Tag: programe

  • Edward Snowden are documente secrete privind atacurile cibernetice în China

     Cotidianul din Hong Kong afirmă că a consultat un extras din dosarele deţinute de către Edward Snowden în cursul unui interviu cu el în metropola chineză, unde s-a refugiat din 20 mai, după ce a trimis informaţii explozive la The Guardian şi Washington Post.

    Acel extras conţine adrese de IP (Internet protocol, numărul de identificare pentru un calculator conectat) vizate şi data pătrunderilor în sisteme. SCMP nu a publicat adresele şi nici nu a identificat persoanele sau instituţiile vizate.

    Potrivit publicaţiei, documentele precizează dacă o operaţiune este în curs sau încheiată şi par să arate un nivel de reuşită a tentativelor de pătrundere în sistem de 75%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou EMBA intră pe piaţa locală a programelor de educaţie pentru manageri

    Un nou program de tip Executive MBA atacă piaţa locală a programelor de educaţie managerială, care are anual între 200  şi 300 de noi manageri – clienţi. Programul International MBA, care vizează zona de est a Europei, este adus pe plan local de universitatea privată Danubius din Galaţi în parteneriat cu Universitatea Arcadia din Pennsylvania.
     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.06.2013

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    ZF Corporate este serviciul de [tiri cu plat` al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (Tel fix. 0318.256.286 Tel. mobil. 0766.606.994) sau trimiteţi un email prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maxim o oră.

     
  • ANOFM: Peste 190 de programe de formare profesională pentru 4.000 de persoane în iunie. Care sunt cele mai solicitate meserii

     Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă va derula, în luna iunie, 192 de programe de formare profesională pentru 3.957 de persoane, care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi agenţia municipiului Bucureşti.

    Judeţele în care se vor organiza cele mai multe cursuri, cu număr mare de participanţi, sunt: Dolj (238 de persoane), Hunedoara (238 de persoane), Braşov (168 de persoane), Neamţ (155 de persoane), Iaşi (150 de persoane).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce impact au softurile cu licenţă asupra economiei?

    O creştere a gradului de folosire a programelor software cu licenţi ar avea un impact pozitiv mai mare asupra economiei româneşti decât o creştere asemănătoare a softului piratat, potrivit unui studiu realizat de Business Software Alliance (BSA). Concret, o creştere de 1% a gradului de utilizare a software-ului cu licenţă ar genera o sumă suplimentară de 108 milioane de dolari în economie, în comparaţie cu 54 de milioane de dolari dintr-i creştere similară a utilizării de software piratat, ceea ce înseamnă că utilizarea de software cu licenţă ar produce o valoare economică adăugată de 54 milioane de dolari.

    Impactul economic al programelor software cu licenţă este o analiză care se bazează pe date colectate din 95 de ţări pentru a demonstra beneficiile pe care folosirea de programe software complet licenţiate le aduce economiilor naţionale. Studiul confirmă faptul că gradul ridicat de utilizare a programelor software cu licenţă corespunde unor venituri substanţiale la nivelul produsului intern brut (PIB) şi că efectul de stimul economic al acestora este semnificativ mai mare decât cel al programelor piratate.

    “Utilizarea de software licenţiat reduce riscurile şi sporeşte eficienţa operaţională, fapt care se reflectă în profiturile companiilor”, a spus Magda Popescu, Outside Counsel BSA. “Acest studiu confirmă faptul că folosirea de software licenţiat nu aduce doar avantaje pentru firme, ci este şi un important factor de creştere economică la nivel naţional. Guvernul, autorităţile de aplicare a legii şi industria din România ar trebui să profite de fiecare oportunitate pentru a obţine aceste venituri potenţiale prin reducerea pirateriei şi prin promovarea utilizării de software licenţiat.”

    Studiul arată, de asemenea, că fiecare dolar investit suplimentar în software licenţiat are o rentabilitate estimată de 89 de dolari, în comparaţie cu o rentabilitate de 26 USD rezultată din valoarea fiecărui dolar suplimentar investit în utilizarea programelor software pirat.

    Printre celelalte concluzii ale studiului se numără faptul că o creştere cu 1% a gradului de utilizare de software licenţiat la nivel global ar injecta o sumă estimată la 73 miliarde de dolari în economia mondială, faţă de 20 miliarde de dolari rezultate de pe urma utilizării de software piratat, ajungându-se astfel la o diferenţă de 53 de miliarde de dolari.  Pe baza raportului dintre valoarea investiţiei versus valoarea beneficiului, rentabilitatea investiţiilor din utilizarea de software licenţiat este la nivelul cel mai ridicat în ţările în curs de dezvoltare – în medie, 437 de dolari în plus la PIB pentru fiecare dolar investit. Totuşi, indiferent de nivelul veniturilor, toate ţările obţin beneficii: fiecare dolar suplimentar investit în software cu licenţă are o rentabilitate medie a investiţiilor de 117 dolari în ţările cu venituri ridicate şi de 140 de dolari în ţările cu venituri medii.

    “Studiile anterioare au demonstrat că serviciile cu valoare adăugată oferite cu ajutorul programelor de software licenţiat ajută firmele să îşi reducă costurile şi să îşi mărească productivitatea. Acest raport merge şi mai departe prin faptul că stabileşte impactul utilizării de software licenţiat asupra economiei naţionale”, afirmă Eduardo Rodriguez-Montemayor, cercetător şef la INSEAD eLab. “Rezultatele arată clar că utilizarea de software licenţiat este benefică pentru mediul de afaceri şi pentru economiile naţionale şi că software-ul licenţiat are un impact economic mai mare decât software-ul piratat în toate ţările incluse în studiu.”

  • Orange România a primit aprobarea CNA să se lanseze efectiv pe piaţa de retransmisie TV

     Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa de marţi a CNA, SC Orange România SA a cerut aprobarea de a retransmite prin satelit (DTH) un număr de 99 de televiziuni, dintre care 29 sunt HD.

    Iniţial, Orange ceruse CNA aprobarea de a retransmite doar 13 programe, însă în ultimele două săptămâni compania a completat dosarul depus la Consiliu cu alte acorduri primite de la televiziuni, ajungând la 99.

    Între acestea se numără televiziunile operate de Pro TV S.A., televiziuni româneşti precum Realitatea TV, România TV, Trinitas TV, Naţional TV, Naţional 24 Plus, Look TV, Transilvania Live, Taraf TV, Etno TV, B1 TV, Prima Tv, Kiss TV, Kanal D, televiziunile operate de Societatea Română de Televiziune (inclusiv TVR HD), posturile trustului Intact (Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia, Gsp TV), posturi din portofoliul Discovery (Discovery, Discovery HD Showcase, TLC, Discovery Science, ID Investigation Discovery, ID Investigation Discovery, Animal Planet HD), posturi din portofoliul Chello Central Europe (MGM, TV Paprika, Sport 1, Megamax, Outdoor HD etc.), National Geographic, National Geographic Wild HD, Style, E! Entertainment, Style, Sundance Channel, Film Box, The Museum Channel, PV TV HD, Fashion One HD, Viasat Explorer, Viasat History HD, BBC World News, BBC World News, BBC Knowledge şi BBC Entertainment, Comedy Central, Eurosport, Eurosport 2, History HD, Travel Channel HD, Mezzo, Mezzo live HD, France 24, euronews, Dorcel XXX HD, Hustler HD/3D.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Programul naţional de evaluare a sănătăţii populaţiei va fi reluat. Nicolăescu vrea să introducă şi programe de prevenţie secundară

     Nicolăescu a spus, după ce a prezentat rezultatele programului de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, din 2007-2008, că acesta va fi reluat, pentru că s-a dovedit că valoarea lui creşte în timp.

    “Vom relua acest program. E greu să vă spun acum când şi sub ce formă. Vom forma colective de lucru şi vom vedea când, cum şi sub ce formă vom relua”, a declarat ministrul Sănătăţii.

    Nicolăescu a adăugat că reluarea programului este cu atât mai importantă cu cât în anii 2007-2008 s-a întrerupt şi programul de bilanţ al cetăţenilor.

    Ministrul a mai spus că vrea să introducă şi o serie de programe de prevenţie secundară, centrate în special pe populaţia tânără, în acest sens fiind deja iniţiate discuţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marii profesori de economie de la Harvard amână ieşirea din recesiune din cauza unor greşeli în Excel

    Este vorba despre volumul „Growth in a Time of Debt” (Creştere economică în contextul unor datorii ridicate), publicat în 2010 de Kenneth Rogoff şi Carmen Reinhart, prestigioşi profesori de economie la Universitatea Harvard.

    PRINCIPALA CONCLUZIE A LUCRĂRII ŞTIINŢIFICE, că în economiile dezvoltate creşterea datoriei publice peste pragul de 90% din PIB cauzează scăderea abruptă a creşterii economice, a fost pusă sub semnul întrebării de trei economişti de la University of Massachusetts Amherst – doi profesori şi un student – care au găsit omisiuni şi erori în calculele care fundamentează studiul.

    Exerciţiul a început ca proiect de semestru pentru studentul Thomas Herndon de la Amherst, care ar fi trebuit să analizeze lucrarea semnată Reinhart şi Rogoff şi să încerce să ajungă la aceleaşi rezultate pornind de la aceleaşi premise. După un semestru de încercări nereuşite, timp în care atât Herndon, cât şi profesorii săi Michael Ash şi Robert Pollin au crezut că greşeala este a lor, Reinhart şi Rogoff le-au oferit documentele care au stat la baza lucrării.

    HERNDON A GĂSIT REPEDE O GREŞEALĂ ÎNTR-O FORMULĂ SIMPLĂ DIN FIŞIERUL EXCEL TRANSMIS DE CEI DOI PROFESORI DE LA HARVARD. Formula prin care a fost calculată relaţia dintre nivelul datoriei publice şi creşterea economică a luat în considerare numai 15 dintre cele 20 de ţări selectate. Australia, Austria, Belgia, Canada şi Danemarca lipseau din calcul.

    Analizând cu mai multă atenţie lucrarea, Herndon şi profesorii săi au găsit şi alte greşeli, omisiuni sau probleme care ar fi putut afecta concluziile studiului.

    Pentru unele ţări, precum Canada, Australia şi Noua Zeelandă, nu au fost luate în calcul date relevante, iar prin formulele de calcul au fost atribuite ponderi similare unor seturi de date pe perioade de timp diverse, de la unu la 20 de ani, pentru ţări cu economii foarte diferite.

    „Singurul an luat în calcul în cazul Noii Zeelande, 1951, când a fost înregistrată o creştere economică de -8%, primeşte aceeaşi pondere ca şi cei aproape 20 de ani incluşi în studiu în cazul Marii Britanii în categoria datoriilor ridicate, cu o creştere medie de 2,5%. Cred că este o modalitate greşită de a examina aceste date„, a afirmat profesorul Michael Ash, citat de BBC.

    În urma studiului privind lucrarea semnată Reinhart şi Rogoff, cei trei cercetători de la Amherst consideră că o datorie publică poate fi într-adevăr corelată cu încetinirea creşterii economice, însă cele mai spectaculoase rezultate, respectiv că evoluţia PIB devine negativă atunci când datoria publică depăşeşte 90% din PIB, au fost discreditate. Astfel relaţia dintre datoria de stat şi creşterea economică este mai puţin violentă şi există multe excepţii, concluzionează criticii volumului Growth in a Time of Debt.

    Contactaţi de BBC, Reinhart şi Rogoff au afirmat, într-o declaraţie scrisă, că le sunt recunoscători cercetătorilor de la Amherst pentru identificarea erorii în Excel şi regretă că o astfel de greşeală s-a strecurat în lucrarea ştiinţifică, însă îşi susţin în continuare concluziile. „Vom face eforturi pentru a evita astfel de erori pe viitor. Cu toate acestea, nu considerăm că această scăpare regretabilă afectează în mod semnificativ mesajul principal al acestei lucrări sau al celor care au urmat”, se spune în comunicat.
     

  • Băsescu: Acum suntem liberi să optăm pentru propria dezvoltare. Însă, ne trebuie programul cu FMI şi UE

     “Am ajuns la stadiul la care putem construi dezvoltarea aşa cum ne-o vedem, prin prisma finanţărilor pe care le avem de la Uniunea Europeană, prin prisma banilor pe care îi avem la dispoziţie de la Banca Europeană de Investiţii şi prin prisma resurselor bugetare. Deci, nu mai suntem constrânşi în programe ale instituţiilor financiare, ci suntem liberi să optăm pentru propria noastră dezvoltare”, a afirmat Băsescu, luni seară, la TVR 1.

    Întrebat dacă această afirmaţie este una de renunţare la Acordul cu FMI, Băsescu a răspuns: “Dimpotrivă”.

    El a subliniat că acesta permite României să obţină o rată de cofinanţare de 85% din partea UE la proiectele cu fonduri europene, faţă de 75% cât este normalul pentru ţările UE care nu sunt în program cu Fondul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNA vrea uniformizarea sunetului la programele TV şi radio, inclusiv la publicitate

     Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a constituit “grupul de lucru Loudness”, format din reprezentanţi ai radiodifuzorilor, distribuitorilor prin cablu, studiourilor de producţie şi ai mediului universitar, care s-a întâlnit pentru prima dată, luni, la sediul CNA.

    Grupul de lucru are ca scop elaborarea “Standardului pentru Nivelul Tăriei Sunetului, prin care se va asigura o normalizare, prin uniformizare, a tăriei sunetului în programele de radio şi de televiziune”, în conformitate cu Recomandarea European Broadcasting Union (EBU) numărul 128 din anul 2011.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUPERCOMPUTERE- DE LA JOCURI LA CERCETARE

    Supercalculatoarele au în acelaşi timp un scop bine definit: sunt mijloace pe care oamenii de ştiinţă le folosesc în diverse domenii ale cercetării, precum analiza genomului uman sau a evoluţiei bolilor incurabile, studiul teoriei Big-Bang, studii de biofizică, energie nucleară, ale cosmosului şi multe altele.

    Însă puţini ştiu probabil că supercomputerele momentului nu ar fi ajuns atât de performante fără aportul produselor destinate consumatorului de rând, cele pe care le găsim în laptopurile sau PC-urile personale.

    IN CADRUL UNUI MIC INTERVIU REALIZAT CU CEVA TIMP ÎN URMĂ am discutat cu o seamă de reprezentanţi ai Nvidia, printre care şi Luciano Alibrandi, director of public relations EMEAI, depre Titan, actualmente cel mai puternic supercomputer din lume. Am aflat mai multe despre acesta, dar şi despre cum au ajuns supercomputerele în punctul în care sunt astăzi şi despre direcţiile în care vor merge în viitor.

    Dacă am fi vorbit de supercomputere acum 3-4 ani, am fi observat că arhitectura lor hardware se baza exclusiv pe procesoare (CPU – central processing unit). În prezent însă lucrurile stau puţin altfel, supercomputerele folosind combinaţii de CPU şi unităţi de procesare grafică, aşa numitele GPU. Aceasta deoarece majoritatea aplicaţiilor rulate pe un supercalculator au la bază simularea grafică, ce necesită realizarea unui număr extrem de mare de acţiuni în paralel.

    Tocmai de aceea, supercalculatoarele precum Titan, dar şi altele, lansate în ultimii ani, folosesc o astfel de arhitectură mixtă, în care CPU-urile sunt folosite pentru controlul şi organizarea sarcinilor, însă mare parte din procesarea pură are loc la nivelul procesoarelor grafice. Iar sporul de performanţă oferit de această nouă abordare este imens.

    Desigur, supercomputerele actuale nu se bazează exclusiv pe acceleratoare Nvidia, existând şi o serie de modele ce folosesc GPU-uri dezvoltate de cei de la AMD.

    TRANZIŢIA ÎNTRE CELE DOUĂ ABORDĂRI NU A FOST ÎNSĂ DELOC SIMPLĂ, deoarece a necesitat şi transformarea programelor concepute pentru execuţia secvenţială, serială la nivel de CPU, în programe executate în paralel. Cei de la Nvidia au încercat să vină în ajutorul programatorilor, obligaţi să îşi schimbe fundamental modul în care concepeau programele, dezvoltând limbajul CUDA, destinat tocmai programării acceleratoarelor grafice. În plus, au învestit foarte mult în educaţie la nivel mondial, creând aşa-numitele CUDA Research Centers, menite să sprijine atât programatorii, cât şi cercetătorii.

    În România nu există momentan un astfel de centru, cele mai apropiate fiind în Polonia şi în spaţiul fostei Iugoslavii, însă ştim că în cadrul anumitor universităţi din ţară studenţii învaţă CUDA.
    Cert este că programarea paralelă pare a fi un domeniu de viitor, un domeniu în care există încă o mare cerere de specialişti la nivel internaţional.



    Citiţi mai multe articole ale lui Andrei Mihai Gîrbea pe http://www.andreigirbea.com/