Cel mai mare salariu mediu net din sistemul bancar este de peste 13.200 de lei net pe lună.
„Băncile aflate în topul celor care oferă cele mai mari salarii medii nu sunt bănci corporate şi nu au sucursale în ţară care să «strice» media salarială pentru că au o diversitate mai mare în structură, nu doar angajaţi cu venituri mari“, a spus Alina Popescu, talent information solution leader pentru România şi regiunea Balcani în cadrul Mercer, parte a grupului Marsh & McLennan Companies.
Romatsa (controlul şi dirijarea traficului aerian), Nuclearelectrica (producţia de energie electrică), ING Bank (bancar), IBM (IT) şi Oracle (IT) sunt companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii, arată o analiză a ZF pe baza datelor din bilanţurile financiare ale companiilor cu cea mai mare masă salarială din 2015.
Demersul ZF, care a calculat salariile medii din companiile care au cele mai mari bugete de salarii din România, scoate la iveală unul dintre cele mai bine păzite secrete de către companii. În ce industrii activează companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii şi ce companii îşi plătesc mai bine angajaţii decât concurenţa, dar şi banii pe care îi lasă marile companii în economie sunt doar câteva dintre informaţiile dezvăluite de acest top. De exemplu, fiecare zi de salariu la OMV Petrom aduce 80 de milioane de lei în economie.
Romatsa (controlul şi dirijarea traficului aerian), Nuclearelectrica (producţia de energie electrică), ING Bank (bancar), IBM (IT) şi Oracle (IT) sunt companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii, arată o analiză a ZF pe baza datelor din bilanţurile financiare ale companiilor cu cea mai mare masă salarială din 2015.
Demersul ZF, care a calculat salariile medii din companiile care au cele mai mari bugete de salarii din România, scoate la iveală unul dintre cele mai bine păzite secrete de către companii. În ce industrii activează companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii şi ce companii îşi plătesc mai bine angajaţii decât concurenţa, dar şi banii pe care îi lasă marile companii în economie sunt doar câteva dintre informaţiile dezvăluite de acest top.
Ce salariu câştigă un angajat la ING: Topul firmelor din România unde sunt cele mai mari salarii
Demersul ZF, care a calculat salariile medii din companiile care au cele mai mari bugete de salarii din România, scoate la iveală unul dintre cele mai bine păzite secrete de către companii. În ce industrii activează companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii şi ce companii îşi plătesc mai bine angajaţii decât concurenţa, dar şi banii pe care îi lasă marile companii în economie sunt doar câteva dintre informaţiile dezvăluite de acest top. De exemplu, fiecare zi de salariu la OMV Petrom aduce 80 de milioane de lei în economie.
Demersul ZF, care a calculat salariile medii din companiile care au cele mai mari bugete de salarii din România, scoate la iveală unul dintre cele mai bine păzite secrete de către companii. În ce industrii activează companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii şi ce companii îşi plătesc mai bine angajaţii decât concurenţa, dar şi banii pe care îi lasă marile companii în economie sunt doar câteva dintre informaţiile dezvăluite de acest top. De exemplu, fiecare zi de salariu la OMV Petrom aduce 80 de milioane de lei în economie.
Salariaţii pot să ceară de-acum concediul şi indemnizaţia de acomodare. Însă, pentru a putea obţine indemnizaţia lunară, salariaţii au nevoie de o cerere şi de mai multe acte justificative, procedura efectivă de acordare a acestui drept fiind inclusă într-un act normativ publicat recent în Monitorul Oficial.
Salariaţii care vor să adopte copii pot să ceară, începând de vineri, intrarea în concediul de acomodare şi plata unei indemnizaţii lunare. Noul tip de concediu este prevăzut de Legea nr. 57/2016, care a modificat Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei.
Concediul de acomodare are, potrivit actului normativ, o durată de cel mult un an de zile şi este acordat la cerere. Pe durata acestuia, salariatul îndreptăţit (adoptatorul sau oricare dintre cei doi soţi ai familiei adoptatoare) primeşte şi o indemnizaţie lunară. Totuşi, atât modelul cererii pentru acordarea concediului şi indemnizaţiei, cât şi procedura de plată a sumei lunare trebuiau stabilite prin Normele Legii adopţiei. Astfel, regulile au fost incluse de Guvern în Hotărârea nr. 579/2016, ce a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 623 din 12 august şi se aplică de la data publicării.
Plata indemnizaţiei lunare aferente concediului de acomodare este făcută în baza cererii persoanei îndreptăţite (modelul poate fi consultat în fişierul anexat articolului) şi a unor documente justificative. Concret, aşa cum reiese din Legea nr. 57/2016, odată cu cererea, solicitantul trebuie să depună:
În afară de aceste trei acte, Hotărârea Guvernului nr. 579/2016 prevede că mai sunt necesare şi:
Atât cererea, cât şi documentele justificative enumerate trebuie depuse şi înregistrate, în maximum zece zile lucrătoare de la data punerii în executare a hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei, la agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială în raza căreia îşi are domiciliul solicitantul. “În situaţia în care cererea este depusă după termenul prevăzut la alin. (3) (adică după expirarea celor zece zile lucrătoare de la data punerii în executare a hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei – n. red.), dar până la împlinirea termenului pentru care a fost dispusă încredinţarea în vederea adopţiei, drepturile se acordă de la data la care este depusă cererea“, scrie în actul normativ amintit.
Salariaţii pot să ceară de-acum concediul şi indemnizaţia de acomodare. Însă, pentru a putea obţine indemnizaţia lunară, salariaţii au nevoie de o cerere şi de mai multe acte justificative, procedura efectivă de acordare a acestui drept fiind inclusă într-un act normativ publicat recent în Monitorul Oficial.
Salariaţii care vor să adopte copii pot să ceară, începând de vineri, intrarea în concediul de acomodare şi plata unei indemnizaţii lunare. Noul tip de concediu este prevăzut de Legea nr. 57/2016, care a modificat Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei.
Concediul de acomodare are, potrivit actului normativ, o durată de cel mult un an de zile şi este acordat la cerere. Pe durata acestuia, salariatul îndreptăţit (adoptatorul sau oricare dintre cei doi soţi ai familiei adoptatoare) primeşte şi o indemnizaţie lunară. Totuşi, atât modelul cererii pentru acordarea concediului şi indemnizaţiei, cât şi procedura de plată a sumei lunare trebuiau stabilite prin Normele Legii adopţiei. Astfel, regulile au fost incluse de Guvern în Hotărârea nr. 579/2016, ce a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 623 din 12 august şi se aplică de la data publicării.
Plata indemnizaţiei lunare aferente concediului de acomodare este făcută în baza cererii persoanei îndreptăţite (modelul poate fi consultat în fişierul anexat articolului) şi a unor documente justificative. Concret, aşa cum reiese din Legea nr. 57/2016, odată cu cererea, solicitantul trebuie să depună:
În afară de aceste trei acte, Hotărârea Guvernului nr. 579/2016 prevede că mai sunt necesare şi:
Atât cererea, cât şi documentele justificative enumerate trebuie depuse şi înregistrate, în maximum zece zile lucrătoare de la data punerii în executare a hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei, la agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială în raza căreia îşi are domiciliul solicitantul. “În situaţia în care cererea este depusă după termenul prevăzut la alin. (3) (adică după expirarea celor zece zile lucrătoare de la data punerii în executare a hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei – n. red.), dar până la împlinirea termenului pentru care a fost dispusă încredinţarea în vederea adopţiei, drepturile se acordă de la data la care este depusă cererea“, scrie în actul normativ amintit.
Oficialii lanţului francez de hipermarketuri Auchan, care are pe piaţa locală circa 10.500 de salariaţi, afirmă că situaţia de pe piaţa muncii este extrem de dificilă, comparabilă cu cea din 2006-2007 când românii plecau în număr mare peste hotare, odată cu aderarea la UE. Pentru retailerul francez concurenţa nu vine însă doar de pe pieţele străine, ci şi din România, unde fabricile deschid noi linii de producţie şi caută salariaţi, informează Ziarul Financiar.
