BusinessMagazin

Tag: producator

  • Premieră istorică: Marea Britanie testează combinarea a două vaccinuri diferite la aceeaşi persoană, cu prima doză AstraZeneca şi rapel Pfizer

    Marea Britanie este prima ţară din lume care anunţă că va începe o serie de teste pentru a explora combinarea a două vaccinuri diferite pentru aceeaşi persoană, în încercarea de a flexibiliza campania naţională de vaccinare, potrivit CNBC.

    Studiul va fi condus de Universitatea din Oxford şi desfăşurat alături de National Immunisation Schedule Evaluation Consortium. Acesta va evalua fezabilitatea utilizării unei prime doze de la un producător, urmată de rapel de la alt producător.

    Speranţa britanicilor este că acest studiu va ajuta la înţelegerea modului în care se îmbină două seruri diferite şi poate va oferi informaţii noi cu privire la combaterea virusului.

    „Dacă demonstrăm că aceste vaccinuri sunt interschimbabile, asta va aduce o flexibilitate mai mare a campaniei de vaccinare, şi va putea oferi dovezi cu privire la modalităţile pe care le avem la îndemână pentru a combate noile tulpini de virus”, a declarat Matthey Snape, profesor asociat în cadrul Universităţii Oxford şi cel care conduce noul studiu.

    Studiul este numit pe hârtie „Covid-19 Heterologous Prime Boost study”, dar este poreclit „Com-Cov”. Acesta va cuprinde peste 800 de voluntari cu vârste de peste 50 de ani din Marea Britanie, pentru a evalua patru combinaţii diferite.

    Prima combinaţie va fi formată dintr-o primă doză Oxford-AstraZeneca cu rapel Pfizer-BioNTech. Aceasta va fi comparată cu o a doua situaţie, în care ambele doze sunt Oxford-AstraZeneca.

    Cercetătorii vor testa şi modul în care se combina o primă doză Pfizer-BioNTech cu rapel Oxford-AstraZeneca. Aceasta va fi comparată cu o a doua situaţie, în care ambele doze sunt Pfizer-BioNTech.

  • Schimbare uriaşă făcută de cel mai mare producător mondial de automobile de lux: îşi schimbă denumirea. Cum se va numi

    Potrivit raportului pe anul 2019, divizia de camioane a contribuit cu 40,2 miliarde de euro la cifra de afaceri a grupului Daimler. În acelaşi an, divizia a vândut 488.521 de vehicule la nivel mondial şi a generat un profit operaţional de 2,46 miliarde de euro.

    Grupul german Daimler AG, cel mai mare producător mondial de automobile de lux şi vehicule comerciale, urmează să îşi schimbe denumirea în Mercedes-Benz şi să listeze separat divizia de camioane până la finele anului, transmite Bloomberg.

    “Ca rezultat a acestei separări, o participaţie majoritară la Daimler Truck va fi distribuită acţionarilor Daimler AG”, a informat miercuri grupul german într-un comunicat de presă. Compania a adăugat că Daimler Truck va avea o echipă managerială complet independentă şi propria sa guvernare corporatistă.

    “O separare va avea nevoie de aprobarea unei Adunări generale extraordinare a acţionarilor Daimler AG, care ar putea fi organizată la finele celui de-al treilea trimestru. În acest caz, tranzacţia şi listarea Daimler Truck la bursa de la Frankfurt ar urma să se finalizeze până la sfârşitul acestui an”, a precizat grupul german.

    Această separare este cea mai importantă restructurare decisă de Ola Kallenius de la numirea sa în funcţia de director general al grupului german Daimler AG în urmă cu aproape doi ani. În plus, separarea de divizia de camioane îi va mulţimi şi pe investitori, care cer de mult timp conducerii Daimler să analizeze o listare a diviziei de camioane, care este unul dintre cei mai mari producători mondiali de vehicule comerciale.

    Potrivit analiştilor de la Deutsche Bank AG, divizia de camioane a grupului Daimler ar putea fi evaluată la aproximativ 29 de miliarde de dolari, pe baza diferenţelor între preţul acţiunilor Daimler şi cele ale rivalului suedez Volvo AB. Cu toate acestea, divizia de camioane a Daimler va trebui să îşi îmbunătăţească semnificativ rentabilitatea pentru ca o astfel de evaluare să fie justificată, susţin analiştii de la Deutsche Bank, potrivit Agerpres.

  • Gigantul Ford cheamă înapoi la fabrică 3 milioane de vehicule din cauza unor airbaguri defecte

    Producătorul autor Ford Motor Co a anunţat joi că va chema înapoi la fabrică 3 milioane de vehicule din cauza unor defecţiuni la sistemul de airbaguri, într-o mutare care îi aduce companiei costuri totale de 610 milioane de dolari, potrivit Reuters.

    Administraţia pentru Siguranţa Traficului Rutier din SUA (NHTSA) a ordonat joi companiei Ford să înceapă rechemarea vehiculelor la fabrică, după ce producătorul auto a depus o cerere în 2017 prin care a încercat să evite această acţiune.

    Defecţiunea în cazuri rare la ruptura airbagurilor, ceea ce are un potenţial letal în anumite situaţii. Această defecţiune a declanşat cea mai amplă acţiune de rechemare la fabrică din istoria americanilor, cu peste 67 de milioane de airbaguri defecte în total. La nivel global, peste 100 de milioane de vehicule au fost rechemate la fabrică de un total de 19 producători auto.

    Dintre vehiculele pe care Ford le cheamă înapoi la fabrică de această dată, 2,7 milioane sunt în Statele Unite.

    Airbagurile Takata au lăsat în urmă 400 de răniţi şi 27 de morţi la nivel global.

  • Gigantul Xiaomi, al treilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume, a fost inclus de americani pe „lista neagră” a companiilor care ar avea legături cu armata Chinei

    Producătorul chinez de smartphone-uri Xiaomi a fost inclus de administraţia Trump pe „lista neagră”, acolo unde ajung companiile chineze despre care americanii consideră că ar avea legături cu armata Chinei, potrivit Tech Crunch.

    Conform unui raport al Departamentului Apărării din SUA, un total de nouă companii au fost incluse joi pe această listă.

    Xiaomi a fost al treilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume în T3 2020, depăşind Apple, dar situându-se în spatele Samsung şi Huawei, conform datelor de la compania de cercetare de piaţă IDC.

    În luna noiembrie, Donald Trump a semnat un ordin executiv, care a intrat în vigoare în ianuarie 2021, prin care a interzis investiţiile în companiile proiectate pentru a sprijini eforturile militare, informaţionale şi de securitate ale aparatului chinez. Huawei, producătorul de chipuri SMIC şi cei mai mari trei operatori telecom din China sunt printre ţintele acestei liste.

    „Lista neagră” pe subiectul sprijinului faţă de armată este diferită decât „lista neagră” întocmită de Departamentul de Comerţ, care a tăiat legăturile dintre Huawei, DJI, SenseTime şi alte companii de tehnologie chineze cu furnizorii lor din SUA, pe fondul temerilor legate de securitatea naţională.

    Xiaomi a transmis că „nu este controlat de armata chineză sau afiliat al acesteia”.

    La fel ca lista operată de Departamentul de Comerţ, această listă a stârnit confuzie referitor la modul în care vor fi aplicate măsurile.

    După ce administraţia Trump a impus sancţiuni pentru operatorii China Mobile, China Unicom şi China Telecom, bursa de la New York a făcut trei mutări: a anunţat delistarea celor trei companii, apoi a decis că nu o va face după discuţii cu autorităţile de reglementare, dar în final a revenit asupra deciziei şi a anunţat că le va delista.

  • Gigantul Xiaomi, al treilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume, a fost inclus de americani pe „lista neagră” a companiilor care ar avea legături cu armata Chinei

    Producătorul chinez de smartphone-uri Xiaomi a fost inclus de administraţia Trump pe „lista neagră”, acolo unde ajung companiile chineze despre care americanii consideră că ar avea legături cu armata Chinei, potrivit Tech Crunch.

    Conform unui raport al Departamentului Apărării din SUA, un total de nouă companii au fost incluse joi pe această listă.

    Xiaomi a fost al treilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume în T3 2020, depăşind Apple, dar situându-se în spatele Samsung şi Huawei, conform datelor de la compania de cercetare de piaţă IDC.

    În luna noiembrie, Donald Trump a semnat un ordin executiv, care a intrat în vigoare în ianuarie 2021, prin care a interzis investiţiile în companiile proiectate pentru a sprijini eforturile militare, informaţionale şi de securitate ale aparatului chinez. Huawei, producătorul de chipuri SMIC şi cei mai mari trei operatori telecom din China sunt printre ţintele acestei liste.

    „Lista neagră” pe subiectul sprijinului faţă de armată este diferită decât „lista neagră” întocmită de Departamentul de Comerţ, care a tăiat legăturile dintre Huawei, DJI, SenseTime şi alte companii de tehnologie chineze cu furnizorii lor din SUA, pe fondul temerilor legate de securitatea naţională.

    Xiaomi a transmis că „nu este controlat de armata chineză sau afiliat al acesteia”.

    La fel ca lista operată de Departamentul de Comerţ, această listă a stârnit confuzie referitor la modul în care vor fi aplicate măsurile.

    După ce administraţia Trump a impus sancţiuni pentru operatorii China Mobile, China Unicom şi China Telecom, bursa de la New York a făcut trei mutări: a anunţat delistarea celor trei companii, apoi a decis că nu o va face după discuţii cu autorităţile de reglementare, dar în final a revenit asupra deciziei şi a anunţat că le va delista.

  • Avertismentul CEO-ului producătorului de vaccinuri Moderna, care ne schimbă modul în care ne uităm la viaţă: Va trebui să trăim cu Covid „pentru totdeauna”

     
    CEO-ul producătorului de vaccinuri anti-COVID-19 Moderna a avertizat că virusul care a zguduit planeta va rămâne printre noi „pentru totdeauna”, potrivit CNBC. 
     
    „Cred că va trebui să trăim cu acest virus printre noi, cred, totdeauna”, a spus Stephane Bancel într-o discuţie tip panel la JP Morgan Healthcare Conference. Oficialii din domeniul sănătăţii vor trebui să fie permanent în alertă, pentru a identifica eventualele noi variante ale virusuri, astfel încât oamenii de ştiinţă să producă vaccinuri pentru a lupta împotriva lor. 
    Cercetători din Ohio au declarat, de pildă, că au descoperit noi variante posibil originare în Statele Unite şi care au devenit tulpinile dominante din Columbus, Ohio, într-o perioadă de trei săptămâni, între finalul lui decembrie şi începutul lui ianuarie în Columbus, Ohio. 
     
    Cercetătorii de la Pfizer au declarat că vaccinul dezvoltat în parteneriat cu BioNTech pare să fie eficient în ceea ce priveşte noua tulpină de virus, din Regatul Unit, precum şi al unei variante găsite în Africa de Sud. 
     
    Vaccinul Moderna a fost autorizat de autoritatea de profil din Statele Unite (Food and Drug Administration) pentru a fi folosită de americanii care au peste 18 ani. Alte studii trebuie să fie realizate pentru a vedea dacă poate fi administrat şi copiilor, al căror sistem imunitar poate reacţiona diferit de cel al adulţilor. 
     
    În lume există alte patru coronavirusuri care sunt endemice, dar niciunul nu este la fel de contagios sau mortal precum COVID-19, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. 

  • O nouă lovitură dată de Tesla. După ce a devenit a şasea cea mai valoroasă companie din lume, intră şi pe cea mai mare piaţă auto la nivel global

    Tesla se află în prezent în căutarea unui director de design în China şi plănuieşte să deschidă un nou studio în Shanghai sau Beijing, potrivit unor surse citate de agenţia de ştiri Reuters.

    Managerii de resurse umane ai constructorului american caută candidaţi „bi-culturali”, cu cel puţin 20 de ani de experienţă, care sunt familiarizaţi cu gusturile cetăţenilor chinezi şi pot acoperi decalajele dintre SUA şi China.

    Câţiva candidaţi au fost intervievaţi de Franz von Holzhausen, global design chief în cadrul Tesla, însă momentan nu este clar numărul de candidaţi care au fost abordaţi de companie şi recrutori.

    Tesla a înregistrat o creştere impresionantă în primele zile ale anului. Capitalizarea de piaţă a ajuns la 834 de miliarde de dolari, fapt ce face din producător a şasea cea mai valoroasă companie la nivel mondial, peste Facebook, Berkshire Hathaway şi Alibaba.

    Săptămâna trecută, CEO-ul şi fondatorul Elon Musk, care deţine 21% din acţiunile Tesla, l-a depăşit pe şeful Amazon Jeff Bezos şi a devenit cel mai bogat om din lume, cu o avere estimată de Bloomberg Billionaires Index la 209 miliarde de dolari.

    China reprezintă cea mai mare piaţă auto din lume şi a doua piaţă pentru Tesla după Statele Unite. Potrivit firmei de consultanţă LMC Automotive, vânzările de maşini electrice din China pot ajunge la 1,5 milioane în 2021. Anul trecut, Tesla a livrat 499.550 de automobile, cu doar 450 de unităţi sub ţinta de 500.000.

    Două dintre sursele citate de Reuters spun că modelul dezvoltat pentru piaţa chineză ar fi unul low-cost, cu un preţ estimat la 25.000 de dolari

     

  • Mutare fulger: Producătorul auto Audi vrea să elimine motoarele cu ardere internă în 10-15 ani şi să vândă doar vehicule electrice

    Producătorul auto Audi, parte a grupului Volkswagen, vrea să elimine motoarele cu ardere internă din portofoliul companiei în următorii 10-15 ani şi să vândă doar vehicule electrice, conform săptămânalului german WirtschaftsWoche, citat de Reuters.

    Compania lucrează în prezent la un calendar concret pentru acest plan şi ar putea începe în lunile următoare să anunţe termene fixe pentru oprirea producţiei în cazul vehiculelor cu motoare cu ardere internă.

    Articolul din presa germană îl citează pe Markus Duesmann, CEO-ul Audi, care a declarat că „protejarea mediului înconjurător şi succesul economic merg bine împreună”.

  • Niciun mare producător de echipamente sportive nu mai are colaborări cu fabricile din România

    Adidas şi-a produs pantofii în România încă dinainte de capitalism, colaborarea cu celebra fabrică Pionierul fiind cunoscută pe plan local, acordul fiind semnat acum circa 50 de ani. Fabria este acum istorie, la fel şi colaborarea dintre cele două părţi, scrie Ziarul Financiar.

    Astăzi, pe lista de furnizori ai grupului german nu mai există nicio companie din România. Pe lista de furnizori a grupului, listă updatată la 1 august 2020, apărea o singură firmă locală, este vorba de SMS România din Satu Mare. Oficialii companiei locale au declarat însă acum circa o lună că această colabolare a fost sistată între timp.

    Astfel, grupul german Adidas, unul dintre cei mai cunoscuţi jucători din lume de pe piaţa echipa­mentelor sportive, care are peste 650 de furnizori în lume, nu mai produce în România.

    El colaborează însă cu companii din toate colţurile lumii, care produc atât bunuri finite, cât şi componente. Este interesant de observat că pe listă apar firme din Argentina şi Brazilia ori Vietnam şi Cambodgia. Totuşi, producţia Adidas nu se petrece doar în ţări subdezvoltate, cu forţă de muncă ieftină, ci şi în state precum Canada sau Austria ori Belgia. Din Europa sunt prezente companii din peste 15 ţări, însă în cazul Poloniei, Rusiei, Lituaniei, Greciei sau Austriei e vorba de o singură firmă care produce bunurile Adidas.

    Situaţia Adidas este una particulară, dat fiind că în cazul Puma spre exemplu, un alt nume major din producţia de echipamente sportive, partenerii sunt în proporţie de 100% din Asia. Este vorba de 120 de companii din ţări precum Cambodgia, China sau Bangladesh. Similară este situaţia Asics, un jucător japonez care şi-a concentrat producţia în special în doar câteva ţări, respectiv: China, Vietnam, Indonezia, Japonia, Cambodgia şi Brazilia. În alte câteva state are parteneriate cu doar 1-2 fabrici. Nicio unitate de producţie din România nu e însă pe listă, dintre ţările europene făcându-şi loc Italia, Olanda, Portugalia şi Slovenia.

    Similar, România nu se găseşte nici pe harta de producţie a altor doi giganţi – Nike şi Under Armour – care au afaceri de miliarde şi care îşi vând produsele în toată lumea, inclusiv pe piaţa locală.

    Astfel, niciunul dintre marii jucători de pe piaţa de echipamente sportive nu mai are colaborări cu fabricile din România, deşi piaţa locală a fost încă dinainte de ’89 unul dintre cei mai mari producători de îmbrăcăminte şi încălţăminte din lume.

    La o privire pe harta de furnizori ai marilor jucători este evidentă orientarea către producători din Asia sau din ţări sărace, unde salariile sunt pe măsură, de multe ori sub 100 de euro pe lună.

    În România, deşi croitoresele şi cusătoresele au printre cele mai mici salarii din economie, de multe ori apropiate de minimul de la nivel naţional, acestea sunt totuşi de câteva ori mai mari ca în Bangladesh sau Cambodgia.

    România a pierdut teren în faţa altor ţări, însă economiştii spun că acest domeniu are o valoare adăugată brută mică, astfel că e bine să se dezvolte alte tipuri de investiţii pe plan local.

    Totuşi, momentan, peste 100.000 de oameni lucrează în industriile de profil, iar sistarea contractelor cu marii jucători poate duce la disponibilizări.

     

  • Niciun mare producător de echipamente sportive nu mai are colaborări cu fabricile din România

    Adidas şi-a produs pantofii în România încă dinainte de capitalism, colaborarea cu celebra fabrică Pionierul fiind cunoscută pe plan local, acordul fiind semnat acum circa 50 de ani. Fabria este acum istorie, la fel şi colaborarea dintre cele două părţi, scrie Ziarul Financiar.

    Astăzi, pe lista de furnizori ai grupului german nu mai există nicio companie din România. Pe lista de furnizori a grupului, listă updatată la 1 august 2020, apărea o singură firmă locală, este vorba de SMS România din Satu Mare. Oficialii companiei locale au declarat însă acum circa o lună că această colabolare a fost sistată între timp.

    Astfel, grupul german Adidas, unul dintre cei mai cunoscuţi jucători din lume de pe piaţa echipa­mentelor sportive, care are peste 650 de furnizori în lume, nu mai produce în România.

    El colaborează însă cu companii din toate colţurile lumii, care produc atât bunuri finite, cât şi componente. Este interesant de observat că pe listă apar firme din Argentina şi Brazilia ori Vietnam şi Cambodgia. Totuşi, producţia Adidas nu se petrece doar în ţări subdezvoltate, cu forţă de muncă ieftină, ci şi în state precum Canada sau Austria ori Belgia. Din Europa sunt prezente companii din peste 15 ţări, însă în cazul Poloniei, Rusiei, Lituaniei, Greciei sau Austriei e vorba de o singură firmă care produce bunurile Adidas.

    Situaţia Adidas este una particulară, dat fiind că în cazul Puma spre exemplu, un alt nume major din producţia de echipamente sportive, partenerii sunt în proporţie de 100% din Asia. Este vorba de 120 de companii din ţări precum Cambodgia, China sau Bangladesh. Similară este situaţia Asics, un jucător japonez care şi-a concentrat producţia în special în doar câteva ţări, respectiv: China, Vietnam, Indonezia, Japonia, Cambodgia şi Brazilia. În alte câteva state are parteneriate cu doar 1-2 fabrici. Nicio unitate de producţie din România nu e însă pe listă, dintre ţările europene făcându-şi loc Italia, Olanda, Portugalia şi Slovenia.

    Similar, România nu se găseşte nici pe harta de producţie a altor doi giganţi – Nike şi Under Armour – care au afaceri de miliarde şi care îşi vând produsele în toată lumea, inclusiv pe piaţa locală.

    Astfel, niciunul dintre marii jucători de pe piaţa de echipamente sportive nu mai are colaborări cu fabricile din România, deşi piaţa locală a fost încă dinainte de ’89 unul dintre cei mai mari producători de îmbrăcăminte şi încălţăminte din lume.

    La o privire pe harta de furnizori ai marilor jucători este evidentă orientarea către producători din Asia sau din ţări sărace, unde salariile sunt pe măsură, de multe ori sub 100 de euro pe lună.

    În România, deşi croitoresele şi cusătoresele au printre cele mai mici salarii din economie, de multe ori apropiate de minimul de la nivel naţional, acestea sunt totuşi de câteva ori mai mari ca în Bangladesh sau Cambodgia.

    România a pierdut teren în faţa altor ţări, însă economiştii spun că acest domeniu are o valoare adăugată brută mică, astfel că e bine să se dezvolte alte tipuri de investiţii pe plan local.

    Totuşi, momentan, peste 100.000 de oameni lucrează în industriile de profil, iar sistarea contractelor cu marii jucători poate duce la disponibilizări.