BusinessMagazin

Tag: proprietar

  • T-Mobile vrea parteneriate cu WhatsApp în ţări precum România

     Claudia Nemat, director Deutsche Telekom pentru Europa, a precizat că grupul este pregătit pentru parteneriate cu WhatsApp în regiune, în ţări precum România, dar nu şi pe piaţa locală, în Germania, potrivit Bloomberg.

    Deutsche Telekom promovează în acelaşi timp servicii alternative pentru a atrage cât mai multe grupuri de clienţi.

    “Nu credem că se va impune un singur model, ci că vom avea o coabitare a mai multor servicii. Aplicaţia pe care o veţi alege depinde de categoria de vârstă şi de cât este de importantă intimitatea”, a afirmat Nemat într-un interviu acordat Bloomberg la Mobile World Congress, în Barcelona.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deutsche Telekom preia integral T-Mobile Cehia, pentru 828 milioane euro

     Acţionarii minoritari ai T-Mobile Czech sunt asociaţi în grupul Falcon, Mid Europa controlând 75% din părţile sociale ale vehiculului, transmite Bloomberg.

    Mid Europa a precizat, într-un comunicat, că tranzacţia ar trebui să fie finalizată până la finele lunii februarie.

    Deutsche Telekom continuă astfel strategia de extindere în Europa de Est. Grupul a convenit în luna noiembrie preluarea operatorului polonez de servicii de telefonie fixă destinate companiilor GTS Central Europe.

    Potrivit unor surse, compania germană a făcut recent o ofertă guvernului grec pentru preluarea unei participaţii de 10% la OTE, tranzacţie prin care ar acumula jumătate din acţiunile companiei elene şi ar scoate statul din acţionariat. OTE este prezentă în România prin Romtelecom, Cosmote şi Germanos.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragoş Petrescu, proprietarul City Grill: “România de astăzi este o cu totul altă Românie faţă cea de acum zece ani” VIDEO

  • Divizia aeriană a grupului TUI ar putea muta o parte dintre posturile de mentenanţă în România

     Grupul TUI vrea să scadă anual costurile Tuifly cu 65 de milioane de euro prin reducerea serviciilor gratuite şi a cheltuielilor cu salariaţii, scrie publicaţia germană Sueddeutsche Zeitung, citând surse.

    TUI vrea să obţină economii de 35 de milioane de euro din diminuarea costurilor cu forţa de muncă şi negociază începând din noiembrie cu angajaţii pentru atingerea acestui obiectiv.

    “Ne aflăm în negocieri, pe care intenţionăm să le finalizăm în săptămânile următoare”, a afirmat directorul general al Tuifly, Dieter Nirschl.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ikea vrea să cultive 200 hectare de cânepă în România

    Retailerul suedez de mobilă Ikea este interesat să folosească fibra de cânepă la ţesăturile pentru piese de mobilier, pe care ar putea să o cumpere din România, spune Dan Lăzărescu: “Probabil că Ikea va susţine într-un fel tot lanţul, de la cultivare până la obţinerea fibrei de cânepă şi a ţesăturilor”.

    Omul de afaceri, care a dezvoltat afacerea Canah printr-un proiect SAPARD in prima parte a anilor 2000, crede că suedezii sunt interesaţi de a cultiva cânepă în România deoarece ţara are tradiţie în acest tip de culture, deşi este vorba despre o activitate care a cam dispărut începând cu anii ’90. Înainte de Revoluţie, în România se cultivau peste 160.000 de hectare cu cânepă, zonele cu tradiţie în cultivarea acestei plante fiind Banatul şi Moldova de Nord.
     
    În prezent, suprafaţa cultivată cu cânepă este de doar câteva hectare, astfel ca proprietarul Canah importă seminţele pe care le procesează din China şi Franţa. Anul trecut a cumpărat doar o mică parte din materia primă de pe piaţa locală, respectiv 8 tone, de la o firma olandeză care a luat în arendă 300 de hectare pentru cultivarea de cânepă lângă Sebeş. “Din cânepă nimic nu se aruncă, totul se procesează şi se valorifică”, mai spune Lăzărescu.

    Omul de afaceri aşteaptă cu mare interes o decizie officială a celor de la Ikea în acest sens, deoarece el este interesat să cumpere seminţele din cânepa pe care retailerul ar cultiva-o pentru ţesături. “Nu sunt interesat să intru în parteneriat cu ei pe partea de producţie, eu fac alt business şi agricultura nu m-a pasionat niciodată”. Canah, fabrica de procesare a seminţelor de cânepă a lui Dan Lăzărescu, va termina acest an cu venituri de 4 milioane de euro. 

  • Proprietarul GFR spune că va participa din nou la privatizarea CFR Marfă, dacă procesul va fi reluat

     “Voi participa de o sută de ori dacă CFR Marfă va fi scoasă la privatizare de o sută de ori”, a declarat Stoica.

    Guvernul s-a angajat faţă de FMI ca, în cazul în care tranzacţia nu este finalizată, să vândă pachetul majoritar de la CFR Marfă unui alt investitor strategic.

    Privatizarea CFR Marfă a eşuat pentru că unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea acţionariatului, iar Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra tranzacţiei, potrivit GFR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marcel Bărbuţ, proprietarul Adeplast: ”Legile trebuie sa fie intransigente cu hoţii!”

     

    1. Cum definiţi traseul dumneavoastră ca antreprenor prin criza economică?

    Atipic. Dacă acţionam tipic, evident nu eram aici. Ne-am finanţat de la bănci şi am acţionat anticiclic. Am investit în plină crizăa, am mărit permanent echipa de vânzări, astfel am câştigat piaţă. La 8 luni am crescut cifra de afaceri cu peste 35 de procente.

