dată din anul 2004, România a înregistrat o rată a inflaţiei de două cifre. Ce face BNR?

    ♦ Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 10,2% în luna martie a acestui an, în creştere de la 8,5% în februarie ♦ Ultima dată când economia locală a înregistrat o rată a inflaţiei de două cifre a fost în 2004, când ajunsese la 11,9%.

    Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 10,2% în luna martie a acestui an, în creştere de la 8,5% în februarie, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). De altfel, este pentru prima dată din anul 2004 când economia locală înregistrează o rată anuală a inflaţiei de două cifre. În 2004, acest indicator ajunsese la 11,9%, după cum arată statisticile INS.

    BNR are ca misiune principală conform legii stabilitatea preţurilor, dar la 10% inflaţie acum misiunea sa a eşuat.  În perioada martie 2021 – martie 2022, preţul alimentelor a crescut cu 11,2%, mărfurile nealimentare au avut o creştere de 10,8%, iar preţurile pentru servicii au crescut cu 6,5%.

    Cele mai mari creşteri de preţ faţă de martie 2021 au fost înregistrate la gaze (plus 46%), combustibili (plus 34%), energie termică (plus 21%), servicii de apă, canal, salubritate (plus 14%), iar dintre alimente, scumpiri majore au fost la cartofi (36%), ulei (32%), mălai (24%), făină (21%) şi pâine (16). De altfel, BNR prognozează o inflaţie de 11,2% la finalul trimestrului al doilea din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului al treilea din acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului al patrulea din 2022, conform raportului trimestrial asupra inflaţiei.

    Mai mult, preşedintele Senatului Florin Cîţu susţine că rata inflaţiei se va duce spre 15% la finele anului: „Eu credeam iniţial că inflaţia se va duce maxim până la 13% la finalul anului, dar se pare că vom merge la 15%. Aici trebuie să lucreze şi BNR, şi Ministerul de Finanţe pentru a ţine rata inflaţiei sub control”.

    Spre comparaţie, creşterile salariale pe care le oferă companiile sunt aproape anulate de evoluţia ratei anuale a inflaţiei.

    Ultimele date disponibile la INS despre evoluţia salariilor din economia locală arată că în luna februarie salariile au crescut cu 10,6%, la o rată a inflaţiei de 8,53%, iar în ianuarie salariul mediu net pe economie a crescut cu 8,9%, pe când rata anuală a inflaţiei a fost de 8,4%.

    ramona.cornea@zf.ro

  • Cât câştigă unii dintre cei mai importanţi executivi din România. Împreună cu bonusurile, ajung la venituri anuale de milioane de euro

    Ani la rând, unul dintre cele mai bine păzite secrete pentru marile companii listate la Bursa de la Bucureşti era salariul directorilor. Formularea ambiguă a Codului Bursei de Valori le permitea societăţilor să publice laolată remuneraţia conducerii, fără ca aceasta să fie defalcată, individual, pentru fiecare director sau membru al CA-ului în parte. Cu alte cuvinte, transparenţă incompletă şi doar pentru cine vrea. Până în primăvara lui 2022.

    Cea mai importantă dezvăluire a ultimilor ani, una care ar fi trebuit să fie însă o normalitate pentru orice companie care se tranzacţionează la Bursa de la Bucureşti, este accesibilă zilele acestea oricărei persoane cu o conexiune la internet, chiar dacă este sau nu este investitor la compania respectivă: ce salariu are directorul general, directorul financiar, orice director din companie. A fost nevoie ca aceste companii, la care sunt acţionari milioane de români prin intermediul fondurilor de pensii Pilon II, să fie forţate de o directivă europeană pentru a face pasul normal spre transparentizare.

    Toate societăţile listate cu acţiuni pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti, aşadar de la cele mai mari precum OMV Petrom, BRD, Chimcomplex, MedLife, Rompetrol, până la cele medii, precum Biofarm, Ropharma, TeraPlast, chiar şi la cele cu zeci de milioane de lei valoare de piaţă, publică din primăvara lui 2022 raportul de remunerare ca parte a unei directive europene transpusă anul acesta în legislaţia românească. Urmează probabil şi cei care administrează banii de pensie ai românilor?

    Business MAGAZIN vă prezintă mai jos câteva exemple de remuneraţie din rapoartele companiilor listate la Bursa de la Bucureşti.

    Cât câştigă CEO-ul OMV Petrom. Christina Verchere, CEO Petrom, a avut în 2021 un salariu brut de 34.500 de euro lunar. În 2021 bonusurile au adăugat 1,1 mil. euro. Christina Verchere, CEO al OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie listată la Bursa de la Bucureşti în termeni de capitalizare, a publicat în raportul privind remunerarea aferentă anului 2021, pe care investitorii îl pot accesa la secţiunea AGA, un salariu brut de bază de 414.000 de euro în 2021, adică circa 34.500 de euro lunar. Bonusul anual a fost de 589.000 de euro în 2021, la care se adaugă şi tranşa planului de stimulare pe termen lung (LTIP), care include şi acţiuni în perioada 2019-2021, de aproximativ 487.700 de euro. Aşadar, din bonus şi din acţiuni, Christina Verchere a adăugat 1,1 mil. euro la remuneraţia brută, rezultând în total 1,49 milioane de euro în raportul pe 2021. Petrom are 27 mld. lei capitalizare iar în ultimele 12 luni acţiunile s-au apreciat cu 8,7% pe o Bursă în creştere cu 14%.

    Cât câştigă CEO-ul Sphera Group. Călin Ionescu, CEO-ul Sphera Group, 680.000 de lei remuneraţie fixă netă în 2021, adică 11.000 de euro lunar plus 258.000 de lei variabil.     

    Călin Ionescu, CEO-ul Sphera Group, a publicat în raportul de remunerare o remuneraţie totală netă de 967.000 de lei, formată din cea fixă de 680.000 de lei, adică 11.000 de euro net lunar, plus 258.000 de lei remuneraţie variabilă. Valentin Budeş, CFO, a avut în total 686.000 de lei, format din remuneraţie fixă netă de 456.000 de lei plus variabil de 201.000 lei. Eftimie Oana Monica, chief marketing officer, a publicat o remuneraţie totală netă de 600.000 de lei, iar Osiac Cristian, director dezvoltare, circa 600.000 de lei. Sphera are 615 mil. lei capitalizare, iar în ultimele 12 luni acţiunile nu au nicio dinamică. Spre comparaţie BET are plus 14%.

    Cât câştigă CEO-ul BRD? François Bloch, CEO BRD, a avut un salariu brut anual de 2,1 mil. lei, adică 36.000 de euro pe lună în 2021, la care s-au adăugat beneficii de 763.000 de lei. François Bloch, director general al BRD, a avut în anul 2021 o remuneraţie fixă de 2,1 milioane de lei brut şi beneficii de 763.210 lei brut. Beneficiile în natură reprezintă conform codului fiscal costurile angajatorului asociate cu cazarea, autoturism de serviciu, telefoane de serviciu, abonamente medicale, tichete de masă. „Pentru 2021, François Bloch, director general, a primit o remuneraţie fixă compusă din indemnizaţie anuală în valoare de 2.134.264 lei brut şi beneficii în natură în valoare de 763.211 lei brut, care au fost plătite conform Politicii de remunerare“, se arată în raportul de remunerare al BRD, publicat pe site-ul băncii şi care urmează să fie discutat în cadrul AGA. Remuneraţia variabilă acordată pentru performanţa anului 2021 a fost de 465.000 euro brut, din care a intrat în drepturi, în martie 2022, pentru suma de 186.000 euro brut şi nu a intrat în drepturi pentru suma de 279.000 euro brut, a cărei plată a fost amânată. BRD are 11,9 mld. lei capitalizare, iar în ultimele 12 luni acţiunile s-au apreciat cu 8%. Spre comparaţie BET are plus 14%.

    Cât câştigă şeful Bursei? Adrian Tănase, director general al Bursei de Valori Bucureşti, remuneraţie lunară netă de 8.700 de euro în 2021.
         Adrian Tănase, CEO al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), operatorul Bursei locale, a avut în 2021 o remuneraţie totală netă de 523.390 de lei, echivalentul a 44.700 de lei lunar, adică 8.700 de euro, potrivit raportului de remunerare al BVB acolo unde sunt menţionate şi celelalte remuneraţii. La aceasta se adaugă şi beneficii de 47.320 de lei şi o remuneraţie de la Depozitarul Central de 42.300 de lei. Marius Alin Barbu, director general adjunct al BVB, a a avut anul trecut o remuneraţie netă de 390.000 de lei net (78.800 de euro), adică 6.500 de euro. BVB are 229 mil. lei capitalizare, iar în ultimele 12 luni acţiunile s-au apreciat cu 10%. Spre comparaţie BET are plus 14%.

    Cât câştigă CEO-ul Alro? Gheorghe Dobra, CEO al Alro Slatina, a avut în 2021 o remuneraţie brută de 41.000 de euro lunar. Gheorghe Dobra, 63 de ani, director general al producătorului de aluminiu Alro Slatina de aproape trei decenii şi unul dintre cei mai cunoscuţi directori din industria României, a avut în 2021 o remuneraţie fixă brută de 1,6 mil. lei la care se adaugă una brută de aproape 800.000 de lei de la o entitate din grupul Alro Slatina, adică circa 2,4 mil. lei, potrivit raportului de remunerare al Alro Slatina. Lunar acest lucru înseamnă circa 203.000 de lei (41.000 de euro) brut. Marian Năstase, preşedintele Alro Slatina, a publicat 259.000 de lei în 2021, Vasile Iuga, administrator al boardului circa 525.000 de lei, Marinel Burduja aproximativ 297.000 de lei, Laurenţiu Ciocârlan (249.000 de lei), Oana Truţă (201.000 de lei), Voicu Cheta (201.310 lei). Genoveva Tănase, CFO, Alro, a publicat 587.000 de lei. Alro Slatina are 1,2 mld. lei capitalizare, iar în ultimele 12 luni acţiunile s-au depreciat cu 44%. Spre comparaţie BET are plus 14%.

    Cât câştigă preşedintele Chimcomplex? Ştefan Vuza, preşedinte, Chimcomoplex, venit net de 3,4 mil. lei plus un bonus de 5,2 mil. lei în 2021, adică aproape 2 mil. euro în total.
        Ştefan Vuza, cel care care controlează indirect combinatul chimic Chimcomplex Borzeşti, companie care în 2021 a fost cea mai performantă de la Bursa de la Bucureşti cu un randament de 1.200%, a publicat în raportul de remunerare al companiei un venit net de 3,4 milioane de lei în anul 2021 din funcţia de preşedinte. Astfel, Ştefan Vuza a avut în 2021 un venit net de aproximativ 673.000 de euro, echivalentul a 56.000 de euro lunar. Chimcomplex are 6,2 mld. lei capitalizare după o apreciere de 664% în ultimele 12 luni.

    Cât câştigă CEO-ul TeraPlast? Alexandru Stânean, CEO al TeraPlast, remuneraţie totală brută de 1,4 mil. lei în 2021.
         Ioana Birta, CFO, circa 770.000 de lei. Alexandru Stânean, director general al producătorului de materiale de construcţii TeraPlast Bistriţa (TRP), cea mai performantă acţiune din prima ligă bursieră de la Bucureşti în anul 2021, cu un randament de 181% pe o Bursă în creştere cu 33%, a publicat în raportul de remunerare o remuneraţie totală brută de 1,4 mi-lioane de lei în anul 2021. Astfel, Alexandru Stânean a avut în 2021 o remuneraţie fixă brută de 849.000 de lei, în raport fiind, de asemenea, menţionată suma netă lunară, de circa 42.500 de lei. Remuneraţia în acţiuni a fost de 441.000 de lei pentru 2021 la care se adaugă beneficii de 100.230 de lei. Ioana Birta, director financiar al TeraPlast, a publicat o remuneraţie brută totală de 770.000 de lei pentru anul 2021, respectiv una brută fixă de 527.000 de lei, adică 28.700 de lei net. Remuneraţia în acţiuni a CFO-ului a fost de 147.000 de lei plus 94.600 de lei sub formă de alte beneficii. TeraPlast are 1,7 mld. lei capitalizare după o apreciere de 24% în ultimele 12 luni.

    Cât câştigă fondatorul MedLife? Mihai Marcu, venit de 965.700 de lei brut în anul 2021 din funcţia de CEO al MedLife, adică circa 16.000 de euro lunar. Din funcţia de preşedinte, plus 724.000 de lei. Cel mai mare furnizor de servicii medicale private din România, compania antreprenorială MedLife (simbol bursier M), cu o expunere semnificativă în portofoliile fondurilor de pensii private Pilon II şi una dintre cele mai performante acţiuni de la Bursa de la Bucureşti în anul 2021, a publicat pe site-ul propriu raportul de remunerare pentru anul trecut. Astfel Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al companiei de 3 miliarde de lei capitalizare, a publicat un venit anual brut din funcţia de director general de 966.000 de lei pentru anul 2021, adică circa 16.100 de euro brut lunar, la care se adaugă un venit de 724.000 de lei din funcţia de preşedinte. Aşadar un total de circa 1,7 mil. lei în anul 2021, în care acţiunile M s-au apreciat cu 113% pe o Bursă în creştere cu 33%. Mihai Marcu are 15,5% din MedLife. Nicolae Marcu, fratele lui Mihai Marcu, acţionar cu 10,6% şi director de sănătate şi operaţiuni, a publicat un venit brut anual de 972.300 de lei în anul 2021 la care se adaugă 517.000 de lei din poziţia de administrator CA MedLife. MedLife are 2,9 mld. lei capitalizare după o apreciere de 105% în ultimele 12 luni.

    Cât câştigă CEO-ul Impact? Constantin Sebeşanu, CEO al Impact, remuneraţie fixă brută din aprilie 2021, adică de când a fost numit în funcţie, şi până la decembrie 2021 de 607.500 de lei, la care se adaugă una variabilă de 141.200 de lei.
        Dezvoltatorul imobiliar Impact Developer & Contractor (simbol bursier IMP), companie antreprenorială controlată de omul de afaceri Gheorghe Iaciu, arată în raportul de remunerare aferent anului 2021, că directorul general Constantin Sebeşanu a avut de la data numirii în funcţie, adică 28 aprilie 2021 şi până la final de an, o remuneraţie fixă brută de 607.500 de lei. Astfel, de la numirea sa în funcţie şi până la final de an, adică pe parcursul a opt luni, Constantin Sebeşanu a avut o remuneraţie fixă brută de 121.500 de euro, adică circa 15.200 de euro lunar. La aceasta se adaugă şi o remuneraţie variabilă brută de 141.236 de lei, arată Impact. Giani Iulian Kacic, director financiar Impact, a publicat pentru 2021 o remuneraţie fixă brută de 811.230 de lei, adică circa 13.500 de euro lunar, la care se adaugă una variabilă de 387.000 de lei. El are 160.000 de acţiuni Impact, adică circa 97.600 de lei la preţurile curente. Impact are 1 mld. lei capitalizare după o apreciere de 24% în ultimele 12 luni.

    Cât câştigă CEO-ul SIF Banat-Crişana?  Bogdan Drăgoi, CEO, SIF Banat-Crişana, remuneraţie brută de 150.000 de euro în 2021, adică 12.000 de euro lunar, la care se adaugă un bonus de 140.000 euro.
         Bogdan Drăgoi, 42 ani, din iulie 2015 preşedinte director general al SIF Banat-Crişana, a avut în 2021 o remuneraţie fixă brută din poziţia de director general de 744.156 de lei (149.000 de euro adică circa 12.400 de euro lunar), la care se adaugă o remuneraţie variabilă plătită în numerar de 700.000 lei (140.000 de euro), potrivit raportului de remunerare publicat de societate. Bogdan Drăgoi a primit şi 120.000 de lei (24.000 de euro) din funcţia de preşedinte CA al SIF Banat-Crişana plus 360.000 de lei de la companii din grupul SIF1 în calitate de membru în Consiliul de Administraţie. Potrivit raportului de remunerare, la final de 2021 el avea 1,7 milioane de acţiuni SIF1, dobândite şi prin baza stock option plan, ceea ce la preţurile de tranzacţionare de atunci echivalează cu 4,3 mil. lei. Radu-Răzvan Străuţ, CEO adjunct, a primit o remuneraţie fixă brută de 744.156 de lei în 2021, plus una variabilă de 700.000 de lei din funcţia de conducere executivă, la care se adaugă 120.000 de lei ca vicepreşedinte al CA, plus 120.000 de la companii din grupul SIF1 la care este membru în CA-uri. SIF1 are 1,2 mld. lei capitalizare după o scădere de 3% a acţiunilor în ultimele 12 luni.

    Cât câştigă preşedintele SIF Oltenia? Sorin Cioacă, şeful SIF Oltenia, remuneraţie fixă brută de 1,2 mil. lei în 2021, adică circa 19.000 euro lunar.

    Sorin Iulian Cioacă, preşedinte al CA-ului şi director general, SIF Oltenia, societate ale cărei acţiuni în 2021 au adus investitorilor minus 6% pe o Bursă în creştere cu 33% prin BET şi 21% prin BET-FI, a publicat în raportul de remunerare o remuneraţie brută fixă de 1,16 milioane de lei (97.000 de lei lunar adică 19.300 de euro lunar). Niciun membru din conducerea SIF Oltenia nu a avut remuneraţie variabilă în 2021, arată datele din raport. SIF menţionează însă un provizion pentru stimulente pentru angajaţi. „Pentru anul 2021, compania a înregistrat un provizion în sumă de 5.500.000 lei pentru plata stimulentelor tuturor angajaţilor, inclusiv membrii Consiliului de Administraţie. O împărţire exactă a acestei sume va fi făcută de către membrii Consiliului de Administraţie la o dată ulterioară aprobării AGOA luându-se în calcul şi rezultatele evaluărilor anuale“. Societatea a publicat şi remuneraţiile foştilor directori, inclusiv pe cea a lui Tudor Ciurezu, unul dintre veteranii conducerii SIF-urilor. Pentru 2020 Ciurezu a avut 2,16 mil. lei brut, adică 36.000 de euro lunar, pentru 2019 circa 2,6 mil. lei, adică 43.000 de euro, pentru 2018 circa 2,5 mil. lei. SIF5 are 1 mld. lei capitalizare după o creştere de 7% a acţiunilor în ultimele 12 luni.

  • Cât câştigă şefa uneia dintre cele mai mari companii din România. Bonusurile pe anul 2021 au reprezentat peste 1 milion de euro

    Ani la rând, unul dintre cele mai bine păzite secrete pentru marile companii listate la Bursa de la Bucureşti era salariul directorilor. Formularea ambiguă a Codului Bursei de Valori le permitea societăţilor să publice laolată remuneraţia conducerii, fără ca aceasta să fie defalcată, individual, pentru fiecare director sau membru al CA-ului în parte. Cu alte cuvinte, transparenţă incompletă şi doar pentru cine vrea. Până în primăvara lui 2022.

    Cea mai importantă dezvăluire a ultimilor ani, una care ar fi trebuit să fie însă o normalitate pentru orice companie care se tranzacţionează la Bursa de la Bucureşti, este accesibilă zilele acestea oricărei persoane cu o conexiune la internet, chiar dacă este sau nu este investitor la compania respectivă: ce salariu are directorul general, directorul financiar, orice director din companie. A fost nevoie ca aceste companii, la care sunt acţionari milioane de români prin intermediul fondurilor de pensii Pilon II, să fie forţate de o directivă europeană pentru a face pasul normal spre transparentizare.

    Toate societăţile listate cu acţiuni pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti, aşadar de la cele mai mari precum OMV Petrom, BRD, Chimcomplex, MedLife, Rompetrol, până la cele medii, precum Biofarm, Ropharma, TeraPlast, chiar şi la cele cu zeci de milioane de lei valoare de piaţă, publică din primăvara lui 2022 raportul de remunerare ca parte a unei directive europene transpusă anul acesta în legislaţia românească. Urmează probabil şi cei care administrează banii de pensie ai românilor?

    Business MAGAZIN vă prezintă mai jos câteva exemple de remuneraţie din rapoartele companiilor listate la Bursa de la Bucureşti.

    Cât câştigă CEO-ul OMV Petrom. Christina Verchere, CEO Petrom, a avut în 2021 un salariu brut de 34.500 de euro lunar. În 2021 bonusurile au adăugat 1,1 mil. euro. Christina Verchere, CEO al OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie listată la Bursa de la Bucureşti în termeni de capitalizare, a publicat în raportul privind remunerarea aferentă anului 2021, pe care investitorii îl pot accesa la secţiunea AGA, un salariu brut de bază de 414.000 de euro în 2021, adică circa 34.500 de euro lunar. Bonusul anual a fost de 589.000 de euro în 2021, la care se adaugă şi tranşa planului de stimulare pe termen lung (LTIP), care include şi acţiuni în perioada 2019-2021, de aproximativ 487.700 de euro. Aşadar, din bonus şi din acţiuni, Christina Verchere a adăugat 1,1 mil. euro la remuneraţia brută, rezultând în total 1,49 milioane de euro în raportul pe 2021. Petrom are 27 mld. lei capitalizare iar în ultimele 12 luni acţiunile s-au apreciat cu 8,7% pe o Bursă în creştere cu 14%.

