BusinessMagazin

Tag: plati

  • Lovitură pentru Blue Air: compania are zece zile la dispoziţie să plătească zeci de milioane de lei către consumatori din 20 de ţări

    ♦ În perioada 30.04.2021-30.04.2022, operatorul economic a anulat 11.289 de zboruri, cărora le corespund 178.405 rezervări, pentru care s-au efectuat plăţi în valoare toatală de 66.585.967,68 lei, de către consumatori din 20 de state membre ale Uniunii Europene în care compania aeriană operează zboruri.

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a decis să amendeze Blue Air cu 2 mil. euro în urma unui control care are la bază sesizări venite de la consumatorii care au plătit bilete de avion şi au „beneficiat” de anularea zborurilor.

    În perioada 30.04.2021-30.04.2022, operatorul economic a anulat 11.289 de zboruri, cărora le corespund 178.405 rezervări, pentru care s-au efectuat plăţi în valoare toatală de 66.585.967,68 lei, de către consumatori din 20 de state membre ale Uniunii Europene în care compania aeriană operează zboruri.

    „În conformitate cu prevederile transpunerii în legislaţia naţională a Directivei europene Omnibus, în urma publicării în Monitorul Oficial a ordinului preşedintelui ANPC, care preciza procedura de urmat în acest caz, a fost constituită o comisie specială, la nivelul Autorităţii, pentru stabilirea sancţiunilor care se impun. Ţinând cont de aspectele constatate în urma verificărilor şi de inexistenţa cifrei de afaceri declarate a operatorului economic, care a făcut imposibilă stabilirea unei amenzi în procent, comisia a decis aplicarea unei sancţiuni contravenţionale cu amendă în valoare de 2 mil. euro. Odată cu aplicarea acestei amenzi contravenţionale, echipa de control a propus, iar preşedintele ANPC, prin ordin, a dispus ca sancţiune complementară încetarea contractului şi restituirea contravalorii serviciilor anulate şi a compensaţiilor aferente în termen de maximum 10 de zile, cu respectarea opţiunii consumatorilor şi cu raportare la toate rezervările anulate şi pentru care operatorul economic nu a procedat la restituirea corespunzătoare a sumelor datorate, inclusiv compensaţii, în urma anulării zborurilor survenite ulterior datei de 30.04.2022”, au anunţat oficialii ANPC.

    Totodată, a fost dispusă măsura de a nu mai pune la dispoziţia consumatorilor pe piaţă oferte de zbor pentru care operatorul economic nu dispune de dotările, mijloacele sau resursele necesare efectuării acestora, cu respectarea întocmai a condiţiilor şi caracteristicilor declarate.

    Având în vedere că abaterile constatate privesc atât consumatori din România, cât şi din UE, ANPC, prin Direcţia Generală Control Supraveghere Piaţă şi Armonizare Europeană, a transmis o alertă către Comisia Europeană şi autorităţile omoloage ANPC din celelate state membre.

    Prin această alertă se solicită verificarea la nivel european a încălcărilor similare de legislaţie, altele decât cele reclamate la ANPC, ori dacă s-au luat deja măsuri de asigurare a respectării legislaţiei, pe teritoriul UE, împotriva unor astfel de abateri ale companiei Blue Air Aviaton SA.

    „Menţionăm că au fost primite 924 de reclamaţii transfrontaliere, fapt care a determinat necesitatea obţinerii unor informaţii suplimentare şi prin reţeaua CPC, care funcţionează ȋn baza Regulamentului (UE) 2394/2017 şi care asigură cooperarea dintre autorităţile naţionale de supraveghere şi control ale pieţei din toate statele membre, la care se adaugă Comisia Europeană”, au mai transmis oficialii ANPC.

    Aceştia precizează că odată cu notificarea Blue Air, au fost notificate către statele membre şi Wizz Air şi Ryan Air, care de asemenea au avut, în această perioadă, foarte multe anulări sau întârzieri de curse, fără a ţine seama de drepturile consumatorilor.

