BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • Patru ţări din Europa, recompensate de Washington pentru merite deosebite în sprijinirea Ucrainei. România nu este printre premiante

    Prim-miniştrii Estoniei, Letoniei, Lituaniei şi Poloniei au primit prestigiosul „Transatlantic Leadership Award” („Premiul pentru Leadership Transatlantic”) din partea Center for European Policy Analysis (Centrului pentru Analiza Politicii Europene – CEPA), informează site-ul organizaţiei.

    Ceremonia de premiere pentru acordarea premiului a fost stabilită pentru 27 septembrie.

    Premiul a fost acordat celor patru politicieni pentru „sprijinul puternic acordat Ucrainei şi contribuţia lor specială la consolidarea cooperării transatlantice”.

    Ţările baltice şi Polonia au avut cele mai dure atitudini faţă de războiul lui Putin, dar şi faţă de cetăţenii ruşi, cărora le-a interzis accesul.

    CEPA este un think-tank cu sediul la Washington, angajat să consolideze relaţiile transatlantice şi să promoveze valorile şi principiile democratice.

  • Polonia: colapsul sectorului rezidenţial se adânceşte

    Chiar şi în perioadele de lockdown, dezvoltatorii din Polonia construiau mai multe apartamente decât în prezent. Reducerea ofertei este rezultatul unui declin al cererii datorat creditării limitate, dar şi dorinţei de menţinere a marjelor, scrie Warsaw Voice.

    În urma scăderii continue a ce­rerii de credite ipotecare şi a decli­nului vânzărilor de locuinţe, dezvol­tatorii din Polonia şi-au redus dra­matic investiţiile.

    Potrivit datelor biroului central de statistică al ţării (GUS), în august companiile au început lucrări de construire a doar 5.200 de unităţi, cu 63% mai puţine în termeni anuali şi în scădere cu 38% faţă de luna iulie.

    Datele arată că toate cele trei motoare de creştere ale pieţei suferă: producţia este în scădere în cele mai mari şase zone metropolitane şi în oră­şelele şi centrele mai mici respon­sabile pentru boomul din ultimii ani.  „Dezvoltatorii se mişcă rapid în sen­sul reechilibrării pieţei şi reducerii riscurilor legate de investiţii, suspen­dând lucrările noi de construcţii la scară masivă. Drept urmare, oferta pe o perioadă scurtă de timp poate atinge minime istorice, cu toate con­secinţele negative“, arată Jaroslaw Jedrzynski, expert în cadrul por­talului imobiliar Rynekpierwotny.pl.

    Sectorul rezidenţial are un im­pact major asupra altor segmente ale economiei. Datele GUS pe august anunţă o adâncire a crizei, poate până la o recesiune în toată regula, adaugă expertul.

    Declinul producţiei de locuinţe era aşteptat, iar scăderea anuală ar putea atinge 40%. Cu o cerere atât de mică, numai o reducere a ofertei îi poate ajuta pe dezvoltatori să men­ţină preţurile de tranzacţionare a locuinţelor.

    Cumpărătorii instituţionali ar fi trebuit să constituie o alternativă pentru dezvoltatori, însă fondurile aşteaptă o scădere a preţurilor locuinţelor.

    Mai multe detalii pe www.zf.ro

    Dacă producţia din august se va menţine în lunile următoare, bilanţul pe 2022 s-ar închide cu aproximativ 110.000 de unităţi în dezvoltări înce­pute, iar în 2023 numărul acestora s-ar ridica la 62.000.

    În cele mai mari şapte oraşe ale ţării, dezvoltatorii au vândut 22.800 de apartamente în primele opt luni ale anului, cu 37% mai puţine faţă de perioada similară a anului trecut.

    Doar în august, aceştia au vândut mai puţin de 2.500 de unităţi, reprezentând un declin anual de până la 45%.

  • Alertă în Uniunea Europeană! Polonia a luat o decizie fără precedent, după ultimele bombardamente de la centrala nucleară din Zaporojie

    Polonia, îngrijorată de luptele din jurul centralei nucleare ucrainene Zaporojie, a distribuit pastile de iod pompierilor pentru a le da apoi oamenilor în caz de expunere radioactivă, a declarat joi un ministru adjunct.

    “După ce presa a relatat despre luptele din apropierea centralei nucleare din Zaporizhzhia, am decis să luăm măsuri din timp, să distribuim iod”, a declarat ministrul adjunct de interne Blazej Pobozy pentru postul privat de radio Radio Zet, citat de Reuters.

    “Aş dori să-i asigur pe toţi cetăţenii că sunt acţiuni de rutină, preventive, care au rolul de a ne proteja în cazul unei situaţii care… sper că nu se va întâmpla”, a adăugat el.

    Se consideră că iodul protejează organismul împotriva unor afecţiuni precum cancerul tiroidian în caz de expunere radioactivă.

    Bombardamentele de la Zaporojie – cea mai mare centrală nucleară din Europa – au avariat clădirile din apropierea celor şase reactoare ale sale şi au retezat cablurile de alimentare, existând riscul unei catastrofe nucleare care ar afecta ţările vecine.

    Rusia şi Ucraina se acuză reciproc pentru bombardamentele din jurul centralei.

    Şeful agenţiei atomice a Naţiunilor Unite a declarat miercuri că nu va renunţa la planul de creare a unei zone de protecţie în jurul centralei Zaporojie, în ciuda anunţului Rusiei de a mobiliza noi trupe şi de a organiza un referendum în regiune.

  • Premierul Poloniei avertizează Europa: UE ar trebui să acorde prioritate altor măsuri de combatere a crizei înainte să aplice taxarea producătorilor de energie

    UE ar trebui să acorde prioritate altor măsuri de combatere a crizei înaintea impunerii unei taxe speciale pentru producătorii de energie, a spus premierul polonez, un semn al posibilelor dezacorduri faţă de planurile Bruxelles-ului de a ajuta consumatorii să treacă prin criza energetică, a raportat Financial Times.

    Înaintea reuniunii de urgenţă a UE în domeniul energiei de vineri, Mateusz Morawiecki a sugerat că o suspendare temporară a schemei UE de combatere a emisiilor de carbon ar ajuta la scăderea costurilor energiei electrice şi ar oferi „un răspuns potrivit lui Putin, arătându-i că suntem capabili să reacţionăm foarte rapid”.

    În schimb, taxa corporativă excepţională propusă de Comisia Europeană ar dura mult mai mult pentru a reduce creşterea preţurilor la energie electrică pentru gospodăriile europene din cauza modului în care ar fi aplicată.

    „Nu excludem anumite impozite asupra celor care au profituri extraordinare, dar există şi alte instrumente care ar trebui declanşate chiar înainte de acestă taxă”, a spus Morawiecki într-un interviu. El a avut în vedere o suspendare a ETS pentru 1-2 ani sau o scădere semnificativă a preţurilor la permisele de carbon.

    Avertismentul liderului polonez sugerează că, departe de a rezolva criza, reuniunea de urgenţă a UE de vineri de la Bruxelles ar putea expune noi dezacorduri între statele membre legate de abordarea crizei energetice.

    Bruxelles-ul propune o taxă pe veniturile „enorme” generate de producătorii de energie electrică non-gaz care ar fi redirecţionate către statele membre pentru a sprijini gospodăriile şi companiile vulnerabile, a declarat miercuri preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    Morawiecki a avertizat şi împotriva pericolului acordării unui rol mai mare Bruxelles-ului în stabilirea politicii fiscale, sarcină care ar trebui lăsată în mâinile statelor membre UE.

    În timp ce pieţele energetice ale UE ar trebui să fie mai interconectate, Morawiecki a susţinut că un răspuns UE la criza energetică nu poate ignora diferenţele majore dintre statele membre, cum ar fi cele care se bazează mai mult pe energie nucleară sau regenerabilă.

    „A pretinde că este foarte uşor să existe o singură politică energetică este total greşit: o singură dimensiune nu se potriveşte tuturor. Toate statele membre trebuie să aibă propriile soluţii pentru sistemele lor energetice şi aspiraţiile de neutralitate climatică”, a spus el.

    Premierul polonez a îndemnat UE să pună lupta împotriva schimbărilor climatice pe plan secundar „cum se procedează acum în Germania, unde se pornesc din nou centralele pe cărbune” pentru a ajuta ţara să îşi satisfacă nevoile energetice.

    Polonia a înregistrat luna trecută o rată a inflaţiei de 16,1%, cea mai mare din ultimii 25 de ani, despre care economiştii anticipează că ar putea împinge ţara într-o recesiune chiar înainte de sfârşitul anului. Miercuri, banca centrală şi-a majorat rata dobânzii de referinţă cu 25 de puncte de bază.

  • Dascălii din Polonia şi Ungaria se pregătesc de proteste şi greve de amploare. Întreaga Europă se confruntă cu un deficit acut de profesori

    Profesorii din Polonia şi Ungaria avertizează că sistemul public de învăţământ se află în pragul colapsului. Deficitul de profesori şi discuţiile legate de greve umbresc pregătirile pentru noul an şcolar, scrie Balkan Insight.

    Polonia duce lipsă de până la 90.000 de profesori, potrivit Sindica­tu­lui Solidaritatea, notează Warsaw Voice.

    Profesorii muncesc mai mult pentru câştiguri mai mari, însă adesea nu au de ales pentru că în caz contrar nu ar avea cine să le predea copiilor. Din septembrie, profesorii sunt obligaţi să petreacă o oră în plus la şcoală sau grădiniţă, pentru con­sultări cu părinţii sau elevii.

    Totuşi, aceştia nu vor fi plătiţi suplimentar pentru ora respectivă. Reprezentanţii sindicatelor spun că le vor trimite chestionare membrilor şi că forma de protest va fi decisă în septembrie. Aceştia nu exclud închiderea şcolilor.

    Şi reprezentanţii autorităţilor lo­cale consideră că situaţia din învăţă­mânt este disperată. În Varşovia, un sondaj realizat de acestea relevă că peste 50% dintre profesori inten­ţio­nează să-şi schimbe profesia. Printre motive: salariile mici, burnoutul, schimbările constante de regle­mentări.

    În Polonia, un profesor începător se poate aştepta la un salariu de 2.600 de zloţi (550 de euro) pe lună, egal cu costul închirierii unui apar­tament de două camera într-un oraş mare, potrivit Balkan Insight. Un profesor cu 15 ani de experienţă câş­ti­gă 4.000 de zloţi pe lună, aproxi­mativ egal cu salariul unui casier dintr-un su­permarket.

    Situaţia este similară în Ungaria. Un profesor cu 30 de ani de experienţă câştigă 300.000 de forinţi pe lună (800 de euro).

    Sindicatul PSZ se aşteaptă ca 22.000 de profesori să părăsească sistemul public în următorii cinci ani. Iar cu peste 40% dintre profesori având vârste de peste 50 de ani şi numai 7% sub 30, situaţia se va înrăutăţi chiar şi fără demisii.

    În prezent, sistemul public de învăţământ duce lipsă de 15% din necesar. Specialiştii argumentează că o majorare imediată a salariilor de cel puţin 30-50% este necesară pentru retenţia şi atragerea de noi profesori.

    Guvernul ungar promite să majoreze salariile la 80% din salariul mediu al ţării până în 2029, însă profesorii nu cred în astfel de promisiuni. „Când vor primi facturile la energie în toamnă, profesorii va trebui să se decidă dacă să le plătească sau să mănânce. Mulţi vor face foamea“, avertizează un profesor.

    Liderii sindicali ai profesorilor ungari au organizat un protest în această săptămână, purtând toţi negru pentru a „jeli“ începutul de an şcolar, relatează Euractiv. Aceştia au anunţat că organizează o grevă, cel mai probabil pentru sfârşitul lunii noiembrie.

    De altfel, întreaga Europă se confruntă cu un deficit de profesori, notează Le Monde. Chiar şi ţările cu salarii atractive au această problemă.

     

  • Polonia cere despăgubiri din partea Germaniei pentru al Doilea Război Mondial

    Polonia a decis să ceară oficial Germaniei despăgubiri pentru cel de-al Doilea Război Mondial, a declarat, joi, Jaroslaw Kaczynski, liderul naţionaliştilor aflaţi la putere.

    Polonia estimează pierderile din al Doilea Război Mondial cauzate de Germania la 6.200 de miliarde de zloţi.

    La cursul actual, despăgubirile solicitate sunt în valoare de 1.320 de miliarde de dolari.

  • Polonia şi Cehia veghează cerul Slovaciei pentru ca Bratislava să trimită avioane MiG-29 Ucrainei

    Slovacia a declarat că este pregătită să trimită cele 11 avioane de vânătoare MiG Ucrainei, a cărei armată se bazează de mult timp pe echipamente din epoca sovietică şi care a făcut apel la mai multe provizii din partea ţărilor NATO pentru a-şi spori capacitatea de a lupta împotriva forţelor ruseşti, conform agenţiei de presă Reuters.

    Ministrul slovac al Apărării, Jaroslav Nad, a declarat sâmbătă reporterilor că Bratislava rămâne pregătită să trimită avioanele în Ucraina vecină, dar că nu s-a ajuns încă la un acord.

    „Există o voinţă politică, şi are sens, de a-i ajuta pe cei care au nevoie de ajutor”, a declarat Nad. „Posibilitatea este pe masă şi, odată ce va exista un acord, vă vom informa”.

    Naţiunile occidentale şi aliaţii lor au sporit ajutorul militar acordat Ucrainei cu fonduri, echipamente şi instruire în conflictul cu Rusia, care durează de peste şase luni.

    Slovacia, cu o populaţie de 5,4 milioane de locuitori, a donat deja un sistem de apărare aeriană S-300, elicoptere militare, obuziere autopropulsate şi rachete Grad cu lansatoare multiple de rachete. Săptămâna aceasta a declarat că va trimite 30 de vehicule de luptă de infanterie cu şenile BVP-1.

    Nad, care a evaluat MiG-urile la aproximativ 300 de milioane de euro (299 de milioane de dolari), a declarat că Slovacia va căuta o compensaţie financiară sau materială pentru donaţiile sale pentru a sprijini modernizarea armatei sale.

    Conform înţelegerii de sâmbătă cu vecinii Slovaciei, Cehia şi Polonia, îi vor supraveghea cerul începând din septembrie, în timp ce Slovacia aşteaptă livrarea a 14 noi avioane de luptă F-16, fabricate în SUA. Acordul privind F-16 a fost semnat în 2018, iar avioanele urmează să fie livrate în 2024.

     

  • Belarusul ameninţă Polonia şi Occidentul. Lukaşenko declară că avioanele sale de luptă pot transporta arme nucleare

    Preşedintele belarus Alexander Lukaşenko a declarat vineri că avioanele de război SU-24 ale armatei sale au fost modificate pentru a transporta arme nucleare şi că Minskul va reacţiona imediat dacă Occidentul îi va crea probleme.

    Lukaşenko a declarat că a convenit cu preşedintele rus Vladimir Putin asupra modernizării avioanelor de război belaruse, a relatat agenţia de presă Belta, citată de Reuters.
    Belarus, un aliat ferm al Rusiei, nu are propriile arme nucleare. Lukaşenko nu a intrat în detalii despre modul în care ar putea avea loc un transfer de arme de la Moscova, care foloseşte teritoriul belarus pentru a organiza ceea ce numeşte “operaţiunea sa militară specială” împotriva Ucrainei.

    Belta l-a citat pe Lukaşenko ca vorbind despre o potenţială ameninţare viitoare din partea Poloniei vecine, membră NATO, spunând totodată că este încrezător că armata poloneză, spre deosebire de politicienii din Varşovia, a înţeles cum ar putea răspunde Minskul la ceea ce el a numit orice escaladare.

    Remarcile sale generale păreau să se refere la o potenţială ameninţare din partea Occidentului în general.
    “Ei (Occidentul) trebuie să înţeleagă că, dacă optează pentru escaladare, niciun elicopter sau avion nu îi va salva”, a declarat Lukaşenko.
    “Totul era pregătit”, a spus el, referindu-se la lucrările de modificare a avioanelor de război belaruse pentru a transporta arme nucleare.
     

  • Aflată în faţa unei penurii fără precedent de cărbune, Polonia îşi deplânge dependenţa de Rusia

    Invadarea Ucrainei de către Rusia a adus Polonia, unul din ultimele bastioane ale producţiei de cărbune din UE, în faţa unei penurii abrupte şi fără precedent de cărbune, scrie Financial Times. Guvernul polonez a reacţionat prompt la invazie prin interzicerea importurilor de cărbune rusesc, însă în acest fel a eliminat una dintre principalele surse de cărbune ale ţării. 

  • Războiul din Ucraina îşi spune cuvântul în estul Europei: Economiile încetinesc pe măsură ce inflaţia şi dobânzile ridicate lovesc puternic. România şi Polonia rezistă în faţa furtunii, însă recesiunea e pe drum

    Economiile din estul Europei dau deja semne de slăbiciune pe fondul războiului şi efectelor sale, după o creştere neaşteptată la început de an. Conform economiştilor, România şi Polonia sunt printre singurele ţări care şi-au menţinut creşterea, scrie Bloomberg.

    Cu toate acestea, economia poloneză şi cea românească sunt aşteptate să se confrunte cu o deccelerare în următorul trimestru, în timp ce pentru Ungaria este prognozată o scădere puternică, potrivit analiştilor Bloomberg.

    Prognozele indică faptul că regiunea se află din ce în ce mai aproape de recesiune care ar putea lovi în a doua jumătate a anului. Cele mai mari provocări cu care se confruntă Europa de Est sunt: inflaţia, criza energetică, care este stimulată de aprovizionarea impreviziblă cauzată de Rusia, şi seceta, care ar putea afecta agricultura din întreaga regiune.

    „Fiecare scădere va amplifica şi mai mult temerile legate de producerea unei recesiuni iminente”, a declarat Piotr Bielski, analist la Santander Bank Polska, cu sediul la Varşovia.

    Ungaria se află în cea mai proastă situaţie confruntându-se cu imposibilitatea evitării unei scăderi trimestriale. Pentru câştigarea alegerilor din aprilie Viktor Orban a implementat o serie de măsuri populiste, care pe termen lung vor afecta economia ţării.

    Republica Cehă, care a publicat datele privind produsul intern brut la sfârşitul lunii iulie, a evitat, de asemenea, în mod neaşteptat, o contracţie trimestrială. PIB-ul Cehiei a crescut cu 3,6% în faţă de anul trecut şi cu 0,2% faţă de trimestrul anterior.

    Cu toate acestea, est-europenii au început să se confrunte cu tot mai multe probleme. Preţurile pentu energia electrică au atins luni un nou record, iar ratele dobânzilor au ajuns la cel mai înalt nivel de la criza din 2008, suforcând cererea pentru orice, de la case la vacanţe.

    „Având în vedere apariţia acestei combinaţii de condiţii financiare mult mai dure şi o scădere a PIB-urilor din regiune, ne aşteptăm ca recesiunea să fie mai degrabă una întârziată decât una evitată. Optimismul scade şi mai drastic atunci când ne uităm la cea de a doua jumătate a anului”, a declarat a declarat Kevin Daly, economist la Goldman Sachs.