BusinessMagazin

Tag: ponta

  • Primarul din Galaţi susţine că Ponta i-a spus că podul peste Dunăre de la Brăila se va face în 2030

    Primarul din Galaţi, Marius Stan, şi-a exprimat dezamăgirea, luni, într-o conferinţă de presă, că un proiect al său privind realizarea unui tunel pe sub Dunăre, care să asigure legătura dintre municipiul Galaţi şi judeţul Tulcea, nu beneficiază de susţinere politică, afirmând, în acest context, că premierul Victor Ponta i-a spus, în urmă cu două săptămâni, despre proiectul autorităţilor din Brăila privind construirea unui pod peste Dunăre care să asigure legătura cu judeţul Tulcea, că acesta se va realiza abia în 2030.

    “La ultima vizită la premier, acum două săptămâni, m-am dus foarte supărat pe acest subiect la domnul premier pentru că apăruseră pe SEAP cele două subiecte. Textual, mi-a zis domnia sa: «Haideţi, domnule, să fim serioşi, proiectul acesta de pod pe la Brăila se va face prin 2030». Reţineţi, sunt vorbele premierului pe care mi le asum şi pentru care răspund de ceea ce vorbesc. Nu sunt neserios – ei, când asculţi ce spune premierul şi după aceea, vineri acum, când te duci la întâlnirea cu factorii de decizie de la Brăila, în faţa ministrului Transporturilor şi a celor de la CNADR şi ţi se spune că, domnule, noi anul acesta deja începem proiectul, cine minte?“, a spus primarul Marius Stan.

    Potrivit lui Stan, pe SEAP, în momentul de faţă este înscris atât studiul de fezabilitate privind proiectul susţinut de el pentru realizarea unui tunel pe sub Dunăre care să asigure legătura dintre municipiul Galaţi şi judeţul Tulcea, cât şi cel autorităţilor din Brăila care doresc construirea unui pod peste Dunăre care să asigure legătura dintre judeţele Brăila şi Tulcea.

    Cu toate acestea, a afirmat primarul Marius Stan, proiectul care vizează realizarea tunelului pe sub Dunăre nu a beneficiat de susţinerea Guvernului, care nu l-a inclus în Masterplanul de Transport trimis la Uniunea Europeană, spre deosebire de cel privind podul de la Brăila.

    De asemenea, Marius Stan s-a plâns de faptul că proiectul său nu a avut nici susţinerea parlamentarilor gălăţeni.

    “Este o înfrângere politică“, a spus Marius Stan.

    Pentru realizarea proiectului autorităţilor din Brăila cu fonduri europene, Marius Stan a spus că va fi nevoie de sume de bani importante de la Guvern şi de la BEI sau BERD, fiind vorba despre o investiţie totală de circa 800 de milioane de lei, dacă vor exista patru benzi de circulaţie pe pod.

    Stan a recunoscut că, spre deosebire de proiectul său care presupune o investiţie privată, pe podul dorit de brăileni nu se vor putea impune taxe de pod, fiind vorba şi de bani europeni, chiar dacă vor totaliza numai 25%.

    Pe de altă parte, proiectul dorit de edilul Marius Stan vizează realizarea unui tunel cu bani privaţi care să subtraverseze fluviul Dunărea între municipiul Galaţi şi judeţul Tulcea.

    Costurile pentru această construcţie, care măsoară în total 8,9 kilometri, au fost estimate la circa 200 de milioane de euro fără TVA, dar se pot majora şi cu 40%.

    Marius Stan a criticat totodată Masterplanul de Transport, despre care a spus că nu are decât nişte “liniuţe” trasate pe harta României, iar municipiul Galaţi, nefiind inclus în arterele importante de circulaţie, nu se va putea dezvolta din punct de vedere economic.

    “Valea Jiului 2 va scrie pe noi”, a conchis edilul.

  • Ponta, despre impozitele majorate în Codul Fiscal actualizat: Decizia aparţine autorităţii locale – VIDEO

    “Dacă vreţi, taxele nu o să crească niciodată în următorii 100 de ani. Este decizia autorităţilor locale, pot să le scadă sau pot să le crească, în funcţie de cum consideră autorităţile locale. Până acum, a fost bun Codul, acum nu mai e bun. Forma finală se discută în Parlament. Dacă autorităţile locale consideră că e bine, pot să scadă toată taxele sau pot să le crească, în nişte limite “, a răspuns Ponta întrebărilor presei privind proiectul actualizat de Cod Fiscal.

    El a reluat ideea că noul Cod Fiscal va fi adoptat de Parlament.

    “Alea bune, adică reducerea TVA, nu le face Guvernul, dar dacă e ceva de rău, face Guvernul”, a adăugat Ponta.

    Premierul a mai afirmat, anterior, că nu Guvernul impune noul Cod Fiscal, deoarece documentul va fi aprobat de Parlament, arătând însă în acelaşi timp că este luată în calcul angajarea răspunderii dacă opoziţia blochează adoptarea noului Cod.

    Impozitul pentru locuinţe pregătit pentru populaţie începând cu anul viitor a fost majorat în proiectul actualizat de Cod Fiscal redactat de Guvern, comparativ cu documentul anunţat în urmă cu o lună, prin creşterea valorii impozabile în funcţie de care este calculată suma finală de plată.

    Noul document, datat 13 martie şi obţinut de MEDIAFAX, prevede creşteri de peste 6% ale valorii impozabile la toate categoriile de clădiri.

    De asemenea, impozitul pe terenul intravilan şi cel extravilan a fost majorat în proiectul actualizat, prin creşterea valorilor la care este înmulţită suprafaţa terenului, pentru stabilirea sumei de plată.

    Şi impozitul pe maşini a fost majorat în proiectul actualizat de Cod Fiscal, prin creşterea sumelor fixe luate în calcul la stabilirea sumei finale de plată.

    Documentul mai prevede că lista produselor pentru care Guvernul promite TVA de 9%, şi care a inclus iniţial doar pâinea, carnea, peştele, legumele şi fructele, a fost extinsă prin includerea şi altor produse, precum lapte, ouă, animale şi păsări vii.

    TVA de 9% va fi introdusă, începând cu anul viitor, şi pentru accesul la evenimentele sportive, cu argumentul că sportul este un fenomen social şi economic care prezintă un grad înalt de interes pentru populaţie.

     

  • Ponta, după şedinţa coaliţiei: Legea alegerilor locale şi finanţării partidelor intră în dezbatere

    “În ceea ce priveşte legile electorale, există acordul tuturor partidelor pentru forma finală. Cred că Legea privind alegerile locale şi finanţarea partidelor politice intră în plen, iar cea pentru Parlament, probabil pentru săptămâna viitoare”, a spus liderul PSD.

    El a precizat că, în şedinţa de luni, liderii coaliţiei au discutat despre priorităţile legislative ale perioadei imediat următoare.

    “Am discutat ce mai avem, priorităţi legislative până la Paşte, că va fi Paştele catolic şi cel ortodox, şi i-am asigurat că săptămâna viitoare vor avea la Senat, pentru că Senatul este prima cameră sesizată, cele două coduri, Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală, şi am discutat cum ne organizăm în comisii, dacă sunt amendamente, dacă sunt lucruri de îndreptat, în aşa fel încât să respectăm calendarul pentru cea mai importantă acţiune a coaliţiei din această sesiune”, a spus Ponta.

    Referitor la revizuirea Constituţiei, el a precizat că vor fi susţinute toate modificările pe care le-a propus USL, mai puţin cele pe care Curtea Constiţională sau Comisia de la Veneţia au recomandat să fie înlăturate.

  • Noul Cod Fiscal va fi trimis Senatului pe 25 martie, pentru dezbatere în regim de urgenţă

    El a precizat că ia în calcul angajarea răspunderii Guvernului dacă va constata că PNL va bloca adoptarea celor două acte pe motive procedurale.

    Ponta a reconfirmat că va transmite demisia lui Vâlcov către Preşedinţie imediat după adoptarea de către Guvern a celor două coduri, susţinând că, dacă ar numi acum un alt ministru, ar trebui reluată procedura de avizare, ceea ce ar întârzia întregul proces cu mai mult de o lună.

    Darius Vâlcov i-a înaintat, duminică, premierului Victor Ponta demisia din funcţia de ministru al Finanţelor, pentru acest post nefiind încă nominalizat un înlocuitor, el urmând să rămână în Guvern până la finalizarea celor două coduri.

    Vâlcov a fost audiat, vineri seară, la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă faptul că este suspect de trafic de influenţă.

    La ieşirea din sediul DNA, Vâlcov a spus că este nevinovat şi a negat că ar fi luat mită.

    În acelaşi dosar, mai sunt urmăriţi penal şi primarul din Slatina, Minel Prina, în cazul căruia instanţa supremă a decis, sâmbătă seară, să fie plasat în arest la domiciliu, precum şi Lucian Petruţ Suşală, director al SC Imobiliare Consloc SRL, firmă administrată de Primăria Slatina. În cazul acestuia, instanţa supremă a decis arestarea preventivă.

    Prina este suspectat de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, în timp ce Suşală este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, evaziune fiscalăş şi spălare de bani.

    Anchetatorii au dispus, în acelaşi dosar, cercetarea sub control judiciar a lui Bogdan Petrică Timofte şi a lui Cristian Constantin Tomescu. Ambii sunt suspectaţi de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Potrivit DNA, în 2009, administratorul unei societăţi comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care la acel moment era primar al municipiului Slatina. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, în oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări.

    Astfel, în luna noiembrie 2008 a fost aprobat proiectul “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt”, al cărui beneficiar final este SC Compania De Apă Olt SA, operator regional către care Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) “Oltul” (ADI) a delegat serviciile de alimentare cu apă şi canalizare în aria de implementare a proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Olt”. În cadrul acestui proiect au fost încheiate contractele “Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti şi Potcoava”, “Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în municipiul Slatina” şi “Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Drăgăneşti-Olt şi Piatra-Olt”, arată procurorii.

    Conform sursei citate, cu ocazia derulării procedurilor de licitaţie membrii comisiei au eliminat din caietul de sarcini, în mod abuziv, o parte din condiţiile de eligibilitate pentru a favoriza firma omului de afaceri, la comanda actualului ministrul al Finanţelor.

    În final, firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, având ca obiect semnarea contractelor cu Compania De Apă Olt pentru mai multe lucrări.

    “Administratorul societăţii şi suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania De Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii”, potrivit procurorilor anticorupţie.

    Procurorii au ajuns la concluzia că, începând cu jumătatea anului 2012, din cauza unor probleme financiare existente în cadrul firmei sale, administratorul nu a mai putut face plăţile către Vâlcov.

    În acest context, Darius Vâlcov l-a pus în legătură pe omul de afaceri cu actualul primar din Slatina, Minel-Florin Prina, care la vremea respectivă era viceprimar al municipiului. Prina ştia de înţelegerea dintre cei doi şi a hotărât, pentru a disimula provenienţa ilegală a banilor, ca diferenţele de bani neonorate să fie plătite către o firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu.

    “De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul şi prin intermediul inculpaţilor Suşală Lucian Petruţ, Timofte Petre-Bogdan, Tomescu Constantin Cristian şi a altui om de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului şi viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăţi comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula provenienţa şi destinaţia reală a sumelor de bani”, mai spun procurorii DNA.

    Contractele încheiate între aceste firme, precum şi facturile emise în baza acestor contracte erau fictive.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în urma înţelegerii cu omul de afaceri, Darius Vâlcov a primit, în perioada 2010-2013, aproximativ două milioane de euro, o parte din această sumă fiind primită în mod direct, în numerar, iar suma de 2.480.000 lei a primit-o prin intermediul unor firme.

    În referatul DNA cu propunerea de arestare pentru primarul din Slatina, Minel Prina, şi omul de afaceri Lucian Petruţ Suşală, anchetatorii spun că Darius Vâlcov a primit “comisionul” în pungi de plastic, banii fiindu-i daţi în tranşe cuprinse între 400.000 şi un milion de lei, suspecţi din dosar afirmând că au fost situaţii în care s-au înâlnit cu Vâlcov chiar şi în cimitir.

  • Orban: Ponta este beneficiar de pe urma relaţiei cu Şova, a câştigat miliarde ca partener al acestuia

    Prezent, sâmbătă, la Sinaia, în judeţul Prahova, unde a participat la Şcoala Politică a femeilor liberale, Ludovic Orban a afirmat, într-o declaraţie dată jurnaliştilor, că Victor Ponta a fost “un beneficiar” de pe urma relaţiei pe care o are cu Dan Şova şi că premierul a câştigat miliarde de lei ca partener al lui Şova în perioada când cabinetul de avocatură al acestuia avea contracte cu complexurile energetice.

    “În privinţa lui Şova, ce să facă domnul Ponta cu Şova atâta timp cât a fost un beneficiar de pe urma relaţiei cu Şova câştigând vreo patru miliarde jumate în 2007 şi şapte miliarde patru sute de milioane în 2008 în poziţia de senior partner la firma lui Şova exact în perioada în care domnul Şova avea contracte la complexurile energetice”, a spus Ludovic Orban.

    Întrebat care va fi atitudinea PNL dacă se va solicita un aviz din partea procurorilor în ceea ce îl priveşte pe senatorul Dan Şova, Orban a spus că PNL va avea “poziţia constantă în favoarea demersurilor care sunt făcute de justiţie”.

    “Noi nu împiedicăm înfăptuirea justiţiei. Orice parlamentar, orice ministru care este cercetat penal, noi nu împiedicăm în Parlament derularea anchetei penale. Avem convingerea că instanţele de judecată sunt cele care trebuie să hotărască cu privire la vinovăţia şi nevinovăţia unui cetăţean”, a spus Orban.

    Liderul liberal a mai spus, referindu-se la ancheta care îl vizează pe ministrul Darius Vâlcov, că premierul ar trebui să îi ceară acestuia să demisioneze din Executiv.

    “Ponta trebuie să facă ce a spus. Dacă vă aduceţi aminte, întrebat fiind, a spus: «dacă începe urmărirea penală împotriva mea îmi dau demisa din funcţie şi acest lucru este valabil pentru orice ministru din Guvern”. Aşteptăm ca Ponta să-i ceară lui Vâlcov să îşi dea demisia din funcţia de ministru, dacă este consecvent. Sigur că nu este consecvent. Ponta este un mincinos care nu se poate vindeca, pentru că nici nu-şi mai dă seama când minte” a afirmat Ludovic Orban.

    Vineri, procurorul şef al DNA a trimis procurorului general al Parchetului instanţei supreme referatul pentru sesizarea Parlamentului, ca acesta să încuviinţeze reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului PSD Dan Şova, pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu.

    Anchetatorii cer încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari.

    Procurorii au date şi indicii că Şova a depus la dosarul instrumentat de DNA mai multe documente false, în încercarea de a-şi dovedi nevinovăţia. Mai mult, el a dispus distrugerea tuturor hardurilor calculatoarelor societăţii de avocaţi, pentru a ascunde corespondenţa purtată prin e-mail între societatea de avocaţi şi conducerile celor două complexuri energetice.

    Întrebat de către jurnalişti cum comentează solicitarea DNA în cazul lui Dan Şova, premierul Victor Ponta a spus: “Dar ce a făcut domnul Şova?”.

    Ulterior, după precizările ziariştilor în privinţa acuzaţiilor formulate de DNA la adresa lui Şova, Ponta a răspuns: “Nu comentez dosare penale, aş face o greşeală”.

    În cursul zilei de sâmbătă, după ce Darius Vâlcov a fost audiat, vineri seară, de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în calitate de suspect, în spaţiul public au apărut informaţii că acesta ar fi demisionat din postul de ministru.

    În acelaşi timp, mai mulţi comentatori politici au apreciat că Vâlcov ar trebui să demisioneze.

    Tot sâmbătă, co-preşedintele PNL Alina Gorghiu a scris, pe Facebook, că premierul Victor Ponta ar trebui să-i solicite demisia de onoare ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, întrucât un membru al Executivului urmărit penal nu poate avea decât o contribuţie negativă la imaginea României.

    Sâmbătă seară, Darius Vâlcov a declarat agenţiei MEDIAFAX că nu a demisionat din postul de ministru al Finanţelor, ca reacţie la informaţiile apărute în spaţiul public conform cărora acesta s-ar fi retras din Guvern.

    “Nu am demisionat”, a spus Vâlcov.

    Ministrul Finanţelor este acuzat de trafic de influenţă, fiind suspectat că, în calitate de primar al oraşului Slatina, ar fi intervenit în favoarea unui om de afaceri în atribuirea unor contracte, cel din urmă promiţându-i 20 la sută din sumele încasate.

    Vâlcov a fost audiat, vineri seară, de către procurorii DNA, în calitate de suspect.

  • Ponta, pe Facebook: Cel mai important proiect este Codul Fiscal, Vâlcov va continua să aibă un rol determinant

    “Cel mai important proiect al Guvernului în anul 2015 este Codul Fiscal (la care Darius Vâlcov a avut şi va continua să aibă un rol determinant!). Vreau să asigur pe toată lumea că acest proiect merge mai departe, cu orice preţ şi în orice conjunctură politică! Dezvoltarea economică a ţării este direct legată de adoptarea şi implementarea acestui nou Cod – posibilă datorită muncii oamenilor din această ţară şi rezultatelor guvernării din 2012-2015!”, scrie Ponta pe Facebook.

    Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, este acuzat de trafic de influenţă, fiind suspectat că, în calitate de primar al oraşului Slatina, ar fi intervenit în favoarea unui om de afaceri în atribuirea unor contracte, cel din urmă promiţându-i 20 la sută din sumele încasate.

    Darius Vâlcov a fost audiat, vineri seară, de procurorii DNA, în calitate de suspect.

    La ieşirea din sediul direcţiei, el le-a declarat jurnaliştilor că se consideră nevinovat şi că nu a luat mită.

    Potrivit unui comunicat al procurorilor DNA, în cursul anului 2009, administratorul unei societăţi comerciale l-a contactat pe Vâlcov, în calitate de primar al municipiului Slatina, judeţul Olt, căruia i-a propus, ca în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, în vederea câştigării unor licitaţii de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără T.V.A.), conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări.

    Astfel, în luna noiembrie 2008 a fost aprobat proiectul “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt”, al cărui beneficiar final este SC Compania De Apă Olt SA, operator regional către care Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) “Oltul” (ADI) a delegat serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, în aria de implementare a proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Olt”.

    În cadrul acestui proiect au fost încheiate contractele “Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti şi Potcoava”, “Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în municipiul Slatina” şi “Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Drăgăneşti-Olt şi Piatra-Olt”.

    Cu ocazia derulării procedurilor de licitaţie, membrii comisiei au procedat, la îndemnul lui Vâlcov, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiţii de eligibilitate în scopul favorizării firmei omului de afaceri, spun procurorii.

    În urma acceptării propunerii făcute, firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”.

    Administratorul societăţii şi fostul primar al Slatinei au stabilit de comun acord, ca sumele de bani să fie remise celui din urmă, în numerar, în lei, şi numai la sediul firmei.

    Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, Vâlcov s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania De Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii, mai arată anchetatorii.

    Începând cu jumătatea anului 2012, din cauza unor probleme financiare existente în cadrul firmei sale, administratorul nu a mai putut face plăţile către primar.

    În acest context, Vâlcov l-a pus în legătură pe omul de afaceri cu o persoană cu funcţie de conducere din cadrul primăriei, care, având cunoştinţă de înţelegerea frauduloasă dintre cei doi, a hotărât, în scopul disimulării provenienţei ilegale a banilor, ca diferenţele de bani neonorate să fie plătite către o altă firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu în virtutea contractelor special încheiate în acest sens, se mai spune în comunicat.

    Potrivit anchetatorilor, urmare a înţelegerii cu omul de afaceri, Darius Vâlcov a primit, în perioada 2010-2013, aproximativ 2 milioane de euro, o parte din această sumă fiind primită în mod direct, în numerar, iar suma de 2.480.000 lei a primit-o prin intermediul unor firme.

    Transferul sumelor a fost realizat cu sprijinul şi prin intermediul unor persoane faţă de care se desfăşoară acte de urmărire penală, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive pentru a disimula provenienţa şi destinaţia reală a sumelor de bani, se mai spune în comunicat.

    Darius Vâlcov este ministru al Finanţelor Publice din decembrie 2014.

    El a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012.

    Pe 27 martie 2012 Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în data de 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. În data de 10 iunie 2012, Darius Bogdan Vâlcov a fost reales în funcţia de primar al Slatinei cu un procent de peste 80 la sută.

    În decembrie 2012, a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 până în decembrie 2014 a fost ministru delegat pentru Buget, iar din decembrie 2014 este ministru al Finanţelor Publice.

  • Patronatele, dezamăgite că Ponta nu a avansat un termen ferm pentru emiterea voucherelor de vacanţă

    “Ne aşteptam ca în urma mesajelor pe care le-am transmis în ultima vreme să primim o confirmare fermă despre data intrării în vigoare a legii voucherelor de vacanţă. Ştim că atunci când se doreşte, se poate. Mesajul premierului Ponta a fost mobilizator, dar nu şi încurajator, mai ales că de 25 de ani auzim aceleaşi idei, spuse cu alte vorbe”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Dragoş Răducan, vicepreşedintele Fedreaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    El spune că cei care nu doresc aplicarea acestei legi sunt mai influenţi decât cei 5,1 milioane de angajaţi cărora li s-a refuzat dreptul la o vacanţă mai ieftină.

    “Am constatat că premierul este informat, cunoaşte bine problemele turismului românesc, dar asta nu este suficient. Aşteptăm şi rezolvarea acestor probleme, pentru că şi guvernele anterioare cunoşteau problemele, dar nu au reuşit să le rezolve. În fiecare zi, din calculele noastre, 1.500 de români pierd un concediu pe care l-ar fi putut achiziţiona cu vouchere de vacanţă”, a adăugat Răducan.

    Acesta a adăugat că industria turismului pierde zilnic aproximativ 700.000 de euro din cauza neaplicării legii voucherelor.

    Guvernul ia în calcul scăderea TVA la 9% pentru întregul domeniu al turismului, a promis premierul Victor Ponta la deschiderea Târgului de turism, el precizând totodată că, în scurt timp, Ministerul Finanţelor va înainta şi normele de aplicare necesare emiterii tichetelor de vacanţă.

    Şeful Executivului a făcut aceste afirmaţii înaintea tăierii panglicii inaugurale a Târgului de turism, Ediţia 33, eveniment care are loc la Romexpo, şi după ce a ascultat discursul vicepreşedintelui Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea.

    “În problema voucherelor de vacanţă, am făcut primul pas. În general, în România ne iese primul pas, nu ne iese al doilea, şi anume normele de aplicare. Sper ca, în cel mai scurt timp, împreună cu Ministerul de Finanţe, să avem şi acest al doilea pas şi sunt convins că 2015, cu aceste două instrumente, va fi cel mai bun an pentru turismul românesc pe care l-am avut cu siguranţă din 1989 încoace”, a mai spus Ponta.

    Industria turismului din România a pierdut de la începutul acestui an aproximativ 50 de milioane de euro pentru că nu se aplică legea voucherelor de vacanţă, care ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2015, potrivit reprezentanţilor patronatelor din domeniu.

    Reprezentanţii agenţiilor de turism şi hotelierilor de pe litoral au cerut, vineri, demisia Simonei Man de la conducerea Autorităţii Naţionale pentru Turism, acuzând-o că blochează proiecte precum emiterea voucherelor de vacanţă şi aplicarea impozitului forfetar, iar Man le-a răspuns că de vină este birocraţia.

  • Patronatele, dezamăgite că Ponta nu a avansat un termen ferm pentru emiterea voucherelor de vacanţă

    “Ne aşteptam ca în urma mesajelor pe care le-am transmis în ultima vreme să primim o confirmare fermă despre data intrării în vigoare a legii voucherelor de vacanţă. Ştim că atunci când se doreşte, se poate. Mesajul premierului Ponta a fost mobilizator, dar nu şi încurajator, mai ales că de 25 de ani auzim aceleaşi idei, spuse cu alte vorbe”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Dragoş Răducan, vicepreşedintele Fedreaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    El spune că cei care nu doresc aplicarea acestei legi sunt mai influenţi decât cei 5,1 milioane de angajaţi cărora li s-a refuzat dreptul la o vacanţă mai ieftină.

    “Am constatat că premierul este informat, cunoaşte bine problemele turismului românesc, dar asta nu este suficient. Aşteptăm şi rezolvarea acestor probleme, pentru că şi guvernele anterioare cunoşteau problemele, dar nu au reuşit să le rezolve. În fiecare zi, din calculele noastre, 1.500 de români pierd un concediu pe care l-ar fi putut achiziţiona cu vouchere de vacanţă”, a adăugat Răducan.

    Acesta a adăugat că industria turismului pierde zilnic aproximativ 700.000 de euro din cauza neaplicării legii voucherelor.

    Guvernul ia în calcul scăderea TVA la 9% pentru întregul domeniu al turismului, a promis premierul Victor Ponta la deschiderea Târgului de turism, el precizând totodată că, în scurt timp, Ministerul Finanţelor va înainta şi normele de aplicare necesare emiterii tichetelor de vacanţă.

    Şeful Executivului a făcut aceste afirmaţii înaintea tăierii panglicii inaugurale a Târgului de turism, Ediţia 33, eveniment care are loc la Romexpo, şi după ce a ascultat discursul vicepreşedintelui Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea.

    “În problema voucherelor de vacanţă, am făcut primul pas. În general, în România ne iese primul pas, nu ne iese al doilea, şi anume normele de aplicare. Sper ca, în cel mai scurt timp, împreună cu Ministerul de Finanţe, să avem şi acest al doilea pas şi sunt convins că 2015, cu aceste două instrumente, va fi cel mai bun an pentru turismul românesc pe care l-am avut cu siguranţă din 1989 încoace”, a mai spus Ponta.

    Industria turismului din România a pierdut de la începutul acestui an aproximativ 50 de milioane de euro pentru că nu se aplică legea voucherelor de vacanţă, care ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2015, potrivit reprezentanţilor patronatelor din domeniu.

    Reprezentanţii agenţiilor de turism şi hotelierilor de pe litoral au cerut, vineri, demisia Simonei Man de la conducerea Autorităţii Naţionale pentru Turism, acuzând-o că blochează proiecte precum emiterea voucherelor de vacanţă şi aplicarea impozitului forfetar, iar Man le-a răspuns că de vină este birocraţia.

  • Guvernul ia în calcul varianta înfiinţării în turism a unui Oficiu de Promovare Public – Privat

    Prezent la deschiderea Târgului de turism, premierul le-a spus celor prezenţi că vrea să-şi facă o “autocritică” deoarece este nemulţumit că atât Guvernul său, cât şi cel “al altora” nu au reuşit, prin intermediul Autorităţii Naţionale pentru Turism, dezvoltarea acestui domeniu. În consecinţă, el a invitat mediul privat să se asocieze cu Guvernul în găsirea unor soluţii.

    “De fiecare dată a fost prea multă birocraţie, de fiecare dată au fost piedici, interese diferite şi au rămas bani europeni necheltuiţi, au legi neclare şi am încercat să înţeleg dacă e o problemă de oameni, dacă tot schimbând oamenii sau dacă… Realitatea este o problemă de sistem şi cred cu adevărat că, pentru turism, soluţia corectă nu mai este a unei autorităţi naţionale strict publice, guvernamentale, ci a unui parteneriat între Guvern şi zona privată. Am primit deja o propunere, o organizaţie naţională pentru turism, o formulă pe care ţările mai deştepte decât noi au folosit-o deja, pentru că întotdeauna zona privată în turism va fi mult mai adaptată la realităţi, mult mai flexibilă şi mult mai capabilă de promova politic decât o zonă guvernamentală inevitabil birocratică şi destul de lentă. Adresez un apel către reprezentanţii zonei private să ne sprijine în acest parteneriat public-privat, iar deciziile de politici privind turismul din România să nu mai fie luate de funcţionari guvernamentali, ci împreună cu mediul privat, în aşa fel încât să avem cu adevărat politici eficiente”, le-a spus Ponta reprezentanţilor companiilor din turism, participanţi la deschiderea Târgului.

    Şeful Executivului a reluat discuţia pe tema unui parteneriat între Guvern şi patronatele din domeniu inclusiv la finalul ceremoniei, în momentul în care organizatorii l-au condus la maşină.

    “Dacă o ţinem la stat (noua structură-n.r), o să fie tot timpul birocraţie, sunt prost plătiţi…Hai să facem una ca în Franţa, ca în multe alte ţări, «Oficiul de Promovare Public Privat». Deciziile le luaţi, dar trebuie şi noi să conlucrăm la partea tehnică. E ideea de la coaliţie, am prins-o imediat, că aşa, cu structură de stat, nu funcţionează. Nu e vorba de oameni, am tot schimbat oameni, trebuie să fiţi voi implicaţi, că, până la urmă, voi sunteţi cei care ştiţi ce ne trebuie”, le-a spus Ponta.

    Aceştia au precizat că sunt foarte implicaţi, dar au nevoie de un cadru legislativ adecvat, şi au reclamat că au un proiect în acest sens cu care aşteaptă de două luni şi pe care ”l-au zăpăcit” în fiecare zi la minister.

  • Ponta asigură firmele din turism că va scădea TVA la 9% şi va emite norme pentru tichete de vacanţă

    Şeful Executivului a făcut aceste afirmaţii înaintea tăierii panglicii inaugurale a Târgului de turism, Ediţia 33, eveniment care are loc la Romexpo, şi după ce a ascultat discursul vicepreşedintelui Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea.

    “S-a menţionat aici despre cele două iniţiative recente (ale Guvernului-n.r.) care sunt venite să sprijine în mod fundamental dezvoltarea turismului. În primul rând, reducerea TVA la 9% pentru pachetele all inclusive şi pentru zona de alimentaţie. Am înţeles aluzia subtilă că ar trebui să extindem acest regim de 9% la tot ceea ce ţine de turism şi cred că această doleanţă extrem de legitimă se va regăsi în noul Cod fiscal”, le-a promis Ponta reprezentanţilor companiilor din turism prezenţi la deschidere.

    Totodată, premierul a arătat că în următoarea perioadă va fi rezolvată şi problema tichetelor de vacanţă.

    “În problema voucherelor de vacanţă, am făcut primul pas. În general, în România ne iese primul pas, nu ne iese al doilea, şi anume normele de aplicare. Sper ca, în cel mai scurt timp, împreună cu Ministerul de Finanţe, să avem şi acest al doilea pas şi sunt convins că 2015, cu aceste două instrumente, va fi cel mai bun an pentru turismul românesc pe care l-am avut cu siguranţă din 1989 încoace”, a mai spus Ponta.

    Industria turismului din România a pierdut de la începutul acestui an aproximativ 50 de milioane de euro pentru că nu se aplică legea voucherelor de vacanţă, care ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2015, potrivit reprezentanţilor patronatelor din domeniu.

    Reprezentanţii agenţiilor de turism şi hotelierilor de pe litoral au cerut, vineri, demisia Simonei Man de la conducerea Autorităţii Naţionale pentru Turism, acuzând-o că blochează proiecte precum emiterea voucherelor de vacanţă şi aplicarea impozitului forfetar, iar Man le-a răspuns că de vină este birocraţia.