    Cât câştigă CEO-ul Sphera Group. Călin Ionescu, CEO-ul Sphera Group, 680.000 de lei remuneraţie fixă netă în 2021, adică 11.000 de euro lunar plus 258.000 de lei variabil.     

    Călin Ionescu, CEO-ul Sphera Group, a publicat în raportul de remunerare o remuneraţie totală netă de 967.000 de lei, formată din cea fixă de 680.000 de lei, adică 11.000 de euro net lunar, plus 258.000 de lei remuneraţie variabilă. Valentin Budeş, CFO, a avut în total 686.000 de lei, format din remuneraţie fixă netă de 456.000 de lei plus variabil de 201.000 lei. Eftimie Oana Monica, chief marketing officer, a publicat o remuneraţie totală netă de 600.000 de lei, iar Osiac Cristian, director dezvoltare, circa 600.000 de lei. Sphera are 615 mil. lei capitalizare, iar în ultimele 12 luni acţiunile nu au nicio dinamică. Spre comparaţie BET are plus 14%.

    VEZI AICI CE SALARII AU SI ALTI SEFI DE COMAPNII GIGANT DIN ROMANIA

  • INS: Salariul mediu net a crescut în februarie cu 0,6% faţă ianuarie şi cu 10,6% an/an, la 3.721 lei

    Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (9093 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2016 lei).

    Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 10,6%.

    În luna februarie 2022, nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atât creşteri, cât şi scăderi faţă de luna precedentă. Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime anuale sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar şi de reluarea activităţii anumitor agenţi economici, de realizările de producţie ori încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 30,6% ȋn fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 10,6% ȋn fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice; între 7,0% şi 10,0% ȋn activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), tranzacţii imobiliare, transporturi pe apă, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice; între 1,5% şi 4,5% ȋn activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, alte activităţi de servicii, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), industria metalurgică, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), alte activităţi extractive, activităţi de editare, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, construcţii.

    Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna ianuarie 2022 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 9,1% ȋn extracţia minereurilor metalifere, respectiv cu 8,4% ȋn telecomunicaţii; între 5,0% şi 7,0% ȋn depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, transporturi aeriene, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale; între 1,5% şi 3,5% ȋn fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, colectarea şi epurarea apelor uzate, alte activităţi industriale n.c.a., colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activităţi şi servicii de decontaminare), hoteluri şi restaurante.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+0,6%), respectiv ȋn administraţia publică (+0,5%). Ȋn sănătate şi asistenţă socială câştigul salarial mediu net a fost în uşoară scădere (-0,4%) comparativ cu luna precedentă.

     

  • Ce ar însemna pentru piaţa muncii din România implementarea directivei care cere publicarea salariilor în anunţurile de angajare. Dacă directiva trece de Parlamentul European şi de Consiliu şi, ulterior, se va aplica şi în România, impactul pe piaţa muncii va fi benefic

    ♦ O propunere de directivă europeană aflată în prezent în dezbatere, menită să aducă egalitatea între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte nivelul salarial pentru acelaşi tip de muncă prestată, ar putea obliga angajatorii să publice nivelul salarial/intervalele minime şi maxime ale salariilor oferite în anunţurile de angajare ♦ Dacă directiva trece de Parlamentul European şi de Consiliu şi, ulterior, se va aplica şi în România, impactul pe piaţa muncii va fi benefic, cred unii oameni de business ♦ Totuşi, salariile sunt încă un subiect tabu în România, iar publicarea acestora ar fi o măsură care poate crea conflicte interne în organizaţii.

    „Candidaţii la ocuparea unui loc de muncă au dreptul de a primi din partea angajatorului potenţial informaţii cu privire la nivelul iniţial de remunerare sau la intervalul de re­munerare al postului vacant, stabilit pe baza unor criterii obiec­tive, neutre din punctul de vedere al genului, şi care urmează să fie atri­buit pentru postul în cauză şi, unde este cazul, cu privire la acordul colec­tiv aplicat de companie în legătură cu postul“, scrie într-un amendament al pro­pu­nerii de directivă europeană de con­solidare a aplicării principiului ega­­­li­tăţii de remunerare.

    „Aceste informaţii trebuie in­dicate într-un anunţ de post vacant publicat sau trebuie puse la dis­poziţia candi­datului înainte de interviul de angajare, fără a fi nevoie de o solicitare din partea candida­tului“, se mai arată în amendament.

    Egalitatea priveşte aceeaşi muncă sau o muncă de ace­eaşi valoare între bărbaţi şi femei care trebuie obţinută prin transparenţă salarială şi me­­ca­nis­me de asigurare a respectării legii.

    Publicarea salariilor în anunţu­rile de angajare este un subiect dez­bă­tut adesea şi de către anga­jatorii din România, iar unii dintre ei au început să facă acest lucru încă din 2018-2019, când deficitul de personal a atins cote foarte mari. Deşi piaţa muncii şi-a re­venit după pandemie, iar numărul de salariaţi a depăşit pragul de 5 milio­ane de persoane, în timp ce com­paniile caută în continuare candidaţi, numărul angajatorilor care publică salariile este încă foarte redus.

    Afişarea salariilor în anunţurile de angajare reprezintă încă un pas înainte spre transparentizarea rela­ţiei candidat-angajator, cre­de Costin Tudor, fondator şi CEO al Undelucram.ro, platformă online pentru angajaţi şi pentru angajatori.

    „Faptul că cei care doresc să aplice la un job pot şti în ce interval s-ar putea afla viitorul lor salariu reprezintă un beneficiu foarte important, atât pentru candidaţi, cât şi pentru angajatori, ambele părţi câştigând timp în procesul de recrutare. Angajatorii care comunică informaţii despre salarii primesc mai multă încredere din partea candidaţilor, fapt pe care îl observăm şi din interesul tot mai mare al comunităţii prezente pe Undelucram.ro pentru secţiunea de „Salarii“ a fiecărui profil de angajator“, adaugă Costin Tudor.

    În opinia lui, implicaţiile directivei sunt destul de importante, angajatorii fiind nevoiţi să publice informaţii despre salarii, informaţii pe care până acum le ofereau doar în etapele finale ale proceselor de interviuri, respectiv vor fi nevoiţi să gestionieze reacţia actualilor angajaţi. „Consider că transparenţa – şi nu numai în ceea ce priveşte salariile – va juca un rol din ce în ce mai important în piaţa muncii“, mai spune fon­datorul Undelucrăm.ro. Trans­pa­ren­tizarea salariilor repre­zin­tă un su­biect controversat în România, unde, chiar dacă unii candidaţi pun pre­siune pe angajatori să publice sala­riile în anunţurile de recrutare, com­­paniile nu fac asta decât foarte rar.

    Angajatorii care publică totuşi salariile activează în domenii în care rata de refuz a candidaţilor şi cea de plecare din companie sunt atât de mari (cum este retailul alimentar sau HoReCa) încât şi firmele doresc să limiteze discuţiile cu candidaţi neinteresaţi din start.

    „O astfel de măsură (de pu­bli­care a intervalelor salariale minime şi maxime pentru un rol – n.red.) ar putea duce la reducerea sau chiar eliminarea situaţiilor de discriminare salarială şi ar putea asigura un cadru care să confere o egalitate de gen şi mai pronunţată în ceea ce priveşte salariul acordat persoanelor care lucrează pe poziţii similare. Toto­dată, se va ajunge la o mai mare transparenţă pe piaţa muncii, deci ne putem aştepta inclusiv la o com­petitivitate şi dinamică mai ridicate, dar şi la un rol mai „puternic“ al autorităţilor în descura­jarea abuzu­rilor şi încălcărilor legislaţiei în materie“.

    Tentative de publicare a salariilor în anunţurile de angajare au existat totuşi, în unele domenii, înainte de pandemie. În 2019, când piaţa muncii se confrunta cu un deficit acut de oameni, retailerul Profi menţiona, în anunţul de recrutare, nivelul salarial oferit pentru casieri (salariul minim pe economie la acea vreme) plus un bonus de retenţie. Şi lanţul de restaurante de tip fast food McDonald’s a publicat salariile în anunţurile de angajare, în încercarea de a atrage candidaţii, în timp ce retailerul alimentar Kaufland şi-a făcut un obicei în a comunica, anual, nivelurile salariale minime oferite angajaţilor.

    În prezent, propunerea de directiva şi draft-ul ei au fost formal propuse de Comisia Europeană şi înaintate către Parlamentul European şi Consiliu (organele cu putere de decizie în adoptarea unei astfel de directive) şi se află încă într-un stadiu de dezbatere.

    „Comisia pentru Drepturile Femeilor şi Egalitate de Gen şi Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale din Parlamentul European şi-au exprimat acordul asupra acestei propuneri, validând, cu modificări, draft-ul propus de Comisia Europeană, urmând  că proiectul de directiva să fie dezbătut, cel mai probabil, în şedinţele plenare ale Parlamentului European din această săptămână (putând fi aduse inclusiv amendamente). Fără că acest lucru să fie garantat, ne putem aştepta inclusiv ca Parlamentul European să îşi exprime o poziţie finală pe această directivă în această săptămână, urmând că apoi să fie aşteptat şi punctul de vedere al Consiliului“, mai spune Roxana Abraşu. Ea adaugă că, totuşi, pare puţin probabil ca directiva să fie şi adoptată în mod formal şi final tot în această săptămână (fiind necesar un acord final între Parlamentul European şi Consiliu pe conţinut, ceea ce uneori poate reprezenta o procedură cu o durată mai mare).

    „Odată adoptată, cel mai probabil România va avea la dispoziţie un termen de doi ani să transpună directiva în dreptul naţional (cu alte cuvinte, să creeze cadrul legislativ care să preia normele din directiva, făcându-le aplicabile şi în România, probabil prin modificări aduse în Legea nr. 202/2002 şi Ordonanţă de Guvern nr. 137/2000, dar poate chiar şi în Codul muncii), iar abia după momentul transpunerii aceste prevederi vor fi efectiv aplicabile şi în România. Dată fiind practica de până acum, ne putem aştepta la o intrare în vigoare în România nu mai devreme de anul 2024“, a mai spus Roxana Abraşu.

    Costin Tudor, fondator şi CEO al Undelucram.ro: Angajatorii care comunică informaţii despre salarii primesc mai multă încredere din partea candidaţilor. Transparenţa – şi nu numai în ceea ce priveşte salariile – va juca un rol din ce în ce mai important în piaţa muncii.

    Roxana Abraşu, partener şi coordonator al practicii de Dreptul Muncii, NNDKP: O astfel de măsură (de publicare a intervalelor salariale minime şi maxime pentru un rol-n.red.) ar putea duce la reducerea sau chiar eliminarea situaţiilor de discriminare salarială şi ar putea asigura un cadru care să confere o egalitate de gen şi mai pronunţată în ceea ce priveşte salariul acordat persoanelor care lucrează pe poziţii similare.

  • Cine este promovat în BNR primeşte o creştere salarială de 10-15%

    Promovarea internă în cadrul BNR poate aduce o creştere salarială de cel puţin 10%, pe lângă cele 14,6 sa­larii oferite angajaţilor pe an, 2,6 salarii fiind primele pe care instituţia le acordă salariaţilor în locul bonurilor de masă sau abonamentelor plătite la săli de fitness, a spus Mugur Tolici, director resurse umane al BNR, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    “La o promovare internă de regulă se câştigă cel puţin 10% în plus. Există şi situaţii în care postul pe care a promovat în zona respectivă de salarizare înseamnă mai mult decât 10%, dar în general 10-15% se obţine la o promovare. Avem beneficii care sunt acordate salariaţilor, inclusiv prime, care sunt în cuantum de 2,6 sa­larii pe an, dar în afara lor nu avem bonuri de masă sau abonamente plătite la săli de fitness”, a explicat Mugur Tolici.

    El a mai spus că abordarea BNR cu privire la salariu este că reprezintă o componentă dintr-un pachet total de remunerare, iar banca încearcă să-i atragă pe cei mai buni din piaţă exclusiv prin acest instrument, oferind cel mai mare salariu comparativ cu alte instituţii.

  • Salarium şi Edenred au dezvoltat un pachet de beneficii extrasalariale cu componenta de plată în avans a salariilor

    Start-up-ul românesc Salarium, care a dezvoltat o platformă software care oferă angajaţilor posibilitatea de a primi un avans din salariu prin intermediul unei aplicaţii mobile, împreună cu Edenred au dezvoltat un pachet de beneficii extrasalariale cu componenta de plată în avans a salariilor, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei.

    „Soluţia Salarium face parte din trendul internaţional care este din ce în ce mai pregnant datorită efectelor pozitive aduse în vieţile angajaţilor şi a companiilor. Ritmul alert al pieţei de consum, marea migraţie a angajaţilor de la o companie la alta, gig economy şi rata crescută a salariaţilor care rămân fără bani de la un salariu la altul au accelerat nevoia unei astfel de soluţii şi în piaţa din România. Ne bucurăm de deschiderea Edenred de a introduce Salarium în cadrul companiior din portofoliu”, a spus Alina Ştefan, Chief Executive Officer, Salarium Fintech.

    De asemenea, flexibilitatea pieţei de beneficii extrasalariale a crescut în ultimii ani, iar companiile sunt încurajate să găsească soluţii pentru atragerea şi retenţia angajaţilor, concomitent cu eficientizarea costurilor companiei.

    „Suntem în permanenţă conectaţi la cerinţele din piaţa muncii şi la nevoile angajaţilor, care sunt în continuă schimbare. Anul trecut am lansat primul parteneriat cu o platformă de food delivery din România (Tazz), primul card eco şi primul chatbot din industrie, anul acesta, am lansat prima aplicate de beneficii extrasalariale din România. Adăugarea soluţiei de plată în avans a salariilor în pachetul de beneficii extrasalariale pe care îl oferim completează ecosistemul Edenred cu un beneficiu mult dorit de angajaţii din România”, a spus Ştefan Toderiţă, Strategy and Development Director, Edenred România şi Benefit.

     

  • Sancţiuni impuse Rusiei. Budăi către cei care nu primesc salarii: oamenii să nu se panicheze

    Întrebat, miercuri, ce soluţii are Guvernul pentru oamenii care nu îşi mai pot primi salariile din cauza faptului că au fost îngheţate conturile mai multor companii ca urmare a sancţiunilor care au fost impuse împotriva Rusiei, Marius Budăi a răspuns: „Există discuţii cu băncile din România, pregătim în coaliţie o ordonanţă de urgenţă care va avea prevederi pentru şomajul tehnic. Am auzit începând de ieri despre această problemă, am convocat deja la Ministerul Muncii o comisie de dialog social exact pentru această problemă. Se pare că sunt soluţii şi cu siguranţă eu pentru şomajul tehnic am prins un articol în Ordonanţa de urgenţă cu anumite derogări”.

    Ministrul Muncii a spus că vrea să prezinte mai întâi articolul respectiv în coaliţie.

    „Cum am identificat pentru plata şomajului, cu siguranţă vor fi şi pentru salarii. Când se va termina Comisia de dialog social cu siguranţă veţi primi o informare. Există soluţii, oamenii să nu se panicheze”, a spus Budăi.

    Întrebat în cât timp se va rezolva problema, ministrul Muncii a afirmat că nu ştie exact când este şedinţa de coaliţie: „Este pe ordinea de zi această ordonanţă şi eu sper dacă nu vineri, săptămâna viitoare să o avem în Guvern. De unde a venit necesitatea? Am propus coaliţiei acest articol este acest pericol de a se închide capacităţi de producţie din cauza crizei din Ucraina, Rusia şi mai nou sunt şi în Belarus anumite interdicţii”.

  • Harta puterii de cumpărare. Doar 10 judeţe din România, în frunte cu Bucureştiul, au o putere de cumpărare aproape egală sau peste media naţională. Inflaţia galopantă ar putea înrăutăţi situaţia în 2022

    ♦ În contextul în care inflaţia este principala problemă pentru economiile lumii în 2022, executivii şi analiştii vorbesc de o scădere a puterii de cumpărare ♦ În România, inflaţia este de aşteptat să sară de 10% în acest an, pe când majorările salariale nu vor depăşi 6%, conform estimărilor actuale ♦ Astfel, românii vor rămâne cu mai puţini bani în buzunare, iar harta puterii de cumpărare ar putea arăta diferit la final de an.

    Un român a avut anul trecut, în medie, 7.453 de euro de cheltuială, ceea ce înseamnă circa 620 de euro în fiecare lună, potrivit unei analize a companiei de cercetare de piaţă GfK. Suma este cu 50% mai mică decât media europeană însă doar la nivel de medie naţională. Analizată în profunzime, harta puterii de cumpărare din România spune o altă poveste. Mai exact, doar zece judeţe, în frunte cu Bucureştiul, au o putere de cumpărare aproape egală sau mai mare decât media naţională. Astfel, ele trag după sine toate celelalte 30 de judeţe.

    Bucureşti, Sibiu, Braşov, Timişoara şi Cluj sunt zonele unde puterea de cumpărare e cu cel puţin 20% peste media naţională, ajungând aproape dublă (plus 86%) în cazul Capitalei. Vin apoi Argeş, Arad şi Alba, unde locuitorii câştigă în medie cu 4-12% mai mult decât cei 7.500 de euro anual. „Plutonul“ judeţelor dezvoltate este închis de Prahova şi Constanţa, unde veniturile oamenilor sunt apropiate de medie (plus/ minus 4%). La polul opus se află zona Moldovei şi Bărăganul – în special sud-estul ţării, arată raportul companiei de cercetare de piaţă GfK.

    Toate celelalte judeţe însă, în total circa 30, sunt mai sărace, în multe cazuri oamenii având de cheltuială cu cel puţin 20% sub media naţională. Cel mai concludent exemplu este cel al Vasluiului, unde oamenii au doar 4.200 de euro anual (350 de euro pe lună), echivalentul a 56% din media naţională.

    Puterea de cumpărare reprezintă venitul disponibil după deducerea impozitelor şi contribuţiilor caritabile şi incluzând orice beneficiu de stat primit. Cifrele GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populaţiei, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate cu inflaţia, principala problemă a economiei mondiale în acest an.

    Harta puterii de cumpărare este o copie fidelă a hărţii dezvoltării economice şi a investiţiilor. Acolo unde sunt cele mai multe fabrici, centre de cercetare sau sedii de firme, şi salariile sunt mai mari. În Moldova şi în sud-estul ţării, cele mai mari investiţii în producţie sunt în textile, unde fabricile au sute sau chiar peste 1.000 de salariaţi, plătiţi însă de multe ori cu minimul pe economie. Aceste investiţii au valoare adăugată mică, iar asta contează cel mai mult în stabilirea salariilor. Alţi investitori mai sunt doar cei din retail.

    Puterea de cumpărare a românilor a crescut în ultimii ani, chiar şi în pandemie, astfel că piaţa locală a redus decalajele care o despărţeau de restul Europei. Spre exemplu, în 2021 foarte mult de Ungaria. În condiţii normale, în care consumul creşte, investiţiile vin şi economia se dezvoltă, România ar fi putut să mai facă paşi în direcţia bună. În prezent însă, contextul economic şi geopolitic este dificil, iar puterea de cumpărare pare că va intra pe un trend descendent.

    Chiar dacă suma disponibilă pentru cheltuială va creşte uşor faţă de 2021, preţurile vor avansa mai rapid, astfel că aceiaşi sumă va permite unui consumator să cumpere mai puţine lucruri.

    În România, inflaţia este aşteptată să sară de 10% în acest an, pe când majorările salariale nu vor depăşi 6%, conform estimărilor actuale.

    „În 2021 consumul a crescut puternic dar a existat o creştere a salariilor de peste 7%, cu o inflaţie undeva în zona de 6%. Astfel, majorările salariile au acoperit creşterile de preţ. În 2022 însă, prognozele pentru inflaţie sunt undeva la 10%, iar aşteptările în zona de salarii vizează o creştere de 6%“, explica recent Eugen Anicescu, country manager Coface România.

    Această situaţie nu va caracteriza doar piaţa din România, creşterile de preţuri fiind o problemă europeană sau chiar globală. Important este ce vor face guvernele ţărilor pentru a ţine în frâu inflaţia, mai ales în contextul în care războiul ruso-ucrainean îngreunează şi el situaţia.

    „Anul acesta va veni cu siguranţă cu propriile sale particularităţi, iar contextul economic actual ne va provoca să venim cu soluţii folosindu-ne cele mai bune resurse pentru a încetini scumpirea preţurilor, de exemplu. Acesta nu este doar punctul de vedere al Carrefour România, ci chiar o misiune la nivel de grup, de a încerca să stabilizăm costurile şi să absorbim cât mai mult din impactul inflaţiei pentru consumatorul final“, spunea recent şi Julien Munch, CEO al Carrefour România.

    Momentan, este greu de estimat cum se vor aşeza lucrurile în noua ordine mondială, dar un lucru este cert, preţurile vor creşte accelerat, fapt ce va pune presiune şi pe salarii. Altfel, bunăstarea care a caracterizat ultimii ani, în special cei dinainte de pandemie, pare că stă sub semnul întrebării.