BusinessMagazin

Tag: produse

  • Chimcomplex, cel mai mare combinat de produse chimice din România, şi-a diminuat profitul cu 42% în S1/2022, pe fondul creşterii preţurilor la energie şi gaze. “Rămânem sub presiunea preţurilor şi ne vom adapta producţia în funcţie de contextul macroeconomic şi geopolitic”

    Chimcomplex (CRC), cel mai mare combinat de produse chimice din România, cu platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea, a încheiat primul semestru (S1) din acest an cu afaceri de 1,22 mld. lei, în creştere cu 7% faţă de perioada similară a anului trecut în timp ce profitul companiei s-a diminuat cu 42%, până la 165 mil. lei, evoluţie marcată de majorarea preţurilor la energie şi gaze.

    Vânzările pe piaţa externă, în cea mai mare pare adresate pieţelor din Uniunea Europeană au reprezentat în S1 aproximativ 90,79% din totalul vânzărilor.

    “Rezultatele financiare sunt în scădere faţă de aceeaşi perioadă din 2021 ca urmare a creşterii alarmante a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. Este esenţial acum să avem asigurat acelaşi mediu economic ca marii noştri competitori europeni şi globali, care beneficiază de preţuri mult mai bune la resurse de bază. În acest fel produsele lor sunt mai ieftine şi invadează piaţa României şi a ţărilor din jur. Acest lucru duce la un deficit şi mai mare al balanţei comerciale a României”, spun oficialii Chimcomplex.

    Ei apreciază că în acest context trendul descendent al rezultatelor financiare va continua şi S2/2022.

    “Ca şi alte companii din industrie avem nevoie de intervenţia statului pentru amortizarea preţurilor crescute la gaz şi energie electrică înainte de a lua în calcul  reorganizarea producţiei şi optimizarea structurii organizaţionale.”, au mai spus reprezentanţii companiei.

    Impactul presiunilor inflaţioniste fără precedent asupra dezvoltării marjei a fost limitat prin controlul costurilor şi eficienţa operaţională.

    Totodată au crescut semnificativ investiţiile din spatele cheltuielilor de capital – reintegrarea fabricilor de pe platforma Oltchim ( achiziţia pachetelor de acţiuni Sistemplast şi CET Govora), dar şi sustenabilitatea.

    În aceste condiţii, în primele şase luni din acest an, Chimcomplex a înregistrat un nivel consistent al EBITDA, respectiv 232 milioane lei ( 47 mil. euro şi 19% din cifra de
    afaceri).

    „2022 continuă să prezinte o provocare uriaşă pentru noi, rămânem sub presiunea preţurilor şi ne vom adapta producţia în funcţie de contextul macroeconomic şi geopolitic”.

    Oficialii companiei spun că piaţa volatilă a energiei ridică motive majore de îngrijorare, de aceea compania se focusează pe investiţii care vizează independenţa energetică.

    “Avem trei proiecte de investiţii în derulare: o instalaţie de cogenerare de înaltă eficienţă de 49Mw, o instalaţie de trigenerare de înaltă eficienţă de 8 Mw şi monitorizarea consumurilor de energie. Totodată, în linie cu valorile şi priorităţile strategice, Chimcomplex va continua să susţină în mod activ tranziţia către chimia verde circulară, hidrogen şi eficienţa tehnologică şi energetică”

    Chimcomplex (CRC), controlată de Ştefan Vuza, cel mai mare exportator cu capital privat românesc, ce deţine platformele din Borzeşti şi Oltchim, are un plan de investiţii de 2,4 miliarde de euro până în 2024, potrivit ultimelor date. În 2018, compania a preluat activele de la Oltchim, şi a devenit cel mai  mare exportator cu capital românesc.

    Începând cu data de 17 ianuarie 2022 acţiunile Chimcomplex SA Borzesti sunt liber tranzacţionate la categoria Standard a Bursei de Valori Bucureşti, continuându-şi parcursul pe piaţa de capital început în 1996 pe Piaţa Aero.

    De la începutul anului, acţiunile CRC s-au depreciat cu 20,8%, pe un rulaj de 43,6 mil. lei Potrivit datelor BVB, capitalizarea societăţii este de 6 miliarde de lei.

     

     

  • Ce medicamente au cumpărat românii în ultimele 12 luni? Produsele pentru sistemele digestiv, cardiovascular şi nervos ocupă 60% din consumul total

    ♦ Consumul total de medicamente a fost de aproape 700 milioane de cutii de medicamente în perioada iulie 2021 – iunie 2022, potrivit raportului Cegedim.

    Primele trei grupe de medicamente după numărul de cutii care au ajuns la pacienţii români în ultimele 12 luni, adică din iulie 2021 până în iunie 2022 înseamnă un total de 417 milioane de cutii, circa 60% din consumul total din perioada menţionată. Pacienţii au cumpărat cel mai mult produse pentru afecţiunile sistemelor digestiv, cardiovascular şi nervos, din datele companiei de cercetare de piaţă Cegedim.

    În total, aproape 700 milioane de cutii de medicamente au ajuns la pacienţi în ultimele 12 luni, în creştere cu 10% faţă de anul anterior. Ca valoare, piaţa a avut un ritm mai mare de creştere, cu 23% în ultimul an faţă de perioada anterioară, ajungând la 23,4 miliarde de lei.

    Din datele Cegedim, preţul mediu pentru medicamente a fost de 33 de lei în ultimele 12 luni, de la 30 de lei pe cutie anterior.

    Cele mai mari creşteri le-au avut medi­camentele eliberate în spital, care au ajuns la 3,5 miliarde de lei în perioada iulie 2021 – iunie 2022, plus 33%, urmate de medicamentele fără reţetă, care au crescut cu 27% în perioada menţionată, până la 6,2 miliarde de lei. În vo­lume componenţa zece companii pentru ulti­mele 12 luni nu se modifică în comparaţie cu trimestrul anterior, Zentiva păstrând primul loc cu 72 de milioane de cutii eliberate pentru pacienţii din România.

    A doua poziţie o ocupă Sun Pharma (fabrica Terapia Cluj), cu aproape 66 milioane de cutii eliberate pe piaţa locală în ultimul an, şi francezii de la Servier, cu 35 milioane de cutii de medicamente în perioada menţionată.

    În clasamentul primelor zece companii după volume mai intră şi producătorii români Antibiotice şi Biofarm, cu 26 milioane de cutii de medicamente, respectiv 22 milioane de cutii în ultimele 12 luni.

    Jumătate dintre medicamentele consumate de români în ultimul an au fost din portofoliul primelor zece companii din piaţă după volume.

    Ca valoare în schimb, deşi nu există schimbări în rândul primilor trei producători de medicamente, clasamentul incluzând companiile Sanofi, Novartis şi Zentiva, este de menţionat că în ultimele 12 luni toate cele trei companii au trecut de 1 miliard de lei ca valoare. În anul anterior, doar Sanofi trecea de acest prag. Sun Pharma, cu fabrica Terapia din Cluj, a fost de asemenea aproape de acest nivel, cu 997 mil. lei în valoare.

    Producţia locală de medicamente a început în ultimii ani să atragă investiţii în noi capacităţi sau în extinderea celor deja existente. De exemplu, Biofarm Bucureşti a inaugurat în 2021 o nouă fabrică în Capitală, care triplează capacitatea de producţie, după o investiţie de 35 mil. euro. La începutul lui 2022, grupul Stada, una dintre cele mai mari companii farmaceutice din Germania, a anunţat o investiţie de 48,3 milioane de euro într-o nouă fabrică de medicamente care va fi construită în Turda, Cluj.

    Primele cinci fabrici de medicamente de pe piaţa locală sunt Zentiva, Terapia, Sandoz, Antibiotice şi Biofarm.

     

  • Nestlé România a înregistrat o creştere a vânzărilor de 12,6% în S1 „Ne dorim ca 2022 să fie a nouălea an consecutiv de creştere”

    Nestlé România, una dintre cele mai mari companii de pe piaţa locală de dulciuri, băuturi şi mâncare pentru animale de companie, a avut în primul semestru o creştere de 12,6% în primele şase luni ale acestui an.

    „Creştere a fost susţinută de o evoluţie de două cifre pe 7 dintre cele 10 divizii ale noastre. Ne dorim ca 2022 să fie a nouălea an consecutiv de creştere sănătoasă a business-ului Nestlé în România”, spune Silvia Sticlea, country manager Nestlé România, o companie cu o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de lei în 2021. Portofoliul Nestlé a crescut în prima parte a anului cu 30 noi produse potrivite pentru toate vârstele şi gusturile, de la produse culinare, la mâncarea pentru bebeluşi Gerber Organic Baby, precum şi suplimente alimentare din gama NANCARE.

    Grupul este prezent în România pe segmentul de băuturi (cu branduri precum Nescafe, Dolce Gusto, Starbucks sau Nespresso – acesta din urmă fiind operat separat), de dulciuri (Lion, KitKat, Joe, After Eight, Smarties), alimente (Maggi), cereale (Nesquik, Chocapic), lactate (Nesquik), hrană pentru animale (Purina), hrană pentru copii (Nan), HealthScience (Optifibre – produs pentru digestie ce se vinde atât în retailul on şi offline, cât şi în farmacii) şi out of home. Acesta din urmă este un segment ce cuprinde brandul Nestlé Professional pentru HoReCa, o serie de automate de cafea şi dulciuri şi brandul Garden Gourmet pe segmentul burgerilor vegetarieni.

    Nestlé, cea mai mare companie de produse alimentare şi băuturi din lume, a avut la nivel mondial o creştere organică de la 8.1%, cu o creştere internă reală (RIG) de 1.7%. Creşterea a fost generalizată în majoritatea zonelor geografice şi categoriilor.

    „În prima jumătate a anului, am înregistrat o creştere organică puternică şi o sporire semnificativă a profitului pe acţiune. Echipele noastre locale au implementat creşterile de preţuri într-o manieră responsabilă. Rezilienţa volumului şi a mixului de produse s-a bazat pe brandurile noastre puternice, pe ofertele diferenţiate şi pe poziţiile de lider pe piaţă. Am limitat impactul presiunilor inflaţioniste fără precedent şi al constrângerilor lanţului de aprovizionare asupra dezvoltării marjei noastre prin controlul disciplinat al costurilor şi eficienţa operaţională. În acelaşi timp, investiţiile din spatele cheltuielilor de capital, digitalizării şi sustenabilităţii au crescut semnificativ”,a  spus Mark Schneider, CEO al Nestlé.

    Creşterea organică în Europa a fost de 7,1%.  Avansul reflectă creşterea preţurilor, redresarea în continuare a canalelor externe şi inovarea. Zona a continuat să înregistreze creşteri ale cotei de piaţă, în special în ceea ce priveşte hrana pentru animale de companie, cafeaua şi alimentaţia sugarilor.

    Pe categorii de produse, principalul motor de creştere a fost Purina PetCare, alimentată de mărcile premium Gourmet, Purina ONE şi Purina Pro Plan, inclusiv produse veterinare. Creşterea a fost generalizată pe toate canalele, în special în comerţul electronic şi în magazinele de specialitate pentru animale de companie. Gourmet Revelations, recent lansata mâncare super-premium pentru pisici, a înregistrat o cerere puternică. Vânzările în Nestlé Professional au crescut într-un ritm de două cifre, condus de băuturi. Apa a înregistrat o creştere de două cifre, condusă de S.Pellegrino, Perrier şi Acqua Panna. Vânzările în nutriţia sugarilor au crescut într-un ritm de două cifre, pe baza impulsului puternic pentru produsele oligozaharidelor din laptele uman (HMOs). Categoria de Dulciuri a raportat o creştere medie de o singură cifră, cu o cerere puternică pentru KITKAT în majoritatea zonelor geografice şi Baci în Italia. Cafeaua a înregistrat o creştere de o singură cifră, condusă de cafeaua solubilă NESCAFÉ. Starbucks by Nespresso şi alte capsule compatibile Nespresso au înregistrat creşteri suplimentare ale cotei de piaţă pe segmentul de retail. Culinary a raportat o scădere a vânzărilor, afectată de creşterea negativă a pizza şi tăiţei. Produsele pe bază de plante GARDEN GOURMET au continuat să vadă un impuls puternic, reflectând lansările de noi produse.

    La nivel de grup, conducerea companiei se aşteptăm la o creştere organică a vânzărilor între 7% şi 8%. Marja profitului operaţional este aşteptată în jurul valorii de 17,0%.

     

  • Business sub umbrela eMAG: Platforma de comerţ cu smartphone-uri flip.ro îşi listează produsele pe platforma de livrare rapidă Tazz

    Platforma de livrări de mâncare şi bunuri de larg consum Tazz, aflată sub umbrela grupului eMAG, anunţă listarea pe site-ul propriu a produselor aflate în portofoliul start-up-ului local Flip.ro.

    „Noul canal de vânzare va face şi mai accesibilă cumpărarea telefoanelor recondiţionate de pe Flip. Dispozitivele pot ajunge la destinaţie în aceeaşi zi, în aproximativ o oră, o oră şi jumătate de la plasarea comenzii în aplicaţia Tazz”, spune Alex Burghelia, co-fondator Flip.ro.

    Marketplace-ul Flip.ro, specializat în achiziţia şi vânzarea de telefoane recondiţionate, a fost lansat în decembrie 2019 de antreprenorii George Moroianu (25 de ani), Alin Luca (28 de ani) şi Alex Burghelia (24 ani).

    La sfârşitul anului trecut, start-up ul a atras în acţionariat fondul de investiţii creat de gigantul din retailul online eMAG, care a intrat cu o injecţie de capital de 8 mil. euro.

    De curând, platforma dedicată telefoanelor recondiţionate a depăşit graniţele României şi s-a extins şi în Bulgaria.

     

  • Fondul de private equity Enterprise Investors a vândut retailerul de jucării Noriel, pe care l-a preluat în 2016

    Fondul de private equity Enterprise Investors (EI) a vândut retailerul de jucării Noriel, prin intermediul Polish Enterprise Fund VII, valoarea tranzacţiei fiind confidenţială.

    Retailerul de produse pentru copii a fost achiziţionat de compania turcă Sunman Group, care operează sub mărcile Sunman şi Toyzz Shop.

    Enterprise Investors a achiziţionat Noriel în 2016, când era o afacere de familie susţinută de un investitor financiar şi opera o reţea de 47 de magazine. Ca parte a acordului, EI a oferit Noriel finanţare în valoare de 2 de milioane EUR pentru a-i stimula creşterea.

    Noriel are astăzi o reţea de 88 de magazine şi un magazin online care a intrat şi pe piaţa din Bulgaria. În 2022, compania estimează venituri de 312 milioane lei.

    „Suntem mândri că facem parte din parcursul Noriel către formatele de retail şi e-commerce de top care oferă cea mai bună experienţă de cumpărături. În prezent, este singurul jucător din România cu un real serviciu omnichannel, care maximizează sinergiile online şi offline”, a declarat Dariusz Pietrzak, vicepreşedinte al Enterprise Investors, responsabil pentru investiţie. “O schimbare a preferinţelor clienţilor pentru produse inovatoare, distractive şi educaţionale va aduce beneficii şi mai mari companiei Noriel, datorită dezvoltării puternice a produselor şi capacităţilor de aprovizionare”.

    Enterprise Investors este una din cele mai mari firme de private equity din Europa Centrală şi de Est. Activă din 1990, firma a strâns nouă fonduri cu capital total de peste 2,5 miliarde euro. Aceste fonduri au investit 2,2 miliarde EUR în 151 de companii din diverse sectoare şi au vândut 136 de companii, cu încasări brute totale de 4,2 miliarde euro.

    Noriel a fost a şaptea investiţie a EI în România. 

     

  • Auchan îngheaţă preţurile la peste 3.000 de produse marcă proprie până la 30 septembrie, ca măsură suplimentară de protecţie a puterii de cumpărare în contextul exploziei inflaţiei

    Auchan România anunţă că blochează preţurile a peste 3000 de produse marcă proprie din toate magazinele Auchan, inclusiv de pe platforma online, ca o măsură suplimentară de protecţie a puterii de cumpărare în contextul exploziei inflaţiei.

    Astfel, numeroase produse din categoria alimentelor, de la lactate, brânzeturi, mezeluri, ouă, produse din carne, conserve şi până la cafea şi îngheţată, cât şi din cadrul gamei nealimentare, precum detergenţi, cosmetice, articole de papetărie, bricolaj, auto şi produse destinate animalelor de companie, nu vor fi impactate de creşterea inflaţiei cel puţin până la data de 30 septembrie.

    “Articolele incluse în campanie sunt marcate cu sigla produselor marca Auchan, varianta pasăre roşie. Toate aceste produse, cu excepţia celor din categoria Echipament Bebe, fac parte din acţiunea de îngheţare de preţuri, adresată tuturor clienţilor Auchan. Produsele pot face obiectul unor reduceri promoţionale temporare, aplicate la preţul îngheţat”, spun reprezentanţii companiei.

    În plus, cei peste un milion de clienţi deţinători ai cardului de fidelitate MyCLUB Auchan primesc 5% bonus în bani pe cardul de fidelitate, la achiziţia oricărui produs marcă proprie Auchan varianta roşie, beneficiu pe care compania îl acordă permanent, tot timpul anului, pentru acest tip de produse.

    Retailerul francez Auchan operează 262 de magazine în România, dintre care 33 de hipermarketuri, 6 supermarketuri si 223 magazine de ultraproximitate MyAuchan, dintre care peste 200 in statiile Petrom, cât şi magazinul online auchan.ro.

     

  • Comerţul creşte, în ciuda inflaţiei. Consumul de servicii creşte consistent după ieşirea din pandemie, dar consumul de produse creşte sub inflaţie

    Consumul de servicii din România a crescut cu 25-40% (în funcţie de serviciile cerute), în primul an fără restricţiile din pandemia de COVID-19. Consumul de produse, în special cel cu amănuntul, creşte de asemenea, dar sub nivelul inflaţiei. Cifrele indică astfel avansul economiei şi în al doilea sfert din 2022, pe fondul consumului, piesa de rezistenţă a economiei şi, aşa cum zic economiştii, scopul final al creşterii economice.

    Guvernul mizează pe un avans al consumului final de 3,2% în 2022, potrivit ultimei prognoze a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP). Consumul privat, care face 80% din PIB-ul României pe partea de utilizare, ar urma să avanseze cu 3,5%. Per total, economia ar urma să crească cu 3,5% în 2022, o îmbunătăţire a prognozei anterioare de creştere economică de 2,9%.

    La cinci luni din 2022, ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), consumul de servicii prestate populaţiei a crescut cu 40% ca cifră de afaceri, iar cel de servicii prestate companiilor cu 25%. Ambele creşteri reprezintă majorarea reală a consumului, cifrele fiind mult peste inflaţie. Pe de altă parte, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, barometru pentru consumul privat, a crescut cu 6%, iar comerţul cu autovehicule cu 5%.

    Comerţul angro, însă, înregistrează o creştere de 25%.

    Analiza mai detaliată a serviciilor prestate întreprinderilor arată că principalul driver a rămas IT-ul, cu un plus de 42% an/an la 5 luni din 2022. Transporturile au crescut de asemenea cu 24%. În ceea ce priveşte serviciile prestate populaţiei, partea de turism a dictat creşterea: +40% la agenţiile de turism şi +42% pentru HoReCa. Având în vedere că este vorba de volumul cifrei de afaceri, inflaţia a avut un cuvânt greu de spus, dar, chiar şi aşa, creşterile cifrelor de afaceri sunt de aproape 3 ori peste creşterile preţurilor.

     

  • Opinie Leonardo Badea, viceguvernator BNR: Mirajul criptoactivelor

    “In real life, the hardest aspect of the battle between good and evil is determining which is which.” (Game of Thrones)

    De-a lungul timpului, evoluţia societăţii a avut la bază tocmai capacitatea de a se dezvolta, de a inova, de a adapta noi produse şi sisteme care să răspundă necesităţilor istorice. În domeniul pieţelor financiare, în special în ultimii 20 de ani, a existat un apetit pentru dezvoltarea de noi instrumente, uneori simple, alteori sofisticate, care să răspundă necesităţilor investiţionale. Din păcate însă, adesea s-au urmărit în primul rând profituri rapide. Totuşi, uşurinţa în utilizare şi folosirea progresului tehnologic au fost în multe cazuri o bază obiectivă a creşterii eficienţei utilizării noilor produse.

    Atunci când discutăm cauzele şi rezultatele acestei evoluţii abordarea analitică şi obiectivă este de cel mai mare ajutor. Nu trebuie să respingem a priori produsele şi serviciile financiare noi, pentru că în multe ipostaze, inovaţia financiară a reprezentat un factor de progres. De aceea, noile propuneri generate în cadrul industriei financiare trebuie analizate, studiate şi chiar testate, inclusiv prin aplicaţii practice la o scară controlată pentru a vedea măsura în care corespund cerinţelor pieţei şi răspund imperativelor de protecţie a consumatorilor de servicii şi produse financiare. Este deopotrivă adevărat că este preferabilă o abordare prudentă din partea consumatorilor, care trebuie să aplice o regulă foarte simplă, şi anume, să nu utilizeze produse sau servicii despre care nu ştiu suficiente lucruri şi al căror mecanism nu îl înţeleg. Însă în practică, această regulă s-a demonstrat că este destul de greu de respectat. Criza financiară globală, începută în anii 2007-2008, a demonstrat cât de greşit este să faci investiţii în produse financiare sofisticate, care nu sunt înţelese sau sunt prezentate defectuos.

     

    1. Valoarea banilor şi a activelor financiare

    Dacă ne referim la cele mai recente creaţii de produse financiare devenite relativ populare în rândul unor categorii de utilizatori trebuie să ne reîntoarcem la ideea de valoare a banilor. Astfel,  astăzi în sistemul financiar sunt folosite în mod tradiţional monede de tip fiat. Valoarea monedei fiduciare este derivată din relaţia dintre cerere şi ofertă, din credibilitatea băncii centrale emitente, stabilitatea guvernului ţării emitente, robusteţea şi performanţa economiei mai degrabă decât din valoarea unui activ fizic sau financiar care o susţine. Cele mai multe monede moderne în circulaţie (atât sub forma scripturală, cât şi pe suport fizic – hârtie, polimer, monedă metalică) sunt monede fiat, inclusiv dolarul american, euro şi alte monede globale importante. Aşa numita criptomonedă (poate cea mai cunoscută categorie de criptoactive), merită repetat, este o formă exclusiv digitală de plată şi o metodă de stocare a valorii. Ea nu are caracteristicile unei monede garantate de o instituţie parte a sistemului financiar clasic.

    În esenţă, acest nou concept se bazează pe un registru digital securizat şi descentralizat – numit blockchain – pentru a înregistra tranzacţiile, a consemna emiterea de noi „monede” sau „jetoane” şi pentru a preveni frauda şi contrafacerea. Deşi există mii de astfel de aşa numite monede criptografice, în prezent, Bitcoin este de departe cea mai cunoscută şi cu vechime în utilizare, în ciuda faptului că are o poveste de fundal deloc transparentă, care implică un creator enigmatic pe nume Satoshi Nakamoto, a cărui existenţă şi identitate nu au fost niciodată stabilite. Blockchain-ul Bitcoin a fost conceput astfel încât doar 21 de milioane de „monede virtuale” să fie „emise”. Acest aşa numit tip de deficit verificabil (în esenţă o limitare a cantităţii/ofertei pentru acest activ) a contribuit la creşterea abruptă a preţului monedei în anticiparea unei cereri viitoare care va depăşi considerabil oferta.

    Apariţia şi dezvoltarea pieţei criptoactivelor a generat reacţii şi poziţii contradictorii în rândul economiştilor, al practicienilor cu experienţă în domeniul financiar, precum şi în rândul diferitelor categorii de participanţi pe pieţele financiare, inclusiv a unor instituţii cu activitate în domeniu. Celebri economişti şi oameni de afaceri au atras atenţia că ne aflăm în faţa unui imens balon speculativ.

    Spre exemplu, omul de afaceri Warren Buffet spunea în 2020 că criptomonedele practic nu au valoare. Nu poţi face nimic cu ele decât să le vinzi altcuiva. De asemenea, Bill Gates a afirmat faptul că activele digitale sunt sută la sută bazate pe fool theory, adică ele pot să funcţioneze doar atât timp cât vei găsi pe altcineva care să cumpere mai scump decât tine ceva ce nu are valoare.

    Binecunoscutul economist Paul Krugman susţine faptul că investitorilor li se vând produse cripto speculative fără ca aceştia să înţeleagă cu adevărat riscurile la care se expun. Robert Merton afirmă faptul că singura monedă legală posibilă este una controlată de guvern. Monedele fiat au de fapt o valoare intrinsecă, deoarece prin lege ele pot fi folosite pentru a deconta toate plăţile fiscale şi alte plăţi către guvern şi trebuie acceptate ca plată pentru obligaţiile exprimate în acea monedă. Nouriel Roubini, un critic de lungă durată al Bitcoin, a susţinut că acesta este destinat să ajungă în „muzeul monedelor eşuate” cu toate celelalte monede digitale. El a spus că Bitcoin „nu este sigur, nu este descentralizat şi nici măcar scalabil”. Şi totuşi, în ciuda acestor opinii ferme şi neechivoce privind caracterul de schemă piramidală al criptoactivelor, există în continuare o piaţă consistentă. Ce oare poate determina un investitor să cumpere criptoactive? Poate doar mirajul unor câştiguri rapide uriaşe …

     

    1. Până la lună şi înapoi

    Ne-am obişnuit deja să vedem fluctuaţii mari, creşteri şi prăbuşiri spectaculoase pe piaţa criptoactivelor. Creşterea pieţei a fost considerabilă, aparent neverosimilă; într-un timp scurt, capitalizarea pieţei a ajuns până la lună şi înapoi. Şi dacă ne gândim la ultima prăbuşire marcantă, a criptomonedei Luna, metafora pare perfect adecvată – preţul Luna s-a prăbuşit într-o singură săptămână în luna mai a.c., de la US$87 la US$0,0005.

    Şi atunci, o serie de întrebări par legitime – Ce valoare au criptoactivele? Cine garantează pentru ele? Care sunt riscurile şi avantajele pe care acestea le presupun? Care este potenţialul de creştere al acestei pieţe, este ”cerul” limita? Iar acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care şi le adresează specialiştii şi nu numai.

    Există cu siguranţă o bază solidă şi argumente puternice pentru a considera criptoactivele instrumente speculative, cu o volatilitate crescută a preţului şi o sumedenie de alte riscuri asociate: de exemplu, riscul de credit/contrapartidă, cel de lichiditate, riscul din perspectiva combaterii spălării banilor şi al prevenirii finanţării terorismului, riscul reputaţional, riscul cibernetic etc. Sunt active digitale care nu sunt reglementate sau garantate de instituţii recunoscute. Responsabilitatea revine în totalitate deţinătorului. Nimeni nu garantează aceste investiţii, nimeni nu poate fi ţinut responsabil pentru pierderea lor. În mod paradoxal, cel mai mare avantaj al criptoactivelor poate deveni şi cel mai mare risc – lipsa reglementărilor duce la facilitarea şi la creşterea vitezei tranzacţiilor, dar înseamnă că nimeni nu poate interveni şi corecta ceva ce nu funcţionează corespunzător. Un plus incontestabil este dat de faptul că tehnologia de la bază este considerată ca având un grad foarte ridicat de siguranţă din punct de vedere cibernetic. Totuşi, este evident că nu este infailibilă. Şi dacă acceptăm faptul că tehnicilor de securitate cibernetică li se opun permanent tehnici de hacking, care se dezvoltă în acelaşi ritm frenetic ca şi cybersecuritatea, este dificil de estimat cât de protejat este în realitate utilizatorul.

    Volatilitatea extrem de ridicată este un alt risc major pe care îl presupun criptoactivele. Preţurile cresc sau se prăbuşesc ameţitor, de la o zi la alta, ceea ce face dificilă tranzacţionarea prin prisma timpului care trebuie petrecut analizând preţuri, evoluţii, tendinţe. Chiar şi aşa, după două prăbuşiri recente spectaculoase, piaţa se ridică la aproape 1 trilion USD. Optimiştii cred că piaţa se va stabiliza, pesimiştii consideră o astfel de stabilizare este puţin probabilă.

    Există, de asemenea, o preocupare reală pentru consumul de energie asociat criptoactivelor şi o amplă dezbatere privind impactul acestora asupra mediului. Ele implică diferite protocoale pentru verificarea tranzacţiilor, iar acestea cauzează un consum important de energie. Conform estimărilor, reţeaua de minare Bitcoin ar fi consumat pe parcursul anului 2018 o cantitate de energie similară cu cea consumată de Ungaria (de Vries, 2019). Studiile identifică Bitcoin ca principalul consumator de energie din universul cryptoactivelor, revenindu-i 2/3 din totalul energiei consumate, dar este evident că nu trebuie neglijat nici impactul celorlalte componente (Gallersdörfer et al., 2020).

    Dincolo de dezavantajele menţionate anterior, există şi o preocupare legitimă pentru posibilitatea deloc neglijabilă de a le utiliza în finanţarea unor activităţi ilicite, cum este terorismul de exemplu.

    Pe de altă parte, securitatea operaţiunilor şi transparenţa sunt două avantaje clamate de susţinătorii criptomonedelor. Nu pot fi falsificate, aşa cum se întâmplă cu bancnotele tradiţionale, tranzacţiile sunt perfect anonimizate, deţinătorul de criptomonede îşi poate urmări singur tranzacţiile, evitând intermediarii. Deţinătorul le poate folosi oriunde, nu sunt legate de un anumit spaţiu aşa cum sunt monedele fiat. Preţul este determinat de piaţă, pe baza legii cererii şi a ofertei. Dar atractivitatea este pe măsura riscurilor. Piaţa a crescut într-un ritm frenetic şi dincolo de prăbuşirile spectaculoase înregistrate, capitalizarea pieţei este încă semnificativă. De la momentul de maxim înregistrat la finalul anului trecut şi până în prezent, piaţa cripto a scăzut cu 2 trilioane USD, anunţând o nouă iarnă cripto.

     

    1. Şi totuşi, de data aceasta, iarna pare diferită …

    În esenţă, iarna cripto este denumirea populară în versiunea cripto a pieţei de tip „bear” în sens bursier. Iarna cripto indică o perioadă de performanţă scăzută a pieţei, caracterizată de sentiment investiţional negativ şi valori scăzute ale monedelor. Au existat mai multe ierni cripto, dar de data aceasta, iarna cripto pare a fi diferită. Pot fi enumerate o serie de motive care dau un caracter diferit iernii care se profilează.

    Probabil că, în primul rând, frapează magnitudinea fără precedent a acestei prăbuşiri, care marchează o scădere de 60% a market cap, de la aproape 3 trilioane USD la finalul lui 2021 la sub 1 trilion USD în iunie 2022 (coinmarketcap.com).

    Apoi, este de menţionat cadrul general diferit pe care se proiectează această scădere, şi anume, un cadru definit de o serie de crize care se suprapun. Discutăm de spectrul unei crizei economice de dimensiuni semnificative, de conflictul din Ucraina care durează deja de cinci luni fără a fi evidentă deocamdată o soluţionare, de criza pandemică ce pare să revină, de omniprezenta criză climatică, toate profilate pe fundalul unui mediu global caracterizat de incertitudine la diferite niveluri – politic, social, economic.

    Un alt motiv, în esenţă un rezultat firesc al crizelor suprapuse, ţine de modificarea comportamentului consumatorilor. Este de aşteptat o reevaluare din partea acestora, o creştere a aversiunii faţă de risc, ceea ce determină o abordare diferită faţă de criptoactive, contrastantă cu entuziasmul manifestat anterior.

    Mai mult, faţă de iarna cripto precedentă, de data aceasta există un număr important de investitori instituţionali pe piaţa cripto, iar intercondiţionarea cu sistemul financiar tradiţional este mult mai amplă.

     

    1. Dincolo de iarna cripto, perspectiva fructificării avantajelor tehnologiei

    Ceea ce a demonstrat însă experienţa criptoactivelor ca utilitate economică nu ţine neapărat de utilizarea efectivă a acestora, cât de avantajele indiscutabile ale tehnologiei din spatele lor – DLT. Şi mai mult, experienţa cripto a adus pentru prima dată în discuţie posibilitatea unei alternative digitale la sistemul tradiţional. Această revelaţie, deşi nu neapărat recentă, arată că discuţia privind viitorul sistemului monetar nu poate evita transformarea digitală.

    Putem considera că tehnologia DLT întruneşte criteriile unei inovaţii disruptive. Deşi lansată acum circa un sfert de secol, teoria privind inovaţia disruptivă (Christensen, 1997) a atras ample dezbateri şi interpretări privind conţinutul teoriei şi implicaţiile pentru modelele de business. Includerea DLT în rândul inovaţiilor disruptive ridică de asemenea o serie de întrebări legate de viitorul sistemului financiar – cum poate DLT transforma sistemul financiar? Cum pot fi păstrate avantajele indiscutabile ale tehnologiei diminuând în acelaşi timp riscurile şi neajunsurile? Şi nu în ultimul rând cum se va schimba lumea noastră odată înglobată această tehnologie în sistemul financiar tradiţional? Am asistat deja la finalul anilor 1990 la o criză dot.com, care a avut alte coordonate faţă de cele precedente, ca urmare a adoptării pe scară largă a tehnologiei informaţiei. Odată cu dezvoltarea internetului, pe acel vârf al creşterii exponenţiale a numărului de deţinători de computere personale, a început o nouă eră a investiţiilor speculative. Aşa cum era de aşteptat, inevitabilul s-a produs, investitorii au înregistrat pierderi spectaculoase, iar multe companii nu au putut supravieţui. Toate acestea s-au întâmplat  pentru că s-a pierdut din vedere esenţialul, şi anume valoarea reală care ar fi trebuit să se afle în spatele acelor tranzacţii de multe milioane de dolari. Concluzia firească este că ar trebui să găsim abordările care să prevină repetarea unor astfel de crize speculative. În acelaşi timp, nu trebuie să uităm că chiar şi după criza dot.com o serie de tehnologii şi modele de afaceri atunci apărute au rezistat şi s-au dezvoltat, dovedindu-şi utilitatea pentru economia globală şi ajungând în prezent exemple de succes la nivel internaţional. Nu putem exclude ca şi după această „iarnă crypto”, o serie de tehnologii şi modele de afaceri sau circuite de plăţi să îşi demonstreze totuşi viabilitatea şi să contribuie la viitorul sistemului financiar, chiar dacă multe dintre componentele de acum ale universului criptoactivelor probabil vor dispărea complet sau vor păstra doar o existenţă marginală.

    Banca Reglementelor Internaţionale (BIS) este preocupată de aceste întrebări şi a publicat o analiză asupra criptomonedelor şi stablecoins în raportul său anual, apărut în luna iunie 2022, precum şi o perspectivă asupra viitorului sistemului monetar. În document se menţionează posibilitatea ca tehnologia de la baza activelor criptografice să constituie catalizatorul care să determine transformarea sistemului monetar prin includerea unei monede digitale emise de autoritatea monetară (CBDC), capitalizând avantajele evidente şi eliminând imperfecţiunile. Moneda digitală a băncii centrale este de fapt versiunea digitală a unei monede fiat. Chiar dacă este o monedă digitală, CBDC este fundamental diferită de o criptomonedă, fiind emisă de o bancă centrală, garantată şi susţinută de încrederea băncii centrale respective. CBDC beneficiază deci de toate caracteristicile monedei fiduciare, dar emisă în format digital şi prezentând avantajele specifice ce decurg din acest format digital – creştere a vitezei tranzacţiilor şi scădere a costului aferent acestora, eficienţă ridicată a transferurilor internaţionale. Acesta ar fi un exemplu de utilizare superioară a transformării digitale la nivelul băncilor centrale şi multe ţări au emis deja sau iau în considerare emiterea unei astfel de monede.

    Rezerva Federală a SUA a publicat un raport intitulat ”Money and Payments: The US Dollar in the age of Digital Transformation” (ianuarie 2022) în care dedică un capitol CBDC, prezentând funcţiile, utilizarea, potenţialele avantaje, dar şi provocările pe care le presupune o astfel de monedă. Discuţia este deci mai actuală ca oricând, iar rolul băncilor centrale este fundamental în mijlocul acestor transformări rapide la care asistăm.

    Metafora utilizată de BIS este cea a unui copac al cărui trunchi reprezintă suportul solid al băncilor centrale pentru funcţionarea sistemului financiar, la care o contribuţie semnificativă o au şi celelalte autorităţi cu atribuţii în acest domeniu. Pornind de la acest trunchi este de aşteptat ca în viitorul apropiat să se dezvolte noi ramificaţii sub forma unor produse şi sisteme bazate pe noile tehnologii, care să răspundă mai bine nevoilor participanţilor, în acord cu inovaţiile aduse de transformarea digitală. Esenţială rămâne însă condiţia prealabilă a existenţei unui trunchi solid ca structură de susţinere a sistemului monetar. În această arhitectură îmbunătăţită a sistemului financiar, în baza noilor tehnologii, este greu de imaginat că rolul băncilor centrale ar putea fi unul diminuat faţă de situaţia actuală, ci dimpotrivă, tocmai băncile centrale vor oferi elementul de robusteţe necesar pentru întărirea credibilităţii şi pentru consolidarea stabilităţii financiare. Pentru aceasta, este importantă concretizarea cât mai rapidă a intenţiilor şi a eforturilor curente la nivel european şi internaţional, în vederea reglementării pieţelor de criptoactive, aşa cum prevăd proiectul directivei europene MiCA publicat recent sau cel al Financial Stability Board (FSB), avut în vedere pentru toamna acestui an şi care susţin o colaborare şi o împărţire a responsabilităţilor între diferitele autorităţi naţionale competente şi instituţii europene / internaţionale cu rol în funcţionarea sistemului financiar.

    Ducând mai departe metafora BIS a trunchiului reprezentat de băncile centrale, reglementarea şi capitalizarea avantajelor aduse de transformarea digitală pot reprezenta rădăcinile necesare susţinerii şi creşterii organice a sistemului financiar. Acest proces de reglementare trebuie însă să se refere nu doar la reglementarea tranzacţiilor în sine, ci şi la caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească un criptoactiv. Simpla emitere a unor active criptografice volatile nu le asigură acestora o valoare de întrebuinţare. De aceea, trebuie să vedem dacă este necesară existenţa unui colateral pentru stabilizarea în condiţii rezonabile a preţului acestuia în raport cu monedele clasice. Pe de altă parte, dacă ne referim la criptoactivele cu valoare stabilă, un model care poate fi considerat o ancoră solidă pentru stabilitatea preţului acestora este cel al reglementărilor privind lichiditatea şi solvabilitatea aplicabile unor tipuri de entităţi din sistemul financiar clasic, precum fondurile de pe piaţa monetară sau alte instituţii financiare supravegheate. Aşadar, demersul de reglementare a criptoactivelor cu valoare stabilă trebuie să meargă dincolo de exigenţele privind protecţia consumatorilor, combaterea spălării banilor şi prevenirea finanţării terorismului şi să adreseze nevoile de asigurare a stabilităţii financiare, ca urmare a interconexiunilor existente între sistemul financiar tradiţional şi universul criptoactivelor cu valoare stabilă şi având în vedere dimensiunile acestuia.

    Dincolo de toate aceste consideraţii, este important să nu pierdem din vedere esenţa a ceea ce afirma un arhitect al schimbărilor tehnologice, în unele cazuri disruptive, Steve Jobs, şi anume, că nu este vorba despre încrederea în tehnologie, ci despre încrederea în oameni.


     

     

  • Mâncarea viitorului ne poate deschide poarta către export?

    Verdino, Filgud, iezeress, NoMoMoo şi Unison sunt doar câteva dintre numele apărute în ultimii ani pe segmentul produselor vegane, alternativă la produsele din carne şi lapte, o piaţă care devine tot mai atractivă şi pentru consumatorii locali.

    Românii vor ajunge să cheltuiască 2-3 mld. lei anual pe produse alternative la carne sau lactate până în 2035, mergând astfel în trend cu piaţa mondială, arată estimările făcute anterior de ZF pe baza datelor din piaţă şi un studiu al companiei de strategie Boston Consulting Group (BCG) şi Blue Horizon Corporation. Până atunci, tot mai multe branduri intră pe această nişă şi câteva vor să iasă şi peste graniţă, acolo unde consumul este mai mare.

    „Până la finalul anului vizăm dezvoltarea portofoliului cu o categorie nouă de produse, dar şi extinderea parteneriatelor şi în pieţele din Polonia, Ungaria, Danemarca, Portugalia, Malta, Grecia, dar şi peste ocean, în Statele Unite ale Americii, unde, în acest moment, suntem în discuţii avansate”, spune Raul Ciurtin, cofondator al Verdino, care realizează alimente pe bază de proteine de mazăre. Raul Ciurtin şi Eberhart Răducanu au lansat start-up-ul în urmă cu circa patru ani. Brandul Verdino a dezvoltat un portofoliu de peste 60 de produse şi colaborează cu aproape toţi retailerii de pe pe piaţa locală, dar are parteneri şi în pieţele din Germania, Marea Britanie, Elveţia, Olanda, Spania, Macedonia de Nord, Serbia, Vietnam, Bulgaria şi Republica Moldova. „Totodată, am deschis reprezentanţe în Germania şi Marea Britanie, pentru a fi cât mai aproape de consumatori cu produse vegetale sustenabile”.

     Tot către exporturi se uită şi Andrei Roşu, fondatorul Filgud, care a lansat pe piaţă produsele 100% plant-based Filgud în iulie 2020. El a început cu o capacitate de producţie foarte restrânsă de 16 borcane pe zi, şi merge acum spre o producţie anuală de aproximativ un milion de unităţi şi un portofoliu ce cuprinde peste 20 de produse. Produsele româneşti Filgud se găsesc în peste 100 din locaţiile retailerilor Kaufland şi Mega Image, precum şi în aproape 300 de băcănii din 60 de oraşe, pe lângă platformele de tipul Freshful by eMAG sau Go Veggie din mediul online. De asemenea, este vizată şi extinderea în afara graniţelor: „Ne-am uitat de la început în afara graniţelor. Am fost până acum în 80 şi ceva de ţări pe toate continentele, am fost la târguri de astfel de produse şi nu am găsit ceva care să mă satisfacă şi atunci am zis că poate ar fi cazul să o facem“, spunea Andrei Roşu la ZF Live.

    Un alt brand tânăr din sectorul produselor vegane este NoMoMoo, denumit anterior Vegan Gourmet. Businessul a fost fondat în 2018 de Ana Maria Turton, o antreprenoare care a locuit 17 ani peste hotare, alături de alţi doi membri ai familiei.

     

  • (P) Muselina bebelusi, nelipsită din garderoba celui mic. Vezi produsele de la Little Prints

    A fi mamă este un lucru extraordinar. Sunt sentimente unice, pe care le vei simţi încă de când ai aflat că eşti însărcinată. Iubirea necondiţionată apare încă de la primul ecograf când simţi o emoţie puternică pe care nu o poţi descrie în cuvinte. Totodată apare şi grija pentru bebeluş. Vrei să fie protejat, eşti atentă la ce mănânci, cât efort faci şi ţii cont de toate indicaţiile pe care ţi le dă medicul.

    Prima zi în care a venit pe lume este ceva nou pentru tine. Prima baie, primul somn, prima grimasă, toate acestea sunt momente pe care nu le vei uita.

    Chiar dacă a fi mamă nu este atât de uşor, pentru că toată grija este focusată asupra bebeluşului, sunt momente unice trăite.

    Grija pentru micuţ nu vine doar din mediul optim în care trăieşte. Tot ce intră în contact cu acesta trebuie să îl protejeze. Articolele vestimentare, încălţămintea, suzeta, jucăriile, accesoriile, muselina bebelusi, toate acestea trebuie să fie de calitate superioară.

    Imunitatea celui mic nu este dezvoltată suficient încât să fie protejat, tocmai de aceea tot ce intră în contact cu el trebuie să îl protejeze, să nu facă alergii, iritaţii etc.

     

    Little Prints- magazinul de nădejde pentru mămici

    Orice mămică va căuta să achiziţioneze produse cât mai calitative pentru al său bebeluş. Magazine de nişă, special dedicate pentru a găsi tot ce ai nevoie, asigurând astfel protecţie celui mic.

    Unul dintre magazinele despre care vei dori să afli este LittlePrints.ro. Poate că nu mai este o noutate pentru tine acest magazin, având în vedere că este tot mai recunoscut pe piaţa din România, dar poate că încă nu ai descoperit toată gama de produse pe care acesta le pune la dispoziţie. Sau poate că este pentru prima dată când auzi de el, dacă eşti proaspătă mămică.

    Indiferent de motiv, trebuie să ştii că Little Prints este un magazin care îţi poate deveni partener de încredere atunci când ai nevoie de produse pentru bebeluşi.

     

    Odată descoperită, te vei îndrăgosti de gama de produse

    Vei descoperi la Little Prints aproape toate produsele de bază de care ai nevoie pentru bebeluşul tău.

    Muselina bebelus spre exemplu este nelipsită din garderoba celui mic. Aceasta vine cu foarte multe beneficii, indiferent de sezon, temperaturi sau vremea de afară.

    Este utilizată încă din primele zile ale bebeluşului şi îndeplineşte orice scop: atunci când alăptezi, când cel mic regurgitează, când schimbi scutecul sau când doarme.

    În gama acestui magazin vei găsi museline de bebeluşi de diferite culori, materiale şi design-uri. Le poţi achiziţiona în set sau separat. Poţi opta pentru cele de sezon cald sau cele de iarnă.

    Tot ce aici poţi alege şi renumitele suzete Bibs, cunoscute pentru calitatea şi designul acestora. Seturi de diversificare, jucării de dentiţie cât şi de dezvoltare, îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii şi multe altele le poţi achiziţiona la doar câteva click-uri distanţă.

    Este un magazin adresat bebeluşilor, cât şi mămicilor şi nu face rabat de la calitate.

     

    Date de contact:

    hello@littleprints.ro