„Piaţa muncii din România a ajuns la o anumită maturitate în prezent, şi observăm acest lucru în special în judeţe precum Cluj, Timiş sau Sibiu. Sunt însă mai multe oraşe în această situaţie, un exemplu fiind Deva, unde este dificil să găsim angajaţi“, spun reprezentanţii Auchan, reţea de magazine cu prezenţă în marile oraşe ale ţării.
Retailerul are pe piaţa locală 33 de magazine cu afaceri de 1 mld. euro anul trecut, fiind unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală. După numărul de salariaţi este şi unul dintre cei mai mari angajatori locali. Din cei 10.500 de salariaţi, circa 7.500 sunt casieri şi lucrători comerciali, meserii plătite cu unele dintre cele mai mici salarii din economie.
Concurenţa de pe piaţa muncii şi majorarea salariului minim la nivel de economie la 1.200 de lei brut a dus însă la majorarea şi a salariilor din domeniul retailului.
„Anul trecut am majorat salariile în companie cu 25%. Un angajat începe cu un salariu de 1.300 de lei brut, iar după perioada de probă ajunge la 1.400 de lei pentru ca după un an să îi majorăm salariul la 1.500 de lei“, spun oficialii Auchan.
Oficialii lanţului francez de hipermarketuri Auchan, care are pe piaţa locală circa 10.500 de salariaţi, afirmă că situaţia de pe piaţa muncii este extrem de dificilă, comparabilă cu cea din 2006-2007 când românii plecau în număr mare peste hotare, odată cu aderarea la UE. Pentru retailerul francez concurenţa nu vine însă doar de pe pieţele străine, ci şi din România, unde fabricile deschid noi linii de producţie şi caută salariaţi, informează Ziarul Financiar.
„Piaţa muncii din România a ajuns la o anumită maturitate în prezent, şi observăm acest lucru în special în judeţe precum Cluj, Timiş sau Sibiu. Sunt însă mai multe oraşe în această situaţie, un exemplu fiind Deva, unde este dificil să găsim angajaţi“, spun reprezentanţii Auchan, reţea de magazine cu prezenţă în marile oraşe ale ţării.
Retailerul are pe piaţa locală 33 de magazine cu afaceri de 1 mld. euro anul trecut, fiind unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală. După numărul de salariaţi este şi unul dintre cei mai mari angajatori locali. Din cei 10.500 de salariaţi, circa 7.500 sunt casieri şi lucrători comerciali, meserii plătite cu unele dintre cele mai mici salarii din economie.
Concurenţa de pe piaţa muncii şi majorarea salariului minim la nivel de economie la 1.200 de lei brut a dus însă la majorarea şi a salariilor din domeniul retailului.
„Anul trecut am majorat salariile în companie cu 25%. Un angajat începe cu un salariu de 1.300 de lei brut, iar după perioada de probă ajunge la 1.400 de lei pentru ca după un an să îi majorăm salariul la 1.500 de lei“, spun oficialii Auchan.
Oficialii lanţului francez de hipermarketuri Auchan, care are pe piaţa locală circa 10.500 de salariaţi, afirmă că situaţia de pe piaţa muncii este extrem de dificilă, comparabilă cu cea din 2006-2007 când românii plecau în număr mare peste hotare, odată cu aderarea la UE. Pentru retailerul francez concurenţa nu vine însă doar de pe pieţele străine, ci şi din România, unde fabricile deschid noi linii de producţie şi caută salariaţi.
„Piaţa muncii din România a ajuns la o anumită maturitate în prezent, şi observăm acest lucru în special în judeţe precum Cluj, Timiş sau Sibiu. Sunt însă mai multe oraşe în această situaţie, un exemplu fiind Deva, unde este dificil să găsim angajaţi“, spun reprezentanţii Auchan, reţea de magazine cu prezenţă în marile oraşe ale ţării.