     

  • Guvernul aprobă suspendarea plăţii ratelor la bănci pentru o perioadă de nouă luni

    „Vom continua să adoptăm măsurile cuprinse în planul Sprijin pentru România. Vom aproba suspendarea plăţii ratelor bancare pentru o perioadă de nouă luni. Vor beneficia atât persoanele fizice, cât şi firmele care întâmpină greutăţi generate de creşterea preţurilor şi a tuturor elementelor care ţin de inflaţia pe care o resimţim cu toţii”, a anunţat Nicolae Ciucă la începutul şedinţei de guvern.

    Persoanele juridice şi persoanele fizice afectate de criză vor putea solicita amânarea plăţii ratelor la credite pe o perioadă de până la nouă luni, potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă lansat luni în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor.

    „Moratoriul se adresează atât persoanelor juridice, cât şi persoanelor fizice afectate de această criză şi prevede posibilitatea amânării la plată pe baza solicitării adresate de debitor către creditor pe o perioadă limitată de până la 9 luni. Obligaţia de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, acordate debitorilor de către creditori până la data de 30 aprilie 2022, se suspendă la cererea debitorului pentru o perioadă de cel mult 9 luni”, potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă.

    Pentru debitorii persoane juridice se prevede prezentarea unei declaraţii pe propria răspundere privind afectarea, în sensul scăderii, cu minimum 25%, a mediei rezultatelor lunare pe ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021. În situaţia debitorilor care nu au o perioadă similară de raportare în anul 2021, fiind înfiinţaţi cu mai puţin de un an în urmă, analiza se va realiza prin raportare la media rezultatelor de la înfiinţare, privind angajamentul de a nu distribui/plăţi dividende şi de a nu acorda sau rambursa credite către acţionari pe perioada aplicării facilităţii de amânare la plată cu excepţia întreprinderilor publice aşa cum sunt definite în Ordonanţa de urgenţă nr. 109/2011.

    Pentru debitorii persoane fizice se prevede prezentarea declaraţiei pe propria răspundere cu privire la faptul că au înregistrat o creştere cu minimum 25% a cheltuielilor medii lunare, ca urmare a creşterii preţurilor în contextul crizei actuale, în ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021.

    Proiectul stabileşte capitalizarea dobânzii la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare, singura excepţie prevăzută fiind pentru dobânzile amânate la plată aferente creditelor ipotecare acordate persoanelor fizice prin programul Noua Casă, cu modificările şi completările ulterioare aduse programului. În acest caz, dobânda aferentă perioadei de suspendare reprezintă o creanţă distinctă, căreia i se aplică o dobândă de 0% şi pentru care statul, prin Ministerul Finanţelor, acordă creditorilor o garanţie pentru riscul de neplată.

  • Pieţele financiare sunt în tensiune maximă: Rusia, în default pentru prima oară din 1918 la o datorie în valută, anunţă Bloomberg

    Rusia intră în incapacitate de plată pentru prima dată din 1918, deoarece unii deţinători de obligaţiuni au declarat că nu au primit luni dobânzile scadente, după ce cu o zi înainte a expirat un termen de plată cheie, scrie Bloomberg. 

    Rusia s-a străduit să îşi menţină plăţile pentru obligaţiunile restante în valoare de 40 de miliarde de dolari de la invadarea Ucrainei la 24 februarie, în condiţiile în care sancţiunile radicale au izolat efectiv ţara de sistemul financiar mondial şi au făcut ca activele sale să fie de neatins pentru mulţi investitori.

    Kremlinul a declarat în repetate rânduri că nu există motive pentru ca Rusia să intre în incapacitate de plată, dar că nu poate trimite bani deţinătorilor de obligaţiuni din cauza sancţiunilor, acuzând Occidentul că încearcă să o împingă într-o incapacitate de plată artificială.

    Eforturile Rusiei de a evita ceea ce ar fi prima sa incapacitate majoră de plată a obligaţiunilor internaţionale de la revoluţia bolşevică de acum mai bine de un secol au întâmpinat un blocaj insurmontabil la sfârşitul lunii mai, când Biroul de control al activelor străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA a blocat efectiv Moscova de la efectuarea plăţilor.

    “Încă din martie am crezut că o intrare în incapacitate de plată a Rusiei este probabil inevitabilă, iar întrebarea era doar când”, a declarat pentru Reuters Dennis Hranitzky, şeