Statul pe scaun un timp îndelungat poate duce la dureri de spate şi diverse leziuni ale coloanei vertebrale.
Din fericire, putem preveni aceste probleme dacă facem mai mult sport. O tehnică anume de yoga este foarte eficientă pentru eliminare durerilor de spate, iar partea bună este că durează doar 2 minute.
Citiţi continuarea pe CSID.ro
Statul pe scaun un timp îndelungat poate duce la dureri de spate şi diverse leziuni ale coloanei vertebrale.
Din fericire, putem preveni aceste probleme dacă facem mai mult sport. O tehnică anume de yoga este foarte eficientă pentru eliminare durerilor de spate, iar partea bună este că durează doar 2 minute.
Citiţi continuarea pe CSID.ro
Szczurek are o carieră de aproape 20 de ani în cadrul băncii şi a avut un rol semnificativ în crearea celui mai mare fond de pensii din Polonia.
A trecut apoi în arena bancară, a restructurat cu succes divizia Retail Banking din cadrul ING Bank Slaski, iar înainte de a prelua funcţia de conducere a ING Bank România a fost responsabil, vreme de trei ani, de divizia Retail Banking a TMB Thailanda.
13.100 de firme din România sunt calificate de studiu BNR drept performante; în total, există 608.000 de companii active înregistrate. Efectul pe care îl au aceste 2,1% din firmele de pe piaţa românească în economie este uriaş. Companiile-elită sunt un etalon în ce priveşte capacitatea economiei de a face faţă provocărilor viitoare, de a genera creştere economică sustenabilă şi de a schimba structura economiei spre sectoare mai inovative, bazate pe cunoaştere. Firmele performante au avut profit mulţi ani, au un grad scăzut de îndatorare şi productivitate ridicată, au un rol important la nivelul ramurii economice în care îşi desfăşoară activitatea şi gestionează mai eficient resursele umane şi materiale.
Verdictul dat de analiza acestei elite economice este că, în lipsa unor modificări structurale importante în economie, o creştere anuală sustenabilă a PIB nu poate depăşi 3-4%. De exemplu, dacă am fi avut în economie, în ultimul deceniu, numai firme care ar fi obţinut rezultate precum cele mai performante companii, atunci creşterea medie anualizată a PIB ar fi fost de 3,5% în perioada 2006-2015 (faţă de 2,65% cât a fost efectiv), reiese dintr-un studiu publicat de Banca Naţională, coordonat de Florian Neagu, director adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară.
În aceste condiţii, ce am putea să facem dacă ne dorim creşteri mai mari ale PIB în mod sustenabil? Iniţiativa ar aparţine în mod preponderent autorităţilor, nu firmelor, care şi-au făcut treaba, susţin autorii studiului.
„Avem în vedere, pe lângă reforme structurale (în special în infrastructură şi educaţie) care să sprijine firmele să genereze mai multă valoare adăugată, eficientizarea administraţiei publice, debirocratizarea, reevaluarea cheltuielilor cu asigurările sociale şi o mai bună colectare fiscală (inclusiv prin întărirea disciplinei financiare a firmelor). De altfel, în opinia managerilor care conduc firmele cele mai performante, problema cea mai presantă cu care se confruntă în desfăşurarea activităţii este nivelul ridicat al fiscalităţii. Disponibilitatea forţei de muncă bine pregătite este pe locul secund. Accesul la finanţare este enumerat de firmele cele mai performante ca fiind pe ultimul loc în lista problemelor cu care se confruntă”, se arată în analiza realizată de specialiştii din BNR.
Cele mai multe firme performante din economia României au dimensiune mică, iar problema este că provin din sectoare care nu solicită un grad de inovare sau un nivel de cunoştinţe ridicat, conform studiului.
Numărul de companii din sectoarele cu grad tehnologic ridicat şi foarte ridicat este redus – circa 630 -, dar acestea au o pondere ridicată în total valoare adăugată brută din industria prelucrătoare (38,3%, în decembrie 2015). Adică aportul pe care îl au la PIB este însemnat. Şi analiza companiilor celor mai performante din sectoarele prestatoare de servicii arată că multe au activităţi în sectoare care presupun niveluri mai reduse ale cunoaşterii (less knowledge-intensive services) şi generează valoare adăugată semnificativ mai mare decât firmele cele mai performante care funcţionează în sectoare cu creativitate mai ridicată (sectoarele de tip knowledge-intensive services).
În funcţie de dimensiunea firmelor performante, ponderea cea mai ridicată este deţinută de întreprinderile mici (62%), urmată de cele mijlocii (29%) şi corporaţii (7%), în timp ce microîntreprinderile au o pondere de 2%.
Iar după ramura de activitate, cele mai multe companii performante aparţin sectoarelor industrie prelucrătoare şi comerţ (30%, respectiv 26,4%), urmate de servicii (21%) şi construcţii (13%).
În ce priveşte piaţa muncii, firmele performante au un rol important angajând circa 44% din numărul total de salariaţi din industria prelucrătoare şi 22% din sectorul servicii (cele două sectoare deţin cei mai mulţi salariaţi aparţinând companiilor nefinanciare).
Împărţirea companiilor din industria prelucrătoare după criteriul tehnologic indică faptul că o pondere foarte ridicată face parte din sectoarele low-tech şi medium low-tech (84%, în decembrie 2015), după cum indică studiul publicat de BNR.
Analizând companiile performante în funcţie de provenienţa capitalului, se constată că cele mai multe firme performante sunt cu capital majoritar autohton, adică 10.800 din totalul de circa 13.100 de companii. Însă contribuţia la generarea valorii adăugate brute a acestora este mai redusă decât cea a firmelor performante cu capital majoritar străin (16,8% în totalul valorii adăugate brute generate comparativ cu 18,9% în decembrie 2015). Astfel, forţa economică (capacitatea de a produce valoare adăugată) a unei firme cu capital majoritar românesc este în medie de circa şase ori mai mică decât în cazul uneia cu capital majoritar străin, conform studiului publicat de BNR
Specialiştii de la banca centrală au identificat câteva caracteristici care pot explica rezultatele firmelor performante.
În primul rând, îşi asumă riscuri mai mici şi mai puţine şi sunt prudente în ce priveşte datoriile. Astfel, structura bilanţieră a acestor entităţi este mai prudentă decât a restului economiei, ceea ce indică faptul că se pot obţine rezultate economice sustenabile şi fără asumarea de riscuri sau fără practicarea de măsuri care sunt sau care ar putea fi interpretate ca fiind optimizări fiscale excesive. Gradul de îndatorare a firmelor performante este scăzut, capitalurile proprii menţinându-se componenta principală a pasivului (54% în 2015, în scădere de la 79,5%, în anul 1994).
În al doilea rând, cele mai performante firme beneficiază de o monitorizare mai amplă din partea creditorilor specializaţi, în condiţiile în care apelează într‑un număr considerabil mai mare la resursele băncilor pentru a-şi finanţa activitatea comparativ cu restul firmelor din economie. În consecinţă, aceste firme sunt mai constrânse să fie disciplinate, pentru că se află continuu sub monitorizarea creditorului (bancă sau instituţie financiară nebancară), iar deteriorări ale sănătăţii financiare pot să fie observate mai de timpuriu şi remediate într-o măsură mai mare decât în lipsa unei asemenea monitorizări. Aproximativ 67% dintre companiile cele mai performante utilizează credite în finanţarea activităţii (concentrând circa 30% din creditul total acordat companiilor nefinanciare de către bănci şi IFN, în decembrie 2015).
În staţiunile de pe Valea Prahovei a nins timp de două zile, astfel că turiştii s-au putut bucura de zăpadă. Imagini surprinse cu un urs care se juca în omătul proaspăt au fost postate pe o reţea de socializare, fiind vizualizate, în câteva ore, de peste mii de persoane.
Vezi cum se distrează ursul
Lowe este acum unul dintre cele mai mari grupuri de comunicare din România, format din mai multe agenţii care oferă servicii integrate de comunicare: creaţie, PR, media buying, digital şi comunicare medicală.
CEO-ul Lowe România a pornit în urmă cu 20 de ani în definirea celor 3C – Compania, Creativitatea şi Clientul, trei concepte care transcend manualele de marketing şi care ar trebui să fie noţiuni fundamentale pentru oricine se simte atras de publicitate şi de industria de comunicare. Începutul a însemnat două calculatoare Macintosh şi şapte tineri entuziaşti, printre care cei doi fondatori ai Plus Advertising, Veronica Savanciuc şi Paul Radu, şi un birou mare şi cam prea gol undeva pe o stradă centrală în Bucureşti, în 1993.
Veronica Savanciuc venea din poziţia de director de marketing al DHL, compania de transport intrată pe piaţa locală în 1992. „La începutul anilor ’90 nu era deloc greu să accezi într-o poziţie de middle management în cadrul unei companii”, îşi aminteşte acum, făcând comparaţie cu strategiile de dezvoltare a carierei din ziua de astăzi.
Publicaţia britanică Evening Standard a avansat suma de 150 de milioane de dolari pentru care Craig a acceptat să se mai joace odată de-a agentul 007.
De-a lungul timpului, cei mai longevivi James Bond au fost: Roger Moore – şapte filme, Sean Connery – şase apariţii, Pierce Brosnan – de patru ori.
Filmările la noul Bond ar urma să înceapă la sfârşitul acestui an, astfel încât filmul să fie lansat în noiembrie 2018.
Scenariştii Neal Purvis şi Robert Wade (care scriu Bond din 1999 – “The World Is Not Enough”) au anunţat deja că vor preda foarte curând povestea noii serii casei de producţie Eon Productions.
La standul Epson, din cadrul CeBIT, unul dintre cele mai mari târguri de IT din lume, un tânăr tuns scurt cu o freză pompadour spune publicului că până va termina el prezentarea, maşinăria din spatele lui va recicla câteva foi de hârtie imprimate pentru a fi utilizate din nou.
Invenţia se numeşte PaperLab şi este dezvăluită pentru prima dată publicului european la tâgul CeBIT din Hanovra, produsul japonezilor aflându-se la vânzare în ţara de origine din decembrie 2016. PaperLab este un produs cu ajutorul căruia companiile îşi pot refolosi hârtiile, fără să mai fie nevoite să ducă deşeurile de acest tip la fabricile de reciclare. PaperLab este o componentă a viziunii Epson pentru viitorul industriei de printing, fiind primul sistem de fabricare a hârtiei în birou prin procesare uscată din lume.
„De ani de zile se vorbeşte despre birourile fără hârtie (paperless office), dar noi nu credem că o să se întâmple prea curând. Vrem să le oferim posibilitatea companiilor să folosească hârtia fără să-şi facă griji legate de mediu. PaperLab transformă hârtia printată, uzată, într-o hârtie nouă care poate fi folosită iar. Creăm acest ciclu în interiorul unui birou”, spune Rob Clark, vicepreşedinte senior al Epson Europa, care recunoaşte că industria de printing este una veche, dar care se află într-o fază unde schimbările se produc foarte repede.
PaperLab ia hârtia uzată, o transformă în fibre, o albeşte; apoi, sub presiune este realizată noua bucată de hârtie A4, A3 sau cărţi de vizită albe sau color. Potrivit reprezentanţilor companiei, PaperLab produce 12 hârtii noi într-un minut sau 720 într-o oră printr-un proces uscat, cu un volum minim de apă, aceasta fiind necesară pentru menţinerea unui anumit nivel de umiditate în interiorul maşinăriei. Un proces nu tocmai rapid, luând în calcul că imprimantele de azi pot printa peste 100 de pagini pe minut.
Produsul realizat de Epson nu este neapărat destinat doar companiilor ecologice, ci în special firmelor interesate şi îngrijorate de securitatea datelor. „Unele bănci cheltuiesc foarte mulţi bani pentru securitatea datelor. Datele clienţilor sunt printate pe hârtie care trebuie păzită, e nevoie să angajezi oameni de securitate care să păzească hârtiile până la fabrica de reciclare”, spune Kazuyoshi Yamamoto, preşedinte al Epson Europa. El este apoi completat de Rob Clark: „Se vorbeşte mult despre securitatea datelor, dar discuţia cea mai aprigă rămâne legată de mediul digital. Însă aceeaşi problemă există şi în mediul real. Există multe date personale imprimate pe hârtie”.
Primii clienţi din Japonia pentru acest produs au fost autorităţile, care lucrează cu date sensibile, dar potrivit lui Yamamoto primăriile au achiziţionat produsul şi pentru a educa copiii asupra impactului pe care-l are printarea asupra mediului înconjurător şi nevoia de reciclare. „Ţinta noastră este să creăm un ecosistem al birourilor unde sunt folosite imprimante ecologice inkjet alături de PaperLab pentru reciclare. Viziunea mea pentru viitor este o lume în care poţi printa cât vrei apoi poţi recicla. Într-o zi sper să dezvoltăm îndeajuns produsul astfel încât să fie folosit în fabrici, birouri şi chiar – de ce nu? – acasă”, a spus şi Minoru Usui, preşedintele global al Epson, în cadrul conferinţei de la CeBIT.
În momentul de faţă, produsul are un cost ridicat (200.000 de dolari), recunoscut şi de Yamamoto, care spune că „trebuie să mai dezvoltăm produsul, să-l micşorăm, să reducem preţul şi să găsim clientul care are nevoie de o soluţie pentru protejarea datelor”. Compania plănuieşte să lanseze oficial produsul în Europa începând cu jumătatea anului 2018. „Foarte mulţi clienţi sunt interesaţi, dar aşteptăm şi reacţii mai concrete. Acum este arătat pentru prima dată în Europa. Este foarte dificil să estimăm câte unităţi vom vinde, deoarece vom dezvolta produsul în continuare pentru a duce costul în jos”, răspunde Clark legat de vânzările aşteptate pentru acest produs. Deşi nu a vrut să dezvăluie câţi bani au fost investiţi în dezvoltarea PaperLabs, Clark a menţionat că în jur de 1,5 milioane de dolari sunt investiţi zilnic în cercetare şi dezvoltare.
Un alt element al strategiei Epson pentru următorii ani şi un răspuns dat de Epson producătorilor de imprimante cu laser îl reprezintă imprimanta Workforce Enterprise.
Prin acest produs, compania japoneză vrea să introducă imprimarea cu tehnologia inkjet în birouri, unde acum preponderent este folosită tehnologia bazată pe laser. „În trecut, existau nişte probleme de stabilitate şi reabilitate ale printerului cu injekt în comparaţie cu cel cu laser, dar am îmbunătăţit tot mai mult produsele noastre şi am început să intrăm în sectorul industrial, unde timpul pierdut (downtime) nu poate fi acceptat. Am ajuns la un punct unde această tehnologie poate fi folosită cu succes şi de companii”, spune Kazuyoshi Yamamoto.
Potrivit BCC Research, piaţa globală a produselor cu tehnologie inkjet va creşte de la 4,2 miliarde de dolari, cât a fost estimată în 2016, la 125 de miliarde de dolari în 2021, cu o rată anuală de creştere de 24,6%. Această explozie a pieţei nu se datorează doar industriei de printing, ci şi faptului că se găsesc mai multe utilizări ale acestei tehnologii, precum decorarea produselor sau în realizarea display-urilor TV şi monitoarelor.