Când vine vorba de transportul public, nu contează doar cum, ci şi cât de rapid şi de uşor te deplasezi. Pe măsură ce populaţia urbană creşte, transportul public este supus presiunii de a deplasa cât mai mulţi oameni prin sistem, cât mai rapid cu putinţă. Astăzi, mai bine de jumătate din populaţia lumii locuieşte la oraş şi, până în 2050, se estimează că această proporţie va ajunge la două treimi. Cu o pondere atât de mare a populaţiei unei ţări şi a producţiei economice concentrate în oraşe, există o oportunitate imensă de a spori şi mai mult creşterea economică şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii pentru miliarde de oameni.
La nivel mondial, oamenii cheltuiesc până la 800 de miliarde de dolari pe an pe biletele de transport public, iar un procent foarte mare din această sumă se plăteşte în numerar. Am văzut cu toţii cozile de la turnichete la orele de vârf sau ne-am scotocit prin buzunare după mărunţiş să cumpărăm bilete. Nu mai este nevoie să trecem printr-o astfel de experienţă. Tehnologia contactless poate contribui la reducerea nevoii de bilete tradiţionale sau carduri inteligente de călătorie şi, astfel, la scăderea costurilor operaţionale cu acceptarea numerarului. În acelaşi timp, permite consumatorilor să călătorească mai rapid şi mai uşor cu transportul public, iar gestionarea reţelei de către operatori de transport devine mai puţin costisitoare.
Adoptarea pe scară largă a plăţilor digitale ar putea reduce semnificativ costurile asociate transportului în comun şi sistemelor de taxare întreţinute de municipalităţi, potrivit unui studiu care evaluează impactul economic al digitalizării plăţilor în marile oraşe ale lumii, comandat de Visa şi realizat de Roubini ThoughtLab. Studiul a constatat că agenţiile de transport cheltuie în medie 14,5 cenţi din fiecare dolar încasat fizic, comparativ cu doar 4,2 cenţi pentru fiecare dolar încasat digital.
Visa, în calitate de lider mondial în tehnologie, îşi propune să transforme modul în care călătorim şi beneficiază de o multitudine de soluţii şi know-how pentru a facilita extinderea tehnologiei contactless în transportul public la nivel mondial. Prin intermediul Centrului nostru de Excelenţă în Transport, lucrăm cu companii din industria transporturilor pentru a îmbunătăţi experienţa de călătorie a consumatorilor, indiferent că aleg să se deplaseze cu maşina, cu trenul sau cu avionul. Astăzi, călătoriile cu cardurile Visa contactless sunt posibile în numeroase oraşe din întreaga lume, prin parteneriate cu operatori de transport public sau autorităţi la nivel internaţional.
În România, locuitorii şi turiştii din Sibiu se bucură începând cu anul acesta de posibilitatea de a-şi achita călătoriile cu mijloacele de transport în comun folosind cardul contactless, la fel ca şi cetăţenii din alte metropole, precum Londra. În alte oraşe mari din ţară se folosesc cartele contactless pentru plata transportului în comun, care pot fi încărcate de pe cardul bancar sau prin plata cu numerar. Şi în aceste oraşe se poate introduce tehnologia ce permite plata contactless cu cardul bancar direct în mijloacele de transport. Adoptarea rapidă a tehnologiei contactless din ultimii câţiva ani creează premisele necesare dezvoltării reţelei de plăţi contactless în sectorul transportului, dat fiind că am atins deja masa critică de utilizatori. Mai mult, orice oraş cu potenţial turistic ar trebui să introducă plăţile contactless pentru a încuraja turiştii străini să folosească transportul public, deoarece achiziţionarea biletelor de hârtie poate fi foarte incomodă şi necesită mult timp.
Pentru o transformare completă a experienţei călătorilor, am dezvoltat o gamă de instrumente şi soluţii care pot ajuta companiile şi operatorii de transport să personalizeze o soluţie potrivită ofertei lor specifice pentru clienţi, cum ar fi Visa Ready for Transit, programul Visa Global Transit Solutions, Platforma Visa Developer şi Visa Token Service. Pentru consumatori, acest lucru ar putea însemna că nu trebuie să îşi mai facă griji în legătură cu achiziţionarea biletelor de tren în avans sau cu scotocitul după mărunţiş pentru a plăti parcarea. În plus, pe măsură ce comportamentul consumatorilor se schimbă, Visa se gândeşte şi la felul în care ar putea arăta viitorul transportului public, în care serviciile de localizare, Bluetooth sau biometria ar putea revoluţiona modul în care ne deplasăm.
Astfel de programe sunt relevante din perspectiva mai largă a unui oraş inteligent datorită implicaţiilor economice şi sociale. Pe lângă faptul că permite realizarea unor economii, tehnologia contactless îmbunătăţeşte experienţa celor care fac naveta, reducând timpul de aşteptare la automatele de bilete, simplificând procesul de plată şi, astfel, reducând traficul şi aglomeraţia. Îmbunătăţind experienţa pasagerilor din trafic şi ajutând operatorii de transport în comun să îşi reducă costurile, plăţile contactless oferă o experienţă mai bună oricui, oriunde s-ar afla.
Tag: populatie
-
Opinie Cătălin Creţu, General Manager pentru România, Croaţia, Slovenia şi Malta în cadrul Visa: “Viitorul plăţilor în transportul public se întâmplă deja. Unde este România”
-
Banca Central Europeană avertizează: Îmbătrânirea populaţiei ar putea duce la lungi perioade de recesiune
Schimbările demografice care se manifestă pe continent au dus deja la scăderea ratelor dobânzilor, oferind BCE mai puţin spaţiu de acţiune şi crescând riscul ca instituţia să rateze obiectivul privind inflaţia, a spus Praet la Madrid.
BCE şi-a depăşit ţinta în ultimii cinci ani, iar inflaţia nu pare să atingă obiectivul bănci,i de aproape 2%, înainte de sfârşitul deceniului, sugerând că politica monetară şi-ar fi pierdut o parte din potenţial, chiar dacă banca a folosit măsuri excepţionale pentru a stimula economia.
Deşi instrumentele neconvenţionale au fost eficiente pentru moment, a argumentat Praet, rata de echilibru a scăzut brusc, din cauza economiilor mai ale ale vârstnicilor, a redcuerii creşterii productivităţii şi a creşterii numărului pensionarilor în raport cu lucrătorii activi.
-
Cum arată era alimentaţiei 2.0: De la diete personalizate pe ADN-ul fiecăruia, pizza care ar putea preveni Alzheimerul şi până la cofeină sănătoasă pentru copii, trendurile alimentare se schimbă
Plecând de la încercarea de a găsi o variantă sustenabilă pentru viitorul alimentaţiei, cercetătorii din toată lumea gândesc diverse variante, atât din perspectivă agricolă, pentru a eficientiza activitatea şi a maximiza rezultatul, cât şi prin segmente precum carnea crescută în laborator sau chiar personalizarea dietei în funcţie de ADN-ul individului.
Cercetătorii chinezi anunţau în luna martie că ar fi descoperit un miracol al agriculturii, care ar putea reprezenta soluţia la problema sustenabilităţii mâncării, corelată cu cea a protejării planetei, potrivit Quartz.
Din 2005 până în 2015, cercetătorii au lucrat sub îndrumarea Universităţii Chineze de Agricultură din Beijing şi au condus peste 13.000 de studii pe teren în toată China, analizând practicile locale de agricultură.
După un studiu de 54 de milioane de dolari, în care au fost implicaţi circa 1.000 de cercetători şi 65.000 de funcţionari locali, academicienii din toată lumea recomandă această soluţie tuturor economiilor emergente care au o componentă agricolă puternică.
Personalizarea modului în care este practicată agricultura a reprezentat, în urma acestui studiu masiv, un proiect prin care fermierii chinezi au economisit deja 12,2 miliarde de dolari de-a lungul a 10 ani. După aceste studii, cercetătorii au dezvoltat un sistem cu specificaţie geografică, care să îi ajute pe fermieri să crească mai eficient orez, porumb şi grâu. Acest sistem se bazează pe ideea că o singură metodă agricolă nu poate fi la fel de eficientă pentru toate culturile, regiunile şi condiţiile de vreme.
Spre exemplu, cercetătorii i-au sfătuit pe crescătorii de orez din regiunea de nord-est a Chinei să reducă doza de fertilizator bogat în nitrogen cu circa 20% şi să îl folosească doar într-o anumită perioadă a anului. După ce au urmat acest sfat, un studiu publicat de revista Nature arată că producţia a crescut în medie cu 11%, folosind cu 15% mai puţin fertilizator. Practic, acest mecanism a scutit deja solul şi planeta de 1,2 milioane de tone de nitrogen.
În acelaşi timp, posibilitatea ca fripturile cumpărate din supermarket să fie de fapt carne crescută în laborator este din ce în ce mai aproape. La sfârşitul lunii august, o companie din Silicon Valley şi un jucător major din industria americană de carne au încheiat o înţelegere şi au început un proiect care ar putea aduce carnea cultivată în laborator pe rafturile lanţurilor de retail până în 2020.
Mai mult, cei doi jucători au început încă de atunci să forţeze mâna organelor de reglementare pentru a putea introduce cât mai rapid acest produs în circulaţie. Într-o scrisoare trimisă către Casa Albă în data de 23 august, Memphis Meats şi North American Meat Institute (NAMI) i-au cerut preşedintelui Donald Trump să avanseze un plan legislativ care ar putea încheia dezbaterea controversată cu privire la modul în care produsele din carne crescută în laborator ar trebui reglementate de statul american. Expeditorii sugerează că acest segment poate fi supravegheat de Departamentul de Agricultură şi de Administraţie pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite.
Până când carnea crescută în laborator va deveni o normă, americanii automatizează vânzarea cărnii de astăzi. O companie americană a lansat primul concept de tonomat de carne disponibil 24 de ore din 24. Nu există personal angajat, măcelarul nu este acolo, însă clienţii pot găsi fripturi de vită şi porc, cârnaţi, costiţe şi alte produse pe care le-ar fi căutat la o măcelărie tradiţională.
„Nu mai suntem în 1950, unde toată lumea lucra de la 9 la 5 şi mânca la aceeaşi oră în fiecare seară“, spune Josh Applestone, fondatorul companiei, pentru Esquire. „Viaţa este cel puţin haotică acum.”Mâncare pe ADN-ul tău
Între timp, pentru oamenii aflaţi în economiile dezvoltate şi care trăiesc în problemele cotidiene de „azi şi acum”, viitorul sustenabil al mâncării nu este una dintre priorităţi. De aceea, cum businessul ţine foarte mult de profitul făcut în fiecare moment, marii jucători din industrie conturează viitorul alimentaţiei chiar în zilele noastre, încercând să lanseze sau să găsească următorul aliment universal sau următoarea metodă de a-l implica pe consumatorul final într-o experienţă.Deoarece personalizarea este dictonul principal în piaţă, Nestlé duce ideea la nivelul următor şi încearcă să creeze planuri de nutriţie personalizate, pe baza ADN-ului uman, potrivit Bloomberg. Aceste planuri ar trebui să extindă categoric durata de viaţă şi să păstreze sănătatea indivizilor.
Nestlé lansează acest program în primă fază în Japonia. Circa 100.000 de persoane iau parte la programul companiei, care le oferă clienţilor kituri pentru a-şi colecta singuri ADN-ul acasă. Programul îi încurajează pe oameni să publice, prin intermediul unei aplicaţii, poze cu ceea ce mănâncă. După aceea, specialiştii de la Nestlé recomandă schimbări de dietă şi suplimente specializate care pot fi adaptate mâncărilor şi băuturilor pe care le consumă un individ.
De mulţi ani, elveţienii de la Nestlé încearcă să se poziţioneze undeva pe linia de mijloc între companie de nutriţie şi companie farmaceutică. În decembrie 2016, preşedintele de atunci al companiei, Peter Brabeck-Letmathe, a declarat într-un interviu pentru Quartz că mâncarea personalizată, pentru fortificarea organismului, va fi viitorul. Visul, aşa cum credea Brabeck-Letmathe, este de a inventa o nouă suită de produse care ar preveni boli. Cum ar fi dacă un anumit tip de pizza, consumat regulat, ar preveni Alzheimerul, spre exemplu?
Cei mai mari producători de mâncare din lume şi-au petrecut ultimii ani încercând să recâştige consumatorii din America şi din Europa, care şi-au pierdut încrederea în produsele ambalate din cauza valului de arome artificiale, coloranţi, zahăr şi sare care a inundat producţia.
Nestlé, în special, s-a confruntat cu vânzări din ce în ce mai scăzute în SUA pe segmentul produselor congelate. General Mills şi Kellogg au început să vândă din ce în ce mai puţine cereale, în timp ce Coca-Cola şi PepsiCo se confruntă cu scăderi la nivelul vânzărilor de băuturi carbogazoase, în contextul în care consumatorii migrează spre băuturi precum ceaiuri sau ape aromate.
Personalizarea mâncării utilizând analiza de ADN duce trendul la un alt nivel şi oferă o perspectivă cu privire la modul în care poate arăta viitorul mâncării şi al băuturilor.Ce bem mâine?
Coca-Cola a şocat reţelele sociale la mijlocul lunii septembrie, când a anunţat că va lansa băuturi infuzate cu cannabis. Mai exact, gigantul băuturilor carbogazoase se uită cu interes spre Aurora Cannabis. În contextul în care compania se chinuie să se menţină profitabil pe fondul unui interes din ce în ce mai scăzut faţă de produsele acidulate şi al unei apetenţe ridicate pentru ceaiuri şi ape aromate, reprezentanţii acesteia consideră că o băutură care să conţină substanţa nonpsihoactivă din cannabis ar putea fi soluţia.
În timp ce industria sucurilor s-a confruntat cu acest declin, şi industria berii se uită înspre piaţa de cannabis şi înspre creşterea impresionantă pe care o înregistrează aceasta. Molson Coors Brewing, compania din spatele Bergenbier, a intrat în Canada în parteneriat cu un producător de cannabis, în încercarea de a lansa băuturi nonalcoolice infuzate cu cannabis.
Această piaţă a atras atenţia deoarece industria marijuanei explodează. În 2011, vânzările atingeau un miliard de dolari. Până în 2016, acestea au ajuns la 4 miliarde de dolari, iar până la sfârşitul lui 2017 s-au dublat, ajungând la 9 miliarde de dolari.
În contextul acestor transformări pe care le suferă industria alimentară, în Coreea de Sud şi în Anglia, o serie de decizii guvernamentale lasă loc pentru un alt potenţial produs: cofeină sănătoasă pentru copii.
La sfârşitul verii, guvernul britanic a anunţat că se pregăteşte să interzică vânzarea energizantelor precum Red Bull către minori, pe fondul îngrijorărilor cu privire la impactul negativ pe care cofeina îl are asupra sănătăţii. Între timp, Coreea de Sud a anunţat că va interzice vânzarea de cafea în şcoli, promisiunea fiind îndeplinită până la mijlocul lunii septembrie.
În acest context, potrivit Quartz, marii jucători din industrie încearcă să găsească o formulă care să poată fi aprobată de organele guvernamentale şi care să se încadreze în acelaşi timp în categoria produselor sănătoase, încercând să păstreze şi publicul cu vârste de până în 18 ani. În plus, intervenţia asupra vânzării cofeinei către minori ar putea afecta şi produsul cola, de bază pentru mulţi producători, deoarece şi acesta conţine cofeină. -
Cea mai mare dramă a României: exodul şi dispariţia populaţiei. În numai un an, populaţia activă a României a scăzut cu 206.000 de oameni
Populaţia activă a României era la finele lunii iunie de 9,21 milioane persoane, în scădere cu 206.000 persoane faţă de perioada similară din 2017, din numărul total, 8,83 milioane persoane fiind ocupate, în scădere cu 135.000, potrivit datelor INS.În acelaşi timp, numărul şomerilor a scăzut la 380.000 de persoane, cu 143.000 mai puţin decât în iunie 2017.Potrivit definiţiei Statisticii, în populaţia ocupată sunt incluse toate persoanele de 15 ani şi peste care au desfăşurat o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră în perioada analizată, în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii. -
Petre Daea, ministrul Agriculturii, cere ţăranilor să îşi crească porcii „în condiţii de biosecurtitate ridicate”, pentru a preveni răspândirea pestei porcine africane
„Sigur că nu interzicem creşterea porcilor, Doamne fereşte, dar creşterea porcilor trebuie să se desfăşoare în condiţii sanitare, în condiţii de biosecuritate ridicate, în aşa fel încat să ne protejăm de această molimă”, a spus Petre Daea, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
De la începutul anului, pesta porcină africană s-a răspândit în 12 judeţe din România, în 207 de localităţi, cu un număr total de 898 de focare. În total, au fost ucişi 232.722 de porci afectaţi de boală, potrivit datelor Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
-
Soluţia autorităţilor din Senegal pentru problema supraaglomerării din capitală: construcţia un oraş în stil futurist, cu o investiţie de 2 miliarde de dolari
Liderii senegalezi şi-au propus de mult timp să construiască un nou centru urban care să rezolve problema supraaglomerării capitalei Dakar. Cu o populaţie care depăşeşte trei milioane de locuitori, oraşul se confruntă zilnic cu blocaje în trafic, microbuze înghesuite şi grupuri mari de şomeri.Proiectul de dezvoltare a noului oraş – Diamniadio Lake City (DLC), promite să atenueze o parte din această presiune. După ce au obţinut aprobarea în 2013, dezvoltatorii au spus că vor finaliza construirea oraşului futurist de 2 miliarde de dolari, situat la 20 de mile de Dakar, până în 2035. La sfârşitul anului trecut, ministrul responsabil de proiect, Cheikh Kanté, a anunţat că acesta este în proporţie de 80% complet.
Când va fi terminat, Diamniadio se va întinde pe 4.000 de hectare şi va cuprinde un parc industrial, facilităţi de divertisment şi o universitate pentru aproximativ 30.000 de studenţi. Proiectul va oferi, de asemenea, o combinaţie de locuinţe de lux, de clasă mijlocie şi low-cost pentru aproximativ 350.000 de locuitori.
Pe lângă reducerea aglomeraţiei, dezvoltarea face parte dintr-o strategie naţională de promovare a creşterii economice. Deşi economia Senegalului creşte cu aproximativ 6% anual, datoria publică a crescut la aproape 61% din PIB.
Criticii proiectului se tem că investiţia de 2 miliarde de dolari va scufunda ţara şi mai mult în datorie. Ei sunt, de asemenea, sceptici în ceea ce priveşte motivaţia autorităţilor, deoarece anunţul legat de lansarea proiectului a fost făcut în perioada campaniei de realegere a actualului preşedinte, Macky Sall. Alţii se tem că proiectul va fi inaccesibil pentru majoritatea locuitorilor din Senegal.
În ciuda acestor preocupări, oraşul este totuşi o capodoperă de planificare urbană. Diamniadio Lake City (DLC), combină arhitectura contemporană şi abstractă cu elemente din istoria şi cultura bogată a naţiunii. Designul DLC a fost inspirat de cultura şi peisajul senegalez. Cel mai faimos copac din Senegal, baobabul, a fost o sursă esenţială de inspiraţie pentru proiect.
Deşi pot trăi timp de 2.500 de ani, baobabii au fost victime ale schimbărilor climatice şi temperaturilor globale în creştere. DLC lucrează pentru a combate aceste forţe prin instalarea de acoperişuri verzi şi implementarea tehnologiilor de energie regenerabilă. Printre materiale utilizate în construcţia oraşului se numără cuprul, sticla, oţelul şi panourile de beton, care se conectează pentru a forma un mozaic strălucitor de clădiri.
DLC este situat la doar 15 minute de la noul aeroport internaţional Blaise Diagne din ţară. După finalizare, va găzdui propria gară. Centrul de divertisment al oraşului are un mall, o bibliotecă naţională şi locuinţe rezidenţiale de ultimă generaţie. Acesta include, de asemenea, un hotel de cinci stele.
-
Veşti proaste pentru români în prag de iarnă. Lemnul de foc pentru populaţie s-a scumpit
Preţul lemnului de foc pentru populaţie s-a scumpit cu 10% în ultimul an, de la 154 lei pe metrul cub în 2017, la 170 lei pe metrul cub în 2018, potrivit reprezentanţilor Romsilva, care au calculat un preţ mediu al lemnului de foc din pădurile Romsilva, pe toate specile şi sub toate formele de exploatare, fie că lemnul e tăiat în pădure, în depozit sau sub alte forme.
Lemnul de foc s-a scumpit în ultimul an, în contextul în care Romsilva a crescut ponderea lemnului recoltat din lucrări de îngrijire, din rărirea selectivă a pădurii, adică din înlăturarea exemplarelor necorespunzătoare ca specie şi conformare, ceea ce înseamnă cheltuieli mai mari de combustibil şi implicit o creştere a costurilor de exploatare, potrivit reprezentanţilor instituţiei.
„Preţul mediu de vânzare în acest an este de 170 de lei pe metrul cub, fără TVA, cu o creştere mică faţă de anul trecut, când preţul mediu de vânzare a fost de 154 de lei pe metrul cub, fără TVA. Menţionăm că, în principal din cauza dispersiei resursei, costurile de exploatare au crescut, ceea ce a dus la creşterea preţului lemnului de foc”, spun reprezentanţii Romsilva.
-
DECLIN demografic accentuat: România a pierdut anul trecut 120.000 de locuitori
Populaţia urbană, precum şi cea de sex feminin sunt majoritare (53,8%, respectiv 51,1%). Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze (ridicându-se la 116,9 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani), ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi peste şi populaţia tânără de 0 14 ani ajungând la 513 mii persoane (3,5 milioane faţă de 3,03 milioane de persoane), în creştere faţă de 439 mii persoane la 1 ianuarie 2017.
Institutul Naţional de Statistică (INS) arată în datele centralizate că raportul de dependenţă demografică a crescut de la 50,1 la 50,9 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte.
Soldul migraţiei internaţionale temporare de lungă durată a fost negativ (-53.381 persoane). La 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10,4 milioane de persoane, în scădere cu 0,3% faţă 1 ianuarie 2017. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2018 a fost de 9,9 milioane, în scădere cu 0,6% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.