BusinessMagazin

Tag: romania

  • Gigantul german de fashion online Zalando vizează atragerea de noi clienţi în România şi mizează pe programul de loialitate Plus. Daniel Roginski, director general CEE: „Încă avem mult spaţiu de creştere pe piaţa românească”

    ♦ Platforma de fashion online Zalando are aproape 53,3 milioane de clienţi activi în Europa şi o valoare a mărfurilor tranzacţionate de peste 15 miliarde de euro. ♦ Un studiu local arată că românii se inspiră preponderent online (motoare de căutare, influenceri, platforme multi-brand), dar cumpără în mod egal din online şi offline (44% trimestrial). ♦ Programul Zalando Plus, lansat în august, devine un instrument cheie pentru fidelizare. ♦ Zalando investeşte în AI şi colaborări cu creatori de conţinut pentru a transforma experienţa de shopping, înregistrând o creştere de 10% a engagement-ului prin conţinutul mai cuprinzător.

    Gigantul german Zalando, care operează cea mai mare platformă online de modă din Europa, şi-a propus să accelereze achiziţia de noi clienţi pe piaţa din România, considerând că există încă un potenţial semnificativ de creştere. Compania va continua să investească în canalele unde este deja prezentă şi va intensifica promovarea programului său de loialitate, Zalando Plus, lansat local la finalul lunii august, pentru a consolida relaţia cu clienţii existenţi.

    „Ne vom concentra mai mult şi pe achiziţia de noi clienţi. Încă avem mult spaţiu de creştere în România, vom face investiţii suplimentare în canalele unde suntem deja prezenţi. Şi, de asemenea, vom dubla eforturile de promovare a programului nostru Plus, pentru a ne asigura că utilizatorii care doresc să rămână într-o relaţie mai apropiată cu noi pot beneficia şi mai mult de pe urma Zalando”, a declarat Daniel Roginski, director general în cadrul Zalando pentru regiunea CEE, în cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc la Bucureşti.

    La nivel european, Zalando este cea mai mare destinaţie online multi-brand de modă şi lifestyle, având aproape 53,3 milioane de clienţi activi (cei care au plasat cel puţin o comandă în ultimele 12 luni). Valoarea totală a mărfurilor tranzacţionate (GMV) depăşeşte 15 miliarde de euro, iar platforma colaborează cu peste 6.000 de branduri.

    România, o piaţă „unică”, axată pe cumpărăturile pentru familie

    Deşi compania nu publică date financiare detaliate la nivel de ţară, Daniel Roginski a subliniat specificul pieţei locale în cadrul conferinţei de presă.

    „Ce pot spune este că piaţa din România este destul de specifică pentru noi când vine vorba de cumpărăturile pentru familie. Situaţia în care portofoliul pentru copii este unul dintre cele mai importante este destul de unică, ceea ce, desigur, conduce la creşterea valorii medii a coşului, deoarece clienţii cumpără pentru familie, nu doar pentru ei înşişi. Deci, acest lucru este destul de unic. De asemenea, toate celelalte categorii care sunt foarte populare, cum ar fi streetwear, cum sporturile premium, conduc şi ele la o valoare medie a coşului şi o valoare medie a articolului puţin mai ridicate, în special având în vedere faptul că ne concentrăm pe un portofoliu de bună calitate”, a explicat Roginski, adăugând că „toate categoriile de produse cresc foarte bine” şi că, per total, creşterea este satisfăcătoare şi în linie cu ţintele companiei.

    De la retailer la ecosistem: focus pe calitate, lifestyle şi inspiraţie

    Strategia B2C a Zalando se bazează pe trei piloni principali: diferenţierea prin calitate (selecţie riguroasă a brandurilor şi a modului de prezentare), extinderea în zona de lifestyle (adăugând categorii precum sport, beauty, produse pentru copii pentru a acoperi mai multe nevoi) şi, tot mai important, inspiraţia.

    „Am dori să jucăm un rol activ când vine vorba de a inspira clienţii noştri despre ce să cumpere, ce branduri ar putea descoperi şi care ar putea fi următorul cel mai bun produs pe care l-ar putea căuta”, a subliniat Roginski. Compania investeşte în transformarea experienţei de shopping, în special pentru generaţiile tinere (Gen Z) care aşteaptă mai mult decât o simplă tranzacţie.

    Pentru a oferi inspiraţie, Zalando combină conţinutul creat de aproximativ 300 de colaboratori („creatori de stil”) cu tehnologia AI. Inteligenţa Artificială este folosită pentru a genera un conţinut mai cuprinzător: plasarea produselor în diverse contexte vizuale, crearea de videoclipuri care arată produsele în mişcare şi personalizarea locală, de exemplu, prin afişarea produselor pe fundalul oraşului din care provine clientul. Această abordare dă rezultate: „Dacă combini toate aceste lucruri – conţinut combinat cu videoclipuri şi imagini – vedem o creştere de 10% în engagement. Este un procent foarte bun şi demonstrează cu adevărat că strategia de a investi în direcţia asta a fost corectă”, a punctat Roginski.

    Studiu local: Românii caută inspiraţie online, dar cumpără şi offline

    Pentru a înţelege mai bine comportamentul consumatorilor locali, Zalando a realizat un studiu pe un eşantion de 1.000 de români. Rezultatele confirmă importanţa canalelor digitale, dar şi mentalitatea omnichannel a românilor.

    „Concluzia principală este că românii caută cu adevărat inspiraţie online, pe canalele digitale. Acesta este unul dintre canalele cele mai utilizate săptămânal sau zilnic. În al doilea rând, românii au, de asemenea, o mentalitate omnichannel. Deci, ei cumpără atât online, cât şi din magazine fizice”, a explicat Gilbert Kreijger, manager comunicare şi purtător de cuvânt pentru Benelux şi pieţele din Europa Centrală şi de Est (Croaţia, Ungaria, România şi Slovenia).

    Conform studiului, atunci când nu au un produs anume în minte, românii folosesc cel mai frecvent (zilnic/săptămânal) motoarele de căutare (52%), urmăresc conţinutul influencerilor (45%) şi accesează platforme online multi-brand (44%) pentru inspiraţie vestimentară. Magazinele fizice sunt vizitate săptămânal în acest scop de 38% dintre respondenţi. Interesant este că peste un sfert (27%) folosesc săptămânal şi platforme AI pentru idei vestimentare.

    „Am analizat şi generaţiile, dacă există diferenţe. Şi nu este o surpriză că Gen Z şi Millennials au o preferinţă foarte puternică pentru conţinutul influencerilor. Pe de altă parte, dacă ne uităm la generaţiile mai în vârstă, Gen X şi Baby Boomers, magazinele fizice şi mall-urile sunt mai importante”, a detaliat Kreijger. Preferinţa pentru influenceri este de 48% la Gen Z, comparativ cu doar 16% la Baby Boomers, în timp ce 54% dintre Baby Boomers preferă magazinele fizice pentru inspiraţie.

    Când vine vorba de achiziţii efective, balanţa între online şi offline este echilibrată: 44% dintre români cumpără cel puţin o dată pe trimestru de pe platforme online multi-brand şi acelaşi procent (44%) cumpără din magazine fizice şi mall-uri. „Arată cu adevărat că românii au o mentalitate omnichannel”, a concluzionat Kreijger.

    Studiul a relevat şi factorii care transformă interesul într-o achiziţie finală: preţul şi ofertele speciale (58%), livrarea şi returul rapid şi uşor (28%), informaţiile clare despre mărimi şi croială (23%) şi recenziile de încredere (20%). De asemenea, programele de loialitate sunt foarte apreciate: 73% dintre români ar reveni mai des la un magazin cu un program atractiv, cele mai dorite beneficii fiind acumularea de puncte pentru reduceri (53%), facilităţile de livrare/retur (48%) şi voucherele de ziua de naştere (48%).

  • Care sunt cele două oraşe din România ce întrec capitale vestice la nivelul de trai. PIB-ul, peste Madrid şi Milano

    În unele oraşe din România, locuitorii trăiesc peste media europeană, întrecând chiar şi Madridul, Milano sau Roma. Astfel, ţara noastră continuă să surprindă prin contrastul dintre regiunile sale economice.

    Conform celor mai recente date Eurostat, două oraşe din ţara noastră au reuşit să depăşească media Uniunii Europene (UE) în privinţa puterii de cumpărare, ci şi unele dintre cele mai dezvoltate capitale vestice. Astfel, Bucureştiul şi Cluj-Napoca se numără printre cele mai prospere zone ale Europei.

    În 2023, PIB-ul pe locuitor la nivelul Uniunii Europene a ajuns la 38.100 PPS (unităţi de putere de cumpărare), în creştere faţă de 36.000 PPS în anul precedent. PPS-ul este un indicator care măsoară mai exact standardul de viaţă, luând în calcul preţurile locale, nu doar valoarea nominală a produselor, scrie gandul.ro.

    Surprinzător, capitala României a depăşit cu mult această medie, atingând un nivel de 87.400 PPS – mai mult decât dublul valorii europene şi peste nivelul unor oraşe importante din sudul Europei, precum Roma, Milano sau Madrid.

    Astfel, Bucureştiul a devenit astfel un veritabil pol economic regional, datorită investiţiilor, salariilor mai ridicate şi prezenţei tot mai mari a companiilor multinaţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă platformă de crowdlending pe piaţa locală: Venevo a început selecţia proiectelor antreprenoriale pentru lansarea din 2026. Ţinta este de a finanţa peste 150 de proiecte în primul an

    Venevo, o nouă platformă de finanţare participativă prin împrumuturi (crowdlending) de pe plan local, a deschis procesul de selecţie a proiectelor antreprenoriale care vor fi listate la lansarea oficială, programată pentru primăvara anului viitor. Platforma îşi propune să intermedieze împrumuturi totale de 25 de milioane de euro în primul an de funcţionare. În prezent, cererea pentru autorizarea Venevo la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) se află în proces de analiză.

    Selecţia proiectelor, care se va desfăşura în următoarele luni, se adresează antreprenorilor care caută alternative la finanţarea bancară, creând o legătură directă între aceştia şi investitori individuali din România. Orice companie înregistrată în România, indiferent de vechime, domeniu sau dimensiune, poate aplica. Fiecare proiect va fi evaluat printr-un sistem intern de analiză a riscului, completat de o echipă de specialişti. Antreprenorii eligibili îşi vor putea stabili propria ofertă de finanţare, inclusiv dobânda. Pentru lansare, Venevo va selecta minimum 20 de proiecte.

    Platforma va permite investitorilor individuali să acorde împrumuturi direct afacerilor româneşti, 100% digital, începând cu sume minime de 100-250 de lei per proiect. Rambursarea se va face lunar, cu dobândă inclusă, conform unui grafic contractual. Investitorii vor avea acces la informaţii detaliate despre fiecare proiect, inclusiv scorul de risc. Randamentele anuale pentru investitori sunt estimate între 10% şi 30%.

    „Construim un mecanism funcţional, scalabil şi reglementat, care face legătura între antreprenori şi investitori fără intermediere bancară. România are nevoie de soluţii financiare noi, adaptate realităţilor economice locale. IMM-urile au idei viabile, dar nu găsesc sprijin, iar investitorii individuali nu mai vor depozite cu dobânzi infime. Venevo răspunde ambelor nevoi”, a declarat Matei Oprea, fondator Venevo.

    Platforma, construită integral în România, a beneficiat de investiţii de peste 250.000 de euro în tehnologie şi reglementare. Fondatorul subliniază potenţialul pieţei locale, menţionând că în Europa finanţările alternative mobilizează anual peste 11 miliarde de euro, în timp ce în România există zeci de mii de companii care nu accesează credite bancare.

    În primul an, Venevo ţinteşte finanţarea a cel puţin 150 de proiecte şi atragerea a peste 9.500 de investitori activi. De asemenea, platforma plănuieşte lansarea unei funcţionalităţi de tranzacţionare anticipată (similară unei pieţe secundare), care va permite investitorilor să îşi vândă investiţiile înainte de termen altor utilizatori.

  • O nouă operaţiune de sabotaj instrumentată de Rusia în România

    Serviciul Român de Informaţii anunţă că a dejucat, în cooperare cu parteneri naţionali şi internaţionali, o nouă operaţiune de sabotaj instrumentată de Rusia în România.

    Serviciul Român de Informaţii, în cooperare cu DIICOT, MAI-DCCO şi MApN-DGIA, precum şi cu servicii partenere externe, informează că a prevenit comiterea unei noi operaţiuni de sabotaj pe teritoriul naţional, cu implicarea a doi cetăţeni ucraineni, aflaţi sub coordonarea directă a unor reprezentanţi ai serviciilor secrete ruse, scopul acestora fiind distrugerea prin incendiere a unui sediu al companiei NOVA POST din municipiul Bucureşti.

    Astfel, în intervalul 14-15 octombrie 2025, SRI a identificat şi monitorizat doi cetăţeni ucraineni care au accesat teritoriul naţional dinspre Polonia spre Bucureşti şi au depus la sediul NOVA POST din Bucureşti două colete care conţineau dispozitive incendiare cu iniţiere de la distanţă, confecţionate artizanal, disimulate în căşti audio şi piese auto, respectiv componente de monitorizare a locaţiei prin GPS.

    „Angrenarea echipelor proprii şi a resurselor specializate a permis identificarea imediată a coletelor incendiare, dezamorsarea acestora şi prevenirea iniţierii intenţionate sau accidentale a dispozitivelor. În prezent, organele judiciare, împreună cu structurile poliţieneşti şi cele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale din ţara noastră, derulează investigaţii, inclusiv în format partenerial, privind acţiunile celor doi cetăţeni ucraineni. Expertiza preliminară relevă un modus operandi complex: utilizarea de substanţe incendiare (termit şi nitrat de bariu), disimularea acestora cu posibilitatea iniţierii lor de la distanţă, respectiv adoptarea de către cei doi cetăţeni ucraineni a unor măsuri de autoprotecţie specifice serviciilor de informaţii. Datele obţinute confirmă afilierea celor doi cetăţeni ucraineni la o reţea extinsă de sabotori vizând ţări europene, controlată de serviciile secrete ruse. Acţiunile acestora se încadrează în acelaşi tipar operaţional care vizează infrastructura extinsă a companiei NOVA POST – cea mai mare companie privată de curierat ucraineană”, informează SRI.

    Reuters anunţa, mai devreme, că Polonia şi România au dejucat un complot rus privind trimiterea de colete explozive.

    Polonia şi România au reţinut opt persoane suspectate de planificarea unor acte de sabotaj în numele Rusiei, au declarat marţi autorităţile din Varşovia, trei arestări fiind legate de un presupus nou plan de trimitere a unor colete explozive, de data aceasta către Ucraina.

    Oficialii europeni au acuzat anterior Rusia pentru detonarea unor colete transportate de DHL şi DPD în Europa în 2024, în ceea ce serviciile de securitate au declarat că a fost parte a unui test pentru un complot rus de a declanşa explozii pe zborurile de marfă către Statele Unite. Rusia a negat existenţa unor astfel de planuri.

    Polonia afirmă că a fost ţinta unor tactici precum incendii provocate şi atacuri cibernetice într-un „război hibrid” purtat de Rusia pentru a destabiliza naţiunile care susţin Kievul în războiul rus din Ucraina. Moscova a negat aceste acuzaţii.

    „Informaţiile preliminare indică faptul că au creat un fel de rută pentru a trimite explozibili prin Polonia şi România către Ucraina”, a declarat Jacek Dobrzynski, purtătorul de cuvânt al coordonatorului serviciilor speciale.

    „Unul dintre ei, un ucrainean în vârstă de 21 de ani, a fost reţinut aici, în Polonia, lângă Varşovia. Colegii săi, care călătoreau spre România, au fost reţinuţi de serviciile speciale româneşti la Bucureşti”.

    Procuratura Naţională Poloneză a declarat că transporturile de colete au fost interceptate de România înainte de a provoca vreun prejudiciu.

    Transporturile ar fi trebuit să ia foc sau să explodeze în mod spontan în timpul transportului, iar scopul acţiunilor planificate era de a intimida populaţia şi de a destabiliza ţările Uniunii Europene care susţin Ucraina.

    Dobrzynski a mai spus că, în ultimele luni, Agenţia de Securitate Internă a reţinut un total de 55 de persoane care au acţionat în detrimentul Poloniei şi în numele serviciilor secrete ruse.

  • ​Arnaud Charmetant, preşedintele Asociaţiei pentru Agricultură Integrată, Durabil Economică şi Rentabilă (AIDER): Calitatea terenurilor agricole din România este foarte bună, fermierii români sunt flexibili

    Atuurile României în domeniul agriculturii sunt legate atât de calitatea terenurilor, dar şi de cât de uşor se pot adapta fermierii români, care lasă domenii precum cel de IT, cel economic pentru a deveni antreprenori în agricultură. Astfel caracterizează Arnaud Charmetant, preşedintele Asociaţiei pentru Agricultură Integrată, Durabil Economică şi Rentabilă (AIDER) piaţa locală, făcând o comparaţie cu Franţa. El a fost prezent la conferinţa  ZF Agrobusiness Summit 2025.

    „Faţă de Franţa, România are în plus calitatea terenurilor, sunt foarte bune. Avem fermieri care sunt mult mai flexibili decât cei francezi, care moştenesc businessul din familie. Vedem fermieri din Romania cu viziune diferită. Unii fermieri sunt IT-işti, alţii sunt economişti, alţii agronomi şi viziunea lor este total diferită. Aici avem un avantaj prin diversitatea fermierilor şi se creează o dinamică care duce spre spre o schimbare pozitivă”, a spus Arnaud Charmetant, preşedintele Asociaţiei pentru Agricultură Integrată, Durabil Economică şi Rentabilă (AIDER):.

    Ce a mai declarat Arnaud Charmetant în cadrul ZF Agrobusiness Summit 2025:

    „Am ajuns în România acum 22 de ani ca tânăr student, am devenit fermier, am ales Romania pentru că era o ţară cu foarte multe oportunităţi, cu potenţial extrem de mare, condiţiile pedoclimatice foarte bune, cu acces la apă pentru irigaţii, deschidere către portul Constanţa, care este un mare avantaj pentru comercializare.

    Trebuie să procesăm, dar ca fermier, provocarea cea mai mare este să asigurăm un flux constant ca volum, dar acum dorim să avem şi produse sustenabile. Trebuie să jonglăm cu mulţi factori care sunt imposibil de controlat – vreme, preţ. Cu toate acestea, fermierii rămân în Romania şi fac performanţă.

    Legat de educaţia fermierilor, vedem un interes mai mare în cadrul Asociaţiei al fermierilor  care doresc să schimbe practicile în ferme, să devină mai sustenabile nu numai din punct de vedere al mediului, dar şi din punct de vedere economic.

    Pentru a supravieţui în piaţă trebuie să ştim să evoluăm, să schimbăm practici. Promovăm foarte mult reducerea lucrului la sol pentru a nu pierde apa. Irigaţiile sunt un factor foarte important, dar vedem că următoarea provocare este accesul la apa. S-a văzut deja în câteva zone din Romania unde din cauza unui nivel foarte scăzut al Dunării, resursa de apă a fost mai redus. Trebuie să ne gândim şi mai departe. Irigaţiile sunt foarte bună, dar vor fi doar pentru unele zone.

    Pentru fermieri, schimbări climatice sunt o realitate, deja nu mai sunt excepţie. Atunci, trebuie să te adaptezi şi să schimbi practici pentru a rămâne pe piaţă, să asiguri un volum constant şi să fie şi o marfă sustenabilă, mai prietenoasă cu mediul.

    Prima investiţie este în om, pentru că trebuie să ai curajul să schimbi ce faci de 25 de ani, arătura, discuitul sunt modelul în agricultură, dar astăzi nu este unul de viitor, ţinând cont că volumul de precipitaţii anuale este mai redus şi atunci trebuie să schimbi tehnologii. Fermierii au nevoie de ajutor, de susţinere, să fie încurajat să schimbe tehnologii.

    Trebuie şi susţinere financiară să adapteze tehnologia pe care o are în fermă, să poată să acceseze unelte digitale care ajută la luarea unor decizii mai bune, mai sustenabile şi să poată să reziste.

    E greu să faci o comparaţie între Franţa şi România, piaţă este foarte diferită. În Franţa, sectorul de cooperative este foarte dezvoltat, cel de desfacere, vânzarea producţiei este mult mai organizat, mai structurat. Romania istoric este un mare exportator, după care ne ducem direct către traderi.

    Nu ştiu dacă un model franţuzesc este perfect, pot fi luate lucrurile bune şi adaptate în Romania, dar cred că şi Romania are un context foarte diferit şi trebuie să găsească propriile soluţii. România are diferită partea de infrastructură, suntem în urma Franţei”.

  • Turcii de la Trendyol accelerează integrările comercianţilor din România: Carrefour devine primul mare retailer alimentar listat pe platformă cu 200 de categorii de produse

    Trendyol, marketplace-ul de origine turcă lansat pe plan local la începutul anului 2024, a anunţat integrarea Carrefour pe platforma sa, marcând astfel prima colaborare cu un lanţ mare de retail alimentar din România. Momentan, clienţii pot comanda doar produse non-alimentare (produse de bază şi de larg consum) din aplicaţia Trendyol, indiferent de proximitatea unui magazin fizic.

    Trendyol, marketplace-ul de origine turcă lansat pe plan local la începutul anului 2024, a anunţat integrarea Carrefour pe platforma sa, marcând astfel prima colaborare cu un lanţ mare de retail alimentar din România. Momentan, clienţii pot comanda doar produse non-alimentare (produse de bază şi de larg consum) din aplicaţia Trendyol, indiferent de proximitatea unui magazin fizic.

    Gama listată acoperă în prezent peste 200 de categorii de produse, printre acestea numărându-se detergenţi, produse pentru copii şi bebeluşi, cafea, articole de îngrijire personală, produse de curăţenie, hrană pentru animale de companie, jucării şi electrocasnice mici.

    Toate comenzile Carrefour plasate pe Trendyol vor fi livrate la nivel naţional prin FAN Courier, într-un termen estimat de 72 de ore.

    „Parteneriatul cu Carrefour reprezintă un pas important în consolidarea marketplace-ului Trendyol pe plan local. România este o piaţă-cheie de creştere pentru noi, iar această colaborare ne ajută să ne extindem oferta de cumpărături de zi cu zi, oferind acces rapid şi convenabil la produse, la aceleaşi preţuri ca în magazine”, a declarat Irem Yılandil, Head of International Expansion la Trendyol.

    De cealaltă parte, retailerul de origine franceză mizează pe diversificarea canalelor de vânzare, punând un accent semnificativ pe brandurile proprii în cadrul acestui parteneriat.

    „Acest parteneriat reprezintă un pas important în consolidarea strategiei noastre omnichannel şi în diversificarea canalelor de vânzare. Am lansat acest proiect cu o selecţie de produse de bază, în care mărcile proprii Carrefour au o pondere semnificativă, acoperind categorii precum electrocasnice, articole pentru îngrijire personală şi a casei, produse de băcănie şi hrană pentru animale”, a declarat Narcis Horhoianu, Chief Marketing Officer & E-commerce şi membru în Comitetul Executiv Carrefour România.

    Pentru Carrefour, această colaborare se adaugă strategiei sale extinse de e-commerce, care include deja vânzări prin site-ul propriu carrefour.ro şi parteneriate cu platformele de livrare rapidă Bringo, Glovo, Wolt şi Bolt Food.

    Selecţia de produse Carrefour de pe Trendyol urmează să fie extinsă în curând, cu noi categorii precum electronice pentru casă şi articole pentru grădină.

    Pentru Trendyol, parteneriatul cu un retailer de ancora precum Carrefour vine după ce, din decembrie anul trecut, platforma a derulat un program accelerat de integrare a mii de afaceri locale, majoritatea fiind IMM-uri.

    După primele nouă luni din acest an, Trendyol ajunsese la 3.500 de comercianţi români pe platformă, volumul generat de aceştia crescând la 40% din totalul afacerilor de pe piaţa locală, de la 10% în urmă cu doar patru luni, susţin reprezentanţii companiei.

    Până la finalul anului, Trendyol şi-a propus să dubleze numărul de parteneri locali, în condiţiile în care există o cerere mare din partea acestora.

  • SVN Romania a intermediat vânzări de locuinţe de 200 mil. euro în primele nouă luni din 2025. Piaţa rezidenţială rămâne stabilă, cu o scădere uşoară de 0,3%

    Compania de consultanţă imobiliară SVN Romania a vândut peste 1.300 de locuinţe în valoare totală de aproximativ 200 de milioane de euro în primele nouă luni ale anului 2025, potrivit datelor companiei. Valoarea medie a unei tranzacţii intermediată de SVN a fost de circa 154.000 de euro, iar cea mai scumpă proprietate vândută a fost o vilă interbelică din centrul Capitalei, tranzacţionată la 1,3 milioane de euro.

    Compania estimează pentru întreg anul o creştere de 30% a cifrei de afaceri, peste nivelul de 10,4 milioane de euro raportat în 2024. Evoluţia pozitivă a fost susţinută de diversificarea portofoliului de proiecte şi de extinderea activităţii pe piaţa secundară, într-un context în care oferta de locuinţe noi a scăzut, iar TVA-ul majorat a temperat cererea pentru unităţile rezidenţiale nou-construite.

    „2025 este un an cu rezultate bune pentru piaţa rezidenţială din România, într-un context dificil, şi cu rezultate excelente pentru noi, care am reuşit să ne creştem afacerile cu 30% după primele nouă luni ale anului, fără a avea un ajutor din partea pieţei. Am continuat să ne dezvoltăm în direcţia unei companii de tip one-stop-shop, care oferă integrat toate serviciile necesare dezvoltării unui proiect imobiliar”, a declarat Andrei Sârbu, CEO SVN Romania.

    SVN Romania oferă consultanţă pentru 11 proiecte rezidenţiale noi aflate în dezvoltare sau pregătite pentru lansare, printre care Sema Home şi Cosmopolis Evolia, cu un potenţial total de peste 12.000 de unităţi locative.

    În paralel, divizia SVN Romania Î Credit & Financial Solutions a intermediat credite ipotecare de 210 milioane de euro în primele nouă luni ale anului şi a ajuns la o reţea de 30 de birouri la nivel naţional. Segmentul de finanţare corporate a fost, de asemenea, extins, compania oferind consultanţă pentru dezvoltatori în obţinerea finanţărilor bancare pentru proiecte mari.

    La nivel de piaţă, 119.500 de unităţi locative au fost vândute în România în primele nouă luni din 2025, un nivel similar cu cel din 2024 (–0,3%), în timp ce Bucureştiul şi Ilfovul au consemnat o scădere de 3,4%, potrivit datelor ANCPI. În acelaşi timp, volumul creditelor ipotecare acordate la nivel naţional a ajuns la 7,4 miliarde de euro în primele opt luni ale anului, în creştere cu 34%, conform BNR.

    Fondată în urmă cu şase ani, SVN Romania este una dintre cele mai mari companii de consultanţă imobiliară din ţară şi lider pe segmentul rezidenţial. De la înfiinţare, compania a intermediat vânzarea a peste 11.000 de locuinţe, cu o valoare cumulată de peste 1,1 miliarde de euro.

  • Digi România lansează o emisiune de obligaţiuni de 500 mil. euro şi anunţă răscumpărarea integrală a obligaţiunilor scadente în 2028

    Digi Communications (DIGI), operator de telecomunicaţii cu o capitalizare de 1,8 mld. euro, a anunţat luni că subsidiara sa din România, Digi Romania S.A., a lansat o ofertă de obligaţiuni senioare garantate în valoare totală de 500 de milioane de euro, cu scadenţa în 2031. În paralel, compania a emis o notificare de răscumpărare integrală, condiţionată, pentru obligaţiunile existente de 400 de milioane de euro, cu dobândă de 3,25%, scadente în 2028.

    Noua emisiune de obligaţiuni, cu valoare nominală minimă de 100.000 de euro, va fi listată pe piaţa reglementată Euronext Dublin, după aprobarea de către acţionarii Digi Romania în Adunarea Generală Extraordinară din 23 septembrie 2025. Barclays Bank Ireland şi Citigroup Global Markets Europe AG sunt coordonatori globali şi bookrunneri principali ai ofertei, alături de ING Bank, Banco Santander, Société Générale şi UniCredit Bank.

    Obligaţiunile vor reprezenta datorii senioare garantate ale Digi Romania, iar ulterior emiterii pot fi garantate şi de alte subsidiare ale grupului, conform termenilor prevăzuţi în documentaţia tranzacţiei. Garanţiile vor acoperi active mobile prezente şi viitoare ale Digi Romania, inclusiv conturi, creanţe, stocuri, echipamente, drepturi de proprietate intelectuală şi veniturile aferente acestora, dar şi acţiunile deţinute de Digi Romania în Digi Spain, precum şi acţiunile deţinute de compania-mamă în Digi Romania.

    Oferta se adresează exclusiv investitorilor instituţionali – celor calificaţi conform Regulii 144A din legislaţia americană şi celor din afara SUA conform Regulamentului S. Obligaţiunile nu vor fi oferite către persoane fizice şi nu vor fi distribuite în jurisdicţii în care oferta ar fi interzisă de lege.

    Fondurile obţinute din această emisiune vor fi folosite pentru refinanţarea obligaţiunilor emise în 2021, cu scadenţă în 2028, rambursarea parţială a Facilităţii A din contractul de credit semnat în aprilie 2021 cu un consorţiu de bănci, precum şi pentru scopuri corporative generale şi acoperirea costurilor tranzacţiei. Digi menţionează că refinanţarea include şi plata dobânzilor acumulate, a onorariilor intermediarilor şi a altor cheltuieli de tranzacţie.

    În cadrul procesului de emisiune, Citigroup Global Markets Europe AG sau entităţi afiliate pot derula operaţiuni de stabilizare pentru a susţine preţul obligaţiunilor pe piaţă.

    Digi Romania a emis o notificare de răscumpărare integrală pentru obligaţiunile de 400 milioane de euro scadente în 2028, la un preţ care include valoarea nominală şi costurile aferente. Răscumpărarea este condiţionată de finalizarea uneia sau mai multor tranzacţii de finanţare care să genereze fondurile necesare acoperirii integrale a sumei datorate. Data estimată pentru răscumpărare este 30 octombrie 2025, cu posibilitatea unei amânări în funcţie de calendarul operaţional.

    ​

  • Florina Andra Ilie, Senior Manager, HR & ESG Advisory, Forvis Mazars în România, despre transpunerea Directivei UE privind transparenţa salarială: România are oportunitatea de a demonstra că egalitatea salarială reprezintă un principiu de bază al sistemelor de remunerare

    O nouă analiză evidenţiază modul în care Belgia, Finlanda, Suedia şi alte ţări dau tonul în reducerea diferenţei salariale între femei şi bărbaţi – şi ce poate învăţa România din experienţa lor.

    Se aşteaptă ca România să publice în perioada următoare un proiect de lege pentru transpunerea Directivei UE privind transparenţa salarială (Directiva (UE) 2023/970), termenul limită fiind 7 iunie 2026. O analiză comparativă a şapte state membre UE – Belgia, Finlanda, Irlanda, Suedia, Ţările de Jos, Lituania şi Polonia – arată cum aceste ţări au început deja să integreze transparenţa salarială în legislaţia naţională şi oferă perspective valoroase asupra modului în care România ar putea aborda transpunerea directivei.

    Adoptată în mai 2023, Directiva UE privind transparenţa salarială este o iniţiativă emblematică menită să reducă diferenţele de remunerare între femei şi bărbaţi. Prin promovarea principiului „salariu egal pentru muncă egală”, Directiva introduce obligaţii de raportare, acces sporit la informaţii salariale pentru angajaţi şi măsuri concrete pentru asigurarea echităţii salariale în toate statele membre.

    „România are acum oportunitatea de a demonstra că egalitatea salarială reprezintă un principiu de bază al sistemelor de remunerare şi că transparenţa salarială este un pilon firesc, care reflectă realităţile economice şi sociale ale ţării – oferind astfel un exemplu puternic în regiune”, a declarat Florina Andra Ilie, Senior Manager, HR & ESG Advisory, Forvis Mazars în România. „Învăţând din modul în care alte state membre au transpus Directiva, România poate evita capcanele frecvente, poate asigura o transparenţă autentică la toate nivelurile şi poate crea valoare durabilă atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori”.

    Principalele constatări din Europa

    • Transparenţa salarială în recrutare – Belgia şi Lituania solicită indicarea directă a intervalelor salariale în anunţurile de angajare, în timp ce Finlanda, Irlanda, Polonia, Suedia şi Ţările de Jos permit comunicarea acestora într-o etapă ulterioară a procesului de recrutare. Polonia a stabilit un termen anticipat pentru implementarea prevederilor referitoare la transparenţa salarială în procesul de recrutare – 24 decembrie 2025, cu şase luni înainte de termenul general de transpunere la nivelul Uniunii Europene, din iunie 2026.
    • Interdicţia privind istoricul salarial – Toate cele şapte ţări interzic angajatorilor să solicite informaţii despre salariile anterioare ale candidaţilor, pentru a preveni perpetuarea inegalităţilor salariale.
    • Evaluarea muncii de valoare egală – Belgia, Finlanda, Lituania, Ţările de Jos şi Suedia impun angajatorilor utilizarea unor criterii clare – precum competenţele, efortul, responsabilitatea şi condiţiile de muncă – la stabilirea salariilor. Suedia merge mai departe, integrând aceste criterii în audituri anuale de echitate salarială.
    • Transparenţa salarială cu protecţia datelor – Angajatorii trebuie să partajeze datele salariale în condiţii de siguranţă, să anonimizeze sau să agregheze comparaţiile şi să limiteze divulgarea informaţiilor. Finlanda, Irlanda şi Suedia integrează explicit cerinţele GDPR în raportările şi auditul salarial, în timp ce Lituania şi Belgia asigură conformitatea prin aplicarea principiilor generale ale GDPR sau prin mecanisme interne de supraveghere.
    • Dreptul la informare – Belgia, Finlanda, Lituania, Ţările de Jos şi Suedia prevăd acest drept în proiectele de lege, de regulă însoţit de obligaţia de a răspunde în termen de două luni şi de reamintiri anuale. Finlanda şi Suedia oferă garanţii solide privind protecţia vieţii private, Suedia extinzând acest drept şi la foştii angajaţi.
    • Obligaţii de raportare – Finlanda, Suedia şi Ţările de Jos respectă îndeaproape directiva, cu raportarea diferenţei salariale între sexe în etape, în funcţie de dimensiunea companiei. Lituania impune măsuri corective dacă diferenţele nejustificate depăşesc 5%. Belgia utilizează un model de raportare centralizat. Lituania a introdus un mecanism corectiv prin care angajatorii sunt obligaţi să remedieze, în termen de şase luni, diferenţele nejustificate de peste 5%; în caz contrar, aceştia vor fi supuşi unor evaluări comune obligatorii ale nivelurilor de remunerare.
    • Sancţiuni – Aplicarea legii variază: Finlanda poate aplica amenzi de până la 80.000 €, Ţările de Jos pot impune penalităţi de peste 10.000 €, iar Polonia sancţionează angajatorii care nu includ informaţii salariale în anunţurile de job.

    Ce înseamnă acest lucru pentru România

    Deşi România nu şi-a publicat încă proiectul de lege, se aşteaptă ca guvernul să se bazeze pe un mix între obligaţiile UE şi priorităţile interne. Observarea modelelor altor ţări oferă României perspective practice de a concepe un cadru echilibrat – unul care să consolideze încrederea angajaţilor, să ofere mediului de afaceri îndrumări clare privind conformarea şi să îmbunătăţească reputaţia ţării în privinţa practicilor de muncă corecte şi transparente.

    „Transparenţa salarială nu ar trebui percepută ca o povară legislativă, ci ca o oportunitate pentru companiile româneşti de a da exemplu”, a adăugat Florina Andra Ilie. „Salariile stabilite prin practici corecte şi transparente sporesc retenţia angajaţilor, construiesc încredere şi oferă un avantaj competitiv atât în faţa angajaţilor, cât şi a investitorilor”.

    Paşii următori

    Angajatorii din România sunt încurajaţi să înceapă pregătirile încă de pe acum, prin revizuirea structurilor salariale, auditarea practicilor de recrutare şi alinierea tuturor proceselor conexe, pentru a fi pregătiţi să respecte cerinţele de conformare imediat ce legea naţională va fi publicată.

     

  • VIDEO. Bogdan Putinică dezvăluie noul său rol: a plecat de la gigantul Microsoft pentru a conduce expansiunea startup-ului global de AI Wonderful în 29 de ţări. “Este o rachetă, în hiperexpansiune la nivel global” care oferă agenţi AI semiautonomi – “cam vârful de inovaţie în AI în acest moment”

    La o săptămână după anunţul surprinzător al plecării sale de la conducerea operaţiunilor gigantului american Microsoft din România, Moldova, Ucraina ţările baltice şi din regiunea CIS, Bogdan Putinică a anunţat noul său rol: nu la o altă corporaţie – ci un la un start-up AI, fondat în urmă cu doar un an, aflat în plină expansiune la nivel global.

    Într-o discuţie cu Ziarul Financiar, Bogdan Putinică – unul dintre cei mai vizibili manageri români din tehnologie – a dezvăluit că va fi responsabil de dezvoltarea de la zero a prezenţei Wonderful, un startup global de inteligenţă artificială aflat în plină expansiune, în 29 de ţări.

    „A apărut de niciunde această conversaţie interesantă cu unul din «copiii frumoşi» ai IT-ului din acest moment. Este o organizaţie care are doar un an, care este o rachetă din punct de vedere al creşterii explozive şi care aduce o platformă de AI care funcţionează. Şansa de a lucra într-o zonă de inovaţie de AI reală, care depăşeşte povestea balonului de săpun, pe mine m-a atras foarte mult”, a afirmat Putinică.

    Fondată la începutul anului 2025, Wonderful a dezvoltat o platformă de „agenţi AI” care gestionează interacţiunile vocale cu clienţii pentru companii, într-un mod care depăşeşte calitatea unui agent uman, explică Bogdan Putinică. Spre deosebire de sistemele tradiţionale de tip IVR („apasă 1 pentru…”), agenţii AI ai Wonderful pot purta conversaţii în limbaj natural, în peste 20 de limbi, inclusiv în limba română, gestionând inteligent întreruperile şi adaptându-şi tonul şi viteza.

    „Când discutăm despre adopţie şi deployment al AI-ului într-un mediu economic, nu mai este doar un mic bot care scrie poveşti. Platforma a ajuns în zona de «agenţi AI», în care AI-ul are caracteristici semi-autonome, sub control uman, dar care interacţionează între ele pentru a produce rezultate. Este cam vârful de inovaţie în AI în acest moment”, a explicat Putinică.

    Compania, care a atras recent o finanţare seed de 34 de milioane de dolari de la fonduri de top precum Index Ventures, se adresează companiilor mari din industrii precum telecom, utilităţi, sănătate sau banking, care au operaţiuni intensive de relaţii cu clienţii.

    Noul rol al lui Bogdan Putinică este unul de construcţie, similar cu experienţa sa de la începutul anilor 2000, când a fondat şi crescut startup-ul IP Devel. Principalele sale priorităţi sunt deschiderea comercială a pieţelor din cele 29 de ţări şi atragerea de talente pentru a forma echipe locale.

    „Focusul meu este, în primul rând, pe companiile de vârf ale economiei fiecăreia dintre aceste ţări. Pentru a putea duce aceste discuţii ai nevoie de credibilitate şi de expertiză”, a spus el. „A doua prioritate este atracgerea de talent. Ne dezvoltăm în câteva zeci de ţări, la nivel global, cu echipe locale şi căutăm să aducem alături de noi talent care să fie la nivelul provocării pe care o avem”.

    Un prim pas în această direcţie a fost deja făcut în România, prin numirea Luciei Stoicescu, fost CEO al companiei mindit.io, în funcţia de Country Manager.
     

    De ce pleacă de la Microsoft? „Am sentimentul că mi-am făcut treaba”
     

    Decizia de a părăsi gigantul Microsoft pentru o „rachetă a fost una „relativ uşoară”. “Am cam dus la bun sfârşit marile ancore pe care puteam să ni le propunem pentru această perioadă şi, fără modestie, cred că am făcut tot ce puteam face acolo. Acest sentiment de «complet», «I did my job, my part is done», îmi dă o zonă de linişte, dar şi de motivaţie diferită”, a afirmat Putinică.

    El susţine că, în mandatul său de patru ani, a reuşit să reconstruiască parteneriatul de încredere cu sectorul public, care era blocat, în opinia sa, de ecourile problemelor din trecut (n . red. – aşa numitul “dosar Microsoft” privind preţul la care a cumpărat statul român licenţe Microsoft pentru sistemele sale). În acest context, el afirmă că a contribuit la livrarea primului Cloud Guvernamental pe tehnologie Microsoft. De asemenea, Putinică a precizat că, în această perioadă, cota de piaţă a platformei Azure în România a crescut la un nivel pe care el îl descrie drept „covârşitor”. „Cred că plutea în aer nevoia de schimbare. Am simţit că acolo mă trage următoarea parte din cariera mea”.