    1. Care au fost cele mai mari oportunităţi din ultimii cinci ani? Care au fost cele mai mari riscuri? Cum le-aţi făcut faţă?

    Piaţa autohtonă în sine, pieţele din jurul nostru. Riscurile ţin de zecile de milioane de euro pe care le-am investit şi pe care trebuie să le returnăm băncilor. Sigur, creşterea majoră a cifrei de afaceri ne pune în situaţia dorită de orice business de a fi şi de acum mai departe interesanţi pentru bănci. Avem profit, an de an, asta e ce caută băncile.

    1. Uitându-vă la ultimii cinci ani, vă pare rau de lucruri pe care (nu) le-aţi făcut? Credeţi că puteaţi avea rezultate mai bune în aceşti ani?

    Am făcut tot ce era uman posibil să facem. De la 2 fabrici, avem acum nu mai puţin de 9 fabrici, pe 3 platforme industriale: Ploieşti, Oradea şi Roman. Nu cred că am ratat nimic. Suntem lideri de piaţă!

    1. Credeţi că recesiunea v-a adus oportunităţi pe care altfel nu le-aţi fi avut? În ce domenii credeţi că oamenii de afaceri au avut oportunităţi aproape imposibile în vremuri de creştere economică? 

    Criza este prin excelenţă un timp al oportunităţii. Evident că am crescut în această perioadă şi pentru că o serie de manageri au fost paralizaţi de probleme generate de mediul de business, însă creşterea se datorează oamenilor de la Adeplast: manager, vânzări, producţie etc.

    1. Care sunt planurile dumneavoastră de afaceri pe termen mediu? Care sunt următorii paşi pentru Adeplast?

    Creştem. Creştem cu două cifre de la an la an. Exportul este din ce în ce mai important. Suntem suficient de mari să jucăm zonal. Produsele noastre merg acum din Ucraina până în Germania.

    1. Ce cifră de afaceri şi profit net aţi bugetat pentru 2013?

    În primele 6 luni din 2013 compania a înregistrat o creştere de peste  31% a cifrei de afaceri . Iar profitul a crescut cu 140 %

    1. Care credeţi că sunt acum domeniile în care merită investit?

    Construcţii, agricultură, construcţii J

    1. Ce perspectivă aveţi asupra viitorului apropiat din punct de vedere macroeconomic – următorii cinci ani?

    Noi am crescut indiferent de mediul din jurul nostru. Semnalele din piaţă sunt pozitive. Aşteptăm creşteri.

    1. Consideraţi că valul de criză a cernut oamenii de afaceri din România după criterii corecte? Cum comentaţi căderea abruptă a unora şi saltul sau rezistenţa altora?

    Sigur că a cernut, legile însă trebuie să taie în carne vie orice societate care încearcă să se ascundă în spatele insolvenţelor. Legile trebuie să fie intransigente cu hoţii!

  • IMPOZITUL FORFETAR: Cum va fi calculat şi cât va plăti o shaormerie sau un restaurant

     Formula de determinare a impozitului forfetar propusă de Guvern ia în calcul rangul localităţii, dar şi al zonei din municipii şi marii poli regionali (Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi Ploieşti Timişoara), suprafaţa localului şi un coeficient de sezonalitate, care este clasificat în mod asemănător cu cel al rangului localităţii.

    Cel mai mare impozit forfetar va fi achitat de restaurantele de peste 300 de metri pătraţi din Zona A a Capitalei, care vor plăti 22.680 de lei/an (echivalentul a circa 5.200 de euro). Pentru restaurantele de peste 300 de metri pătraţi este aplicat un singur coeficient de suprafaţă.

    Impozitul forfetar anual/unitate este determinat după formula k * (x + y*q) *z, unde k este valoarea impozitului standard de 1.400 de lei, x – variabilă în funcţie de rangul localităţii, y – variabilă în funcţie de suprafaţa utilă a locaţiei, z – coeficient de sezonalitate, iar q – 0,8 (unic) reprezintă coeficient de ajustare pentru spaţiu tehnic unitate de desfăşurare a activităţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De la dactilograf, la fondator de start-up. Antreprenoarea care face 18 milioane de euro pe an din pasiunile altora

     De 12 ani „imortalizeaza” momentele importante ale clientilor sai

    Dana Becheru (45 de ani) este cofondator si unul dintre proprietarii retailerului F64, magazin care vinde atat online, cat si offline aparate de fotografiat si accesorii de ultima generatie. S-a hotarat sa intre in afaceri in 2001, alaturi de fostul coleg de liceu, dupa ce a vandut afacerea parintilor sai, un magazin alimentar. „Acolo am invatat cum sa aranjez marfa pe raft, cum sa fac preturi, cum sa interactionez cu clientii”.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Noul proprietar al Blue Air a primit licenţa de operator aerian, odată cu suspendarea vechii licenţe

     Blue Air – Airline Management Solutions, condusă de fostul director general al Blue Air Gheorghe Răcaru, a primit licenţa de operator aerian pentru aceleaşi aeronave înscrise şi în licenţa Blue Air, care a fost suspendată cu data de 20 august.

    Licenţa Blue Air – Airline Management Solutions este valabilă până în data de 19 august 2014.

    Firma Airline Management Solutions, înfiinţată în aprilie de patru acţionari români, a preluat la finele lunii mai fondul de comerţ al Blue Air, printr-o tranzacţie în sumă de 30 milioane de euro, care include asumarea unor obligaţii de 28 milioane de euro.

    Răcaru a declarat în luna mai că viitorii acţionari i-au solicitat să rămână în funcţia de director general al operatorului aerian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro