Tag: producatori

  • Maşina care merge 3.000 de km cu 0 lei şi 125 km/h. Energia alternativă care omoară petrolul la orice oră

    Producătorii de maşini se întrec în maşini electrice, cu hidrogen şi chiar cu sare. Problema e că acelea viabile sunt foarte scumpe încă. Iar multe dintre ele sunt concepte. În Uniunea Europeană, doar 4% din totalul maşinilor înregistrate folosesc pentru alimentare produse nonpetroliere. Studenţii olandezi de la Universitatea Tehnică din Eindhoven au proiectat şi dezvoltat o maşină care poate schimba definitiv definiţia consumului. Şi anume că poate fi zero, cu o resursă naturală inepuizabilă şi accesibilă oricui.

    IATĂ AICI GALERIE FOTO ŞI DETALII COMPLETE DESPRE MAŞINA CARE A CONSUMAT 0 LEI LA 3.000 DE KM

  • Maşina care merge 3.000 de km cu 0 lei şi 125 km/h. Energia alternativă care omoară petrolul la orice oră

    Producătorii de maşini se întrec în maşini electrice, cu hidrogen şi chiar cu sare. Problema e că acelea viabile sunt foarte scumpe încă. Iar multe dintre ele sunt concepte. În Uniunea Europeană, doar 4% din totalul maşinilor înregistrate folosesc pentru alimentare produse nonpetroliere. Studenţii olandezi de la Universitatea Tehnică din Eindhoven au proiectat şi dezvoltat o maşină care poate schimba definitiv definiţia consumului. Şi anume că poate fi zero, cu o resursă naturală inepuizabilă şi accesibilă oricui.

    IATĂ AICI GALERIE FOTO ŞI DETALII COMPLETE DESPRE MAŞINA CARE A CONSUMAT 0 LEI LA 3.000 DE KM

  • Ingredientul ascuns din bere pe care majoritatea oamenilor nu ştiu că este folosit. “Este destul de dezgustător dacă stai să te gândeşti”

    Care sunt ingredientele unei beri? Hamei, malţ, orz, apă, drojdie – acestea ar fi câteva dintre cele care vin în mintea celor care au consumat (sau nu) băutura. Mai puţin cunoscut este însă faptul că berea la halbă conţine o substanţă extrasă din peşte şi, potrivit BBC, organizaţii internţionale solicită producătorilor de bere să investigheze alternative pentru aceasta, din cauza problemelor de etică ale consumatorilor vegani.

    Se pare că ihtiocolul (cleiul de peşte – extras din vezica peştilor) se află pe pe lista de ingrediente a berii la halbă şi este foarte probabil să se regăsească şi în berea pe care aţi consumat-o dvs. astfel de-a lungul timpului. Încă din secolul XIX, acest ingredient a fost folosit în scopul creşterii clarităţii berii. Totodată, o face mai luminoasă şi, astfel, mai atrăgătoare pentru consumatori. Ingredientul este folosit de producătorii de bere, fie că vorbim despre giganţii în domeniu sau despre microberării.

    Prezenţa acestui ingredient a devenit însă o problemă pentru vegetarieni şi vegani,  mulţi dintre ei nu au realizat până acum că trebuie să fie atenţi la acest aspect.

    Există însă berării care au renunţat deja la acest ingredient. Spre exemplu, berăria Twisted Barrel din Anglia a decis să nu folosească acest ingredient la scurt timp după fondarea companiei, în 2014. Fondatorul acestei companii, Tim Boswarth, a devenit vegan în urmă cu doi ani şi a declarat pentru BBC că a fost şocat atunci când a aflat despre acest ingredient.

    ”Este destul de dezgustător dacă stai să te gândeşti, chiar şi pentru oamenii care consumă carne; este pur şi simplu un lucru despre care nu se discută.Nimeni nu vrea să se promoveze prin a spune că filtrează berea prin intermediul peştilor morţi”, a declarat el în interviul acordat BBC.

    În afară de aspectele etice care ţin de veganism, producătorul a observat că acest ingredient alterează şi aroma berii. ”Din ce în ce mai mulţi oameni ştiu acum că berea nu trebuie să fie clară – nu contează cum arată, iar cleiul de peşte este folosit doar din considerente estetice.”

    În prezent, organizaţii internaţionale au solicitat producătorilor de bere să caute alternative pentru înlocuirea acestui ”ingredient ascuns”. 

  • De astăzi, furnizorii de gaze pentru populaţie sunt obligaţi să se aprovizioneze numai prin bursă

    Guvernul a adoptat, la 28 septembrie, o ordonanţă de urgenţă care reglementează obligaţia furnizorilor de a achiziţiona gazele livrate clienţilor casnici „pe baza unor proceduri care să asigure caracterul transparent al procesului de achiziţie al gazelor naturale”. Ordonanţa intră astăzi în vigoare.

    Actul normativ menţine actualul sistem de alocare a cantităţilor de gaze naturale către clienţii casnici şi către producătorii de energie electrică, dar numai pentru cantităţile de gaze naturale necesare producerii energiei termice destinate consumului populaţiei până la 31 martie 2017.

    „Pentru perioada 1 decembrie 2016 – 31 decembrie 2017 este reglementată obligaţia producătorilor şi obligaţia fiecărui furnizor de gaze naturale, care nu are şi calitatea de producător, de a încheia contracte pe pieţele centralizate din România, transparent şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE”, a comunicat Guvernul, după şedinţa din 28 septembrie.

    De asemenea, pentru perioada 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2021, sunt reglementate obligaţiile producătorilor şi ale furnizorilor care nu au şi calitatea de producător de a încheia contracte pe pieţele centralizate din România, transparent şi nediscriminatoriu.

    „Prin menţinerea soluţiei de livrare a gazelor naturale către clienţii casnici, în baza preţurilor finale reglementate de ANRE, până la data de 30 iunie 2021, în conformitate cu prevederile legii, se asigură condiţiile unui control al ANRE asupra preţului final de comercializare a gazelor naturale de către furnizori, către clienţii casnici”, a precizat Executivul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De astăzi, furnizorii de gaze pentru populaţie sunt obligaţi să se aprovizioneze numai prin bursă

    Guvernul a adoptat, la 28 septembrie, o ordonanţă de urgenţă care reglementează obligaţia furnizorilor de a achiziţiona gazele livrate clienţilor casnici „pe baza unor proceduri care să asigure caracterul transparent al procesului de achiziţie al gazelor naturale”. Ordonanţa intră astăzi în vigoare.

    Actul normativ menţine actualul sistem de alocare a cantităţilor de gaze naturale către clienţii casnici şi către producătorii de energie electrică, dar numai pentru cantităţile de gaze naturale necesare producerii energiei termice destinate consumului populaţiei până la 31 martie 2017.

    „Pentru perioada 1 decembrie 2016 – 31 decembrie 2017 este reglementată obligaţia producătorilor şi obligaţia fiecărui furnizor de gaze naturale, care nu are şi calitatea de producător, de a încheia contracte pe pieţele centralizate din România, transparent şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE”, a comunicat Guvernul, după şedinţa din 28 septembrie.

    De asemenea, pentru perioada 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2021, sunt reglementate obligaţiile producătorilor şi ale furnizorilor care nu au şi calitatea de producător de a încheia contracte pe pieţele centralizate din România, transparent şi nediscriminatoriu.

    „Prin menţinerea soluţiei de livrare a gazelor naturale către clienţii casnici, în baza preţurilor finale reglementate de ANRE, până la data de 30 iunie 2021, în conformitate cu prevederile legii, se asigură condiţiile unui control al ANRE asupra preţului final de comercializare a gazelor naturale de către furnizori, către clienţii casnici”, a precizat Executivul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea brandurilor româneşti din vin

    Domeniul vinurilor constituie un studiu de caz special. Pe de o parte este un domeniu cu o îndelungată tradiţie, dar sunt şi afaceri noi, care înfloresc, cu investitori deopotrivă români şi străini. Nu mai puţin de 250 de crame funcţionează acum în România, ţară aflată pe locul şase în topul european al producătorilor de vin şi pe locul 12 la nivel mondial. Pe de altă parte, industria de vin este singurul domeniu care se poate lăuda cu absorbţia totală a fondurilor europene pe alocarea de până în 2014. Vinul a ademenit mulţi pasionaţi, care au pus la bătaie milioane sau zeci de milioane de euro, dar cere timp, răbdare şi know-how pentru a culege roadele unei investiţii. Mărcile româneşti se luptă deopotrivă pe piaţa locală şi cea internaţională pentru a atrage consumatorii, a arătat cea mai recentă ediţie a Business Club-ului, realizat cu sprijinul Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti, AMRCR, Ecopack şi Cotnari.

    Cum vedeţi perspectivele industriei locale de vin?

    CĂTĂLIN PĂDURARU: Dacă nimic nu se schimbă şi lucrurile rămân în actuala stare de inerţie, pieţele mature au format şi operatori foarte puternici. Nu este o perspectivă luminoasă pentru că nici în prezent nu se pun întrebările fundamentale, de strategii. De obicei nu se răspunde la întrebarea cum, ci de ce, ce, de unde şi pentru ce. În acest context, nu văd cum – decât dacă apare vreun accident, să fim ajutaţi de astre – putem progresa în lipsa oricărui tip de studiu referitor la piaţă. Studiile ştiinţifice sunt singurele care pot răspunde la întrebări fundamentale, este singurul mod de lucru, de a exclude subiectivismul, şi care îndepărtează polemicile. Este vorba, până la urmă, de fundamentarea unor lucruri reale, de cunoaşterea pieţei, a consumatorului, a noului consumator – despre care nu ştim aproape nimic, a modului în care accesează el informaţiile, care sunt tiparele lui de consum. E nevoie de studii antropologice, de studii sociale, economice, e nevoie să vedem ce au făcut alţii. E nevoie să scanăm cu onestitate oferta noastră şi abia apoi să formulăm mesajele pe care vrem să le vindem. În momentul de faţă spunem nişte lucruri valabile, frumoase, bune, dar nu ne diferenţiază cu nimic de restul ofertei din piaţa mare. Apropo de piaţa mare, este nevoie de literatură de specialitate, din limbile de circulaţie internaţională în limba română şi la fel de bine din limba română spre pieţele vorbitoare de alte limbi.

    EMIL DUMITRU: Sigur, s-au făcut foarte mulţi paşi dacă ne uităm la cum arăta România în 2007 şi cum arată azi. Am fost până deunăzi campioni la capitolul absorbţiei de fonduri europene, dar se pare că de doi ani nu mai avem acelaşi succes şi anul acesta avem doar 11 milioane de euro absorbiţi din 47,5 milioane de euro. Asta înseamnă că fie avem o subfinanţare pe partea de creditare, fie s-au birocratizat foarte mult măsurile. Eu am fost în Ministerul Agriculturii când s-a scris primul ordin de ministru pe măsura de reconversie-restructurare, pe care se acordau sume forfetare fără să se ceară adeverinţă, că nu ai nevoie de adeverinţă. La momentul acesta un dosar de reconversie pentru 10 hectare a ajuns să cântărească kilograme. Este un aspect de ordin tehnic care ilustrează foarte bine cât de mult s-a complicat birocraţia. E şi din pricina persoanelor care verifică dosarele depuse de viticultor sau fermier, a dus la un eşec în absorbţie. Dacă discutăm de pieţe, trebuie să ne referim la două subiecte. În primul rând, vinul pe piaţa comunitară şi de export pe terţe pieţe este legat de imaginea de ţară.

    Dacă nu vom avea o strategie pe ce înseamnă participarea la toate târgurile internaţionale astfel încât aceste produse care sunt până la urmă printre puţinele cu care ne putem mândri, şi bine este să o considerăm locomotiva de imagine pe care România ar trebui să o promoveze, n-o să reuşim. Eu ştiu că pieţele spre care ne îndreptăm în comerţul intracomunitar sunt nesemnificative. O altă problemă este piaţa României. Totdeauna vorbim foarte mult de export, dar nu ne concentrăm la consumatorul din România. Oare am comunicat suficient despre ce înseamnă vinul de calitate? Despre ce înseamnă vinurile de origine şi cu indicaţie geografică? Cum se certifică vinurile, pentru a credibiliza? Eu cred că aici este foarte mult de muncă. Au fost investiţi foarte mulţi bani în plantaţii şi în crame şi suntem foarte în regulă, dar ne putem bate de la egal la egal cu tot ce înseamnă vin european? La ce înseamnă promovarea şi explicarea consumatorului, ce înseamnă vinul, până la urmă, încă suntem foarte mult în urmă şi este nevoie de o strategie de promovare pentru toţi actorii – instituţii publice, asociaţii profesionale, specialişti, degustători, investitori, producători – pentru că eu cred că numai aşa putem să avem o imagine corectă de ţară viticolă. Anul trecut, în cea mai mare carte despre vinuri, România avea doar un paragraf, ceea ce este inadmisibil, pentru că România este o ţară viticolă, şi nu o spunem noi. În mediul privat există suficientă expertiză pentru ca publicul, statul să fie de acord să facem parteneriate publice private astfel încât brandul de ţară şi denumirile de origine şi indicaţiile geografice de vinuri din România să poată fi aduse în atenţia consumatorilor.

    BOGDAN MANCIU: Aş începe prin a preciza că în ultimii ani s-au înmulţit producătorii de vin, ceea ce e un lucru foarte bun. Creşte competiţia, ceea ce ne obligă să fim tot mai atenţi la piaţă, la consumator. Marii producători sunt nevoiţi să se reaşeze, în principiu să abordeze mult mai flexibil piaţa. Consumatorul din România este într-un proces de educare, suntem obligaţi cu toţii să face lucrul acesta. Şi cred că avem o şansă pe piaţa internă ca să trecem de la un consum de vin casnic, autoconsum destul de agresiv care există în România, către un consum de vin de o calitate mai bună.

  • O prevedere controversată în noua reglementare de calcul a preţului la medicamente

    „Solicitarea aprobării preţului pentru primul medicament generic se poate realiza doar după expirarea termenului de valabilitate al brevetului medicamentului inovativ aferent” este una dintre prevederile adăugate de Guvern metodologiei de calcul a preţurilor la medicamente, aprobată pe 26 octombrie, „care favorizează în mod neechivoc producătorii de medicamente inovative”, conform Anei-Maria Baciu, partener NNDKP.  

    Prevederea este suficient de vagă pentru a crea probleme de interpretate, consideră Ana –Maria Baciu. Aşadar, noua hotărâre nu face diferenţa între diversele tipuri de brevet ce pot proteja un medicament inovativ şi nici nu oferă informaţii suplimentare; mai exact, nu precizează dacă interdicţia include perioada de valabilitate a unui certificat de protecţie suplimentar pentru respectivul medicament inovativ, adaugă aceasta.

    De asemenea, Ministerul nu pune la dispoziţie baza de date a brevetelor în vigoare, în contextul în care cererea de aprobare a preţului la medicamente include declaraţii pe proprie răspundere a solicitantului. Mai mult, hotărârea nu precizează ce se va întâmpla cu medicamentele generice pentru care preţul a fost deja aprobat, iar medicamentul inovativ aferent se află, încă, sub protecţia brevetului, acest lucru ducând la „situaţii de inechitate chiar în rândul produselor generice”, mai spune Ana – Maria Baciu.

    Rezolvarea ultimei situaţii menţonate va demonstra, în primă instanţă, dacă introducerea acestei prevederi „ a fost sau nu o idee bună din partea Guvernului”.

     

  • Asociaţia Distribuitorilor cere Guvernului sprijin pentru a rezista concurenţei marilor retaileri

    Comerţul tradiţional, practicat de micii distribuitori, este ameninţat de marile reţele de retail, astfel că a devenit necesară „configurarea urgentă a unei strategii de dezvoltare” prin care Guvernul să-i sprijine pe comercianţii autohtoni, apreciază reprezentanţii companiilor de distribuţie.

    Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) a constatat că, ân 2016, comerţul tradiţional românesc este încă prezent semnificativ în piaţa naţională „datorită eforturilor antreprenorilor distribuitori români de a se menţine în piaţă, contrar tendinţelor europene de concentrare a lanţurilor internaţionale”.

    Potrivit datelor prezentate vineri de ACDBR, opt concerne de retail internaţional deţineau, în 2015, circa 50% din totalul retailului alimentar, în timp ce 11 concerne deţineau circa 50% din totalul piaţă retail. „Semnalăm că, în ceea ce priveşte comerţul modern, adică reţelele de retail internaţional, acestea s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani, de la o cotă de piaţă de 41% în 2008 la 55% în 2015 în special folosindu-se de abuzul de putere dominantă exercitat asupra producătorilor prin colectarea diferitelor taxe comerciale de la aceştia, inclusiv taxa-suport pentru deschiderea noilor magazine”, a declarat preşedintele ACDBR, Eduard Radu, într-o conferinţă de presă.

    Această consolidare a retailului internaţional în România „a fost fundamentată pe practici comerciale care nu au fost uzitate de distribuţia tradiţională, însă dacă nu vom identifica împreună cu Guvernul urgent instrumente financiare de dezvoltare, gradul de dependenţă a producătorilor de alimente şi bunuri de larg consum de marile reţele internaţionale de distribuţie va creşte, în paralel cu dispariţia totală a micilor magazine specializate şi a celor de proximitate”, a mai spus liderul patronal.

  • O prevedere controversată în noua reglementare de calcul a preţului la medicamente

    „Solicitarea aprobării preţului pentru primul medicament generic se poate realiza doar după expirarea termenului de valabilitate al brevetului medicamentului inovativ aferent” este una dintre prevederile adăugate de Guvern metodologiei de calcul a preţurilor la medicamente, aprobată pe 26 octombrie, „care favorizează în mod neechivoc producătorii de medicamente inovative”, conform Anei-Maria Baciu, partener NNDKP.  

    Prevederea este suficient de vagă pentru a crea probleme de interpretate, consideră Ana –Maria Baciu. Aşadar, noua hotărâre nu face diferenţa între diversele tipuri de brevet ce pot proteja un medicament inovativ şi nici nu oferă informaţii suplimentare; mai exact, nu precizează dacă interdicţia include perioada de valabilitate a unui certificat de protecţie suplimentar pentru respectivul medicament inovativ, adaugă aceasta.

    De asemenea, Ministerul nu pune la dispoziţie baza de date a brevetelor în vigoare, în contextul în care cererea de aprobare a preţului la medicamente include declaraţii pe proprie răspundere a solicitantului. Mai mult, hotărârea nu precizează ce se va întâmpla cu medicamentele generice pentru care preţul a fost deja aprobat, iar medicamentul inovativ aferent se află, încă, sub protecţia brevetului, acest lucru ducând la „situaţii de inechitate chiar în rândul produselor generice”, mai spune Ana – Maria Baciu.

    Rezolvarea ultimei situaţii menţonate va demonstra, în primă instanţă, dacă introducerea acestei prevederi „ a fost sau nu o idee bună din partea Guvernului”.

     

  • Producătorii de ouă din România riscă falimentul din cauza importurilor din Polonia

    „Gradul de autosuficienţă pentru ouăle de consum în piaţa internă este de 105,2%, ceea ce înseamnă că pe piaţă sunt cu 5,2% mai multe ouă produse la intern decât necesarul de consum. Dacă adăugăm şi importurile, ajungem la o suprasaturaţie mult mai mare a pieţei”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele UCPR, Ilie Van.

    Preţul mediu al ouălor la poarta fermei în perioada ianuarie-iunie 2016, în România, a fost de 0,24 lei/ou, timp în care preţul mediu al ouălor la poarta fermei în aceeaşi perioadă, în UE, a fost de 0,32 lei/ou.

    Potrivit UCPR, „principalul exportator de ouă către România este Polonia (82% din total importuri), iar preţul oului la poarta fermei în Polonia în perioada ianuarie-iunie 2016 a fost de 0,35 lei/ou”. Dar „preţul mediu de import ouă din Polonia a fost de 0,28 lei/ou şi ofertele de ouă din Polonia din perioada primăvară-vară au ajuns chiar la 0,15 lei/ou”. Preţul la poarta fermei nu include costurile cu sortarea, ambalarea şi transportul.

    „Deşi preţul la poarta fermei în România este printre cele mai mici din UE, mult sub media UE, iar preţul mediu la poarta fermei în Polonia este cel mai mare din UE, mult peste media UE, preţul mediu al ouălor care se comercializează din Polonia pe piaţa României este de 80% din preţul mediu intern din Polonia. Unele oferte ajung chiar la 50% din preţul mediu intern la poarta fermei în Polonia”, arată UCPR.

    În consecinţă, crescătorii de păsări din România „protestează ferm faţă de concurenţa neloială cu ouă din Polonia şi solicită autorităţilor abilitate din România să notifice Polonia şi Comisia Europeană, întrucât acest fenomen duce la falimentul fermelor din România”.

    „Deşi România produce ouă peste necesarul de consum intern, consumatorilor li se oferă pe piaţă ouă cu prospeţime îndoielnică, aduse din import, în schimbul ouălor proaspete din producţie internă”, menţionează organizaţia.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro