BusinessMagazin

Tag: referendum

  • Referendumul privind apartenenţa Marii Britanii la UE, o miză pentru toată Europa

     Ceţătenii cu drept de vot vor decide dacă Marea Britanie va rămâne membru al Blocului european sau va ieşi din această comunitate. Tabăra care adună peste 50% din voturi privind ieşirea sau rămânerea ţării în UE este câştigătoare.

    Mai mulţi lideri europeni au avertizat Marea Britanie asupra riscului de a părăsi Uniunea Europeană, o situaţie care ar fi un precedent pentru alte state membre, nemulţumite de statutul din cadrul comunităţii europene.

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat, într-un interviu acordat cotidianului german Bild, că un vot negativ în cazul referendumului de pe 23 iunie “va reprezenta nu doar o contralovitură economică, ci şi una geopolitică pentru Marea Britanie”. El a mai subliniat că nimeni nu poate prevedea consecinţele pe termen lung în cazul ieşirii Marii Britanii din UE, dar şi-a exprimat îngrijorarea că o astfel de decizie “ar putea fi începutul destrămării nu doar a Uniunii Europene, ci a întregii civilizaţii politice a Occidentului”. BBC prezintă un ghid practic pentru a înţelege ce presupune acest referendum atât de controversat.

    Cum a fost lansată ideea organizării referendumului de pe 23 iunie?

    Premierul britanic, David Cameron, a promis să organizeze acest referendum în cazul câştigării alegerilor generale din 2015, după ce membri ai propriului Partid Conservator şi ai Partidului pentru Independenţa Marii Britanii au acuzat că statul britanic nu a mai avut niciun cuvânt de spus în cadrul Blocului european din 1975, când alegătorii au votat pentru rămânerea Marii Britanii în UE. Criticii susţin că situaţia din cadrul Uniunii Europene s-a schimbat de atunci, comunitatea punând stăpânire din ce în ce mai mult pe independenţa statelor membre.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Restricţii la transferuri de lire sterline în contextul referendumului din Marea Britanie

    Compania TransferWise, cu sediul la Londra, a anunţat că transferurile de lire sterline vor fi limitate miercuri, joi şi vineri.

    “Schimburile valutare probabil vor fi volatile în contextul referendumului”, a argumentat firma TransferWise.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marea Britanie va părăsi UE abia la doi ani după un vot favorabil la referendumul din 23 iunie. Parlamentul poate bloca ieşirea din UE

    Alegătorii britanici sunt chemaţi la urne pe 23 iunie pentru a stabili dacă Marea Britanie va rămâne membră a Uniunii Europene ori va părăsi Blocul comunitar.

    Conform experţilor, dacă 50% plus unul dintre alegătorii veniţi la urne se pronunţă în favoarea ieşirii ţării din UE, părăsirea efectivă a Blocului comunitar se va produce după cel puţin doi ani.

    În acest interval, Marea Britanie va continua să fie sub incidenţa tratatelor şi reglementărilor comunitare, dar nu va mai participa la procesul decizional, Londra urmând să negocieze termenii acordului de părăsire a Uniunii Europene.

    În practică, negocierea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană va dura mai mult de doi ani, afirmă experţi citaţi de presa britanică.

    Ctiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elveţia şi-a retras cererea de aderare la UE

    Parlamentul Elveţiei a decis să invalideze aplicaţia din 1992 pentru aderarea la Uniunea Europeană, la numai o săptămână înainte de referendumul din Marea Britanie legat de rămânerea în UE, scrie Russia Today.

    Votul a fost de 27 pentru şi 13 împotrivă, cu două abţineri, în favoarea retragerii aplicaţiei Elveţiei pentru Uniune  Europeană.

    După rezultatul votului din Parlament, Elveţia a înştiinţat Uniunea Europeană în mod oficial de retragerea aplicaţiei, potrivit ministrului de externe elveţian Didier Burkhalter.

    Moţiunea originală de retragere a aplicaţiei la UE a fost propusă de Partidul Poporului din Elveţia, un partid conservator, şi s-a bucurat de mare popularitate în rândul legislatorilor.

    Aplicaţia e aderare la UE a Elveţiei nu a avut un impact semnificativ asupra politicii ţării în ultimii 20 de ani, în condiţiile în care negocierile au fost suspendate încă din 1992, în contextul unui referendum pentru aderarea la zona Economică Europeană, când elveţienii au votat respingerea unor legături mai apropiate cu Uniunea Europeană. 

  • Deputată britanică, în stare critică după ce a fost împuşcată de un activist pentru ieşirea Marii Britanii din UE. Campania pentru referendum, suspendată

     Campania electorală organizată înaintea referendumului pe tema apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană a fost suspendată pe parcursul zilei de joi ca reacţie la tentativa de asasinare a deputatei laburiste Jo Cox.

    Tabăra favorabilă ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană a anunţat suspendarea campaniei electorale pe parcursul zilei de joi.

    “Am auzit de vestea groaznică privind atacul care a vizat-o pe deputata Jo Cox. Gândurile mele sunt la Jo şi la familia ei”, a declarat fostul primar al Londrei Boris Johnson, unul dintre liderii grupului politic care militează pentru ieşirea Marii Britanii din UE.

    Potrivit presei britanice, Jo Cox, în vârstă de 41 de ani, membră a Partidului Laburist, a fost atacată în circumscripţia sa electorală, în localitatea Birstall, situată în apropierea oraşului Leeds.

    În acelaşi incident a fost înjunghiat un bărbat de circa 40 de ani, care a suferit răni uşoare.

    Potrivit unor surse citate de site-ul agenţiei Reuters, Jo Cox, membră a Camerei Comunelor, este în stare critică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O ţară a vrut să dea fiecărui cetăţean 2.500 de dolari pe lună, dar poporul a respins ideea

    Elveţienii au respins masiv, la referendumul de pe 5 iunie, instituirea unui venit minim de bază pentru toţi, salariaţi sau şomeri, iniţiativă ce a stârnit dezbateri aprinse.

    Conform unui sondaj, 78% dintre cei intervievaţi s-au pronunţat împotriva salariului minim de bază, în timp ce 66% au votat pentru revizuirea legislaţiei privind azilul, în sensul examinării mai rapide a cererilor de azil, într-un termen de cel mult 140 de zile.

    Un grup de parlamentari a propus iniţial garantarea unui venit minim de 2.500 de dolari pentru fiecare adult. Pe 5 iunie, în cantoane a avut loc un referendum pentru a decide dacă această propunere se va transforma în lege, iar majoritatea elveţienilor păreau a fi de acord.

    Cei care nu lucrează ar fi primit astfel lunar suma de 2.500 de franci elveţieni (2.520 de dolari), iar cei care lucrează dar aveau venit mai mic ar fi urmat să primească doar diferenţa până la venitul minim.

    O altă particularitate a legii este că suma de 2.500 de franci trebuia să rămână în urma impozitării şi nu era, în niciun fel, condiţionată; astfel, în cazul celor care nu muncesc, banii oferiţi de stat ar fi fost direct scutiţi de taxe.

    Deşi pare o sumă considerabilă, 2.500 de franci elveţieni reprezintă puţin peste cea considerată a fi la limită sărăciei, respectiv 2.200 de franci elveţieni.

  • O ţară a vrut să dea fiecărui cetăţean 2.500 de dolari pe lună, dar poporul a respins ideea

    Elveţienii au respins masiv, la referendumul de pe 5 iunie, instituirea unui venit minim de bază pentru toţi, salariaţi sau şomeri, iniţiativă ce a stârnit dezbateri aprinse.

    Conform unui sondaj, 78% dintre cei intervievaţi s-au pronunţat împotriva salariului minim de bază, în timp ce 66% au votat pentru revizuirea legislaţiei privind azilul, în sensul examinării mai rapide a cererilor de azil, într-un termen de cel mult 140 de zile.

    Un grup de parlamentari a propus iniţial garantarea unui venit minim de 2.500 de dolari pentru fiecare adult. Pe 5 iunie, în cantoane a avut loc un referendum pentru a decide dacă această propunere se va transforma în lege, iar majoritatea elveţienilor păreau a fi de acord.

    Cei care nu lucrează ar fi primit astfel lunar suma de 2.500 de franci elveţieni (2.520 de dolari), iar cei care lucrează dar aveau venit mai mic ar fi urmat să primească doar diferenţa până la venitul minim.

    O altă particularitate a legii este că suma de 2.500 de franci trebuia să rămână în urma impozitării şi nu era, în niciun fel, condiţionată; astfel, în cazul celor care nu muncesc, banii oferiţi de stat ar fi fost direct scutiţi de taxe.

    Deşi pare o sumă considerabilă, 2.500 de franci elveţieni reprezintă puţin peste cea considerată a fi la limită sărăciei, respectiv 2.200 de franci elveţieni.

  • Elveţienii au respins alocaţia de 2.500 de franci de la stat, pe viaţă

    Pe de altă parte, elveţienii par să fi acceptat accelerarea procedurii de azil, potrivit Digi24.
     
    Conform unui sondaj, 78% dintre cei intervievaţi s-au pronunţat împotriva salariului minim de bază, în timp ce 66% au votat pentru revizuirea legislaţiei privind azilul, în sensul examinării mai rapide a cererilor de azil, într-un termen de cel mult 140 de zile.
     
    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Iunie 2016 ar putea fi o lună care va intra în istorie

    Două evenimente extraordinare ar putea face ca luna iunie să intre în istoria Europei şi a lumii. După votul de pe 5 iunie Elveţia ar putea deveni prima ţară din lume care introduce un venit minim de bază, necondiţionat, pentru toţi cetăţenii, iar pe 23 iunie britanicii vor decide prin referendum dacă Marea Britanie rămâne sau nu în Uniunea Europeană. Până acum niciun stat nu a ales să iasă din UE.

    Referendumul din Elveţia, una dintre cele mai prospere ţări din lume, arată felul în care visele gânditorilor radicali pătrund în politica tradiţională. În ţări diverse precum Brazilia, Canada, Finlanda, Olanda şi India guvernele naţionale sau locale fac experimente pe baza ideii introducerii vreunei forme de venit de bază în condiţiile în care caută alternative la statul asistenţial ineficient, să rezolve problema inegalităţii economice şi să repare pagubele făcute de perturbările sociale produse de evoluţia tehnologiei, de producţia şi de serviciile robotizate, după cum scrie Financial Times.

    În Elveţia, votul nu priveşte o sumă anume, însă iniţiatorii referendumului vorbesc de circa  2.500 de franci elveţieni pe lună pentru adulţi, indiferent de avere, de contribuţiile sociale sau de locul de muncă, şi de 625 de franci pe lună pentru copii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Iunie 2016 ar putea fi o lună care va intra în istorie

    Două evenimente extraordinare ar putea face ca luna iunie să intre în istoria Europei şi a lumii. După votul de pe 5 iunie Elveţia ar putea deveni prima ţară din lume care introduce un venit minim de bază, necondiţionat, pentru toţi cetăţenii, iar pe 23 iunie britanicii vor decide prin referendum dacă Marea Britanie rămâne sau nu în Uniunea Europeană. Până acum niciun stat nu a ales să iasă din UE.

    Referendumul din Elveţia, una dintre cele mai prospere ţări din lume, arată felul în care visele gânditorilor radicali pătrund în politica tradiţională. În ţări diverse precum Brazilia, Canada, Finlanda, Olanda şi India guvernele naţionale sau locale fac experimente pe baza ideii introducerii vreunei forme de venit de bază în condiţiile în care caută alternative la statul asistenţial ineficient, să rezolve problema inegalităţii economice şi să repare pagubele făcute de perturbările sociale produse de evoluţia tehnologiei, de producţia şi de serviciile robotizate, după cum scrie Financial Times.

    În Elveţia, votul nu priveşte o sumă anume, însă iniţiatorii referendumului vorbesc de circa  2.500 de franci elveţieni pe lună pentru adulţi, indiferent de avere, de contribuţiile sociale sau de locul de muncă, şi de 625 de franci pe lună pentru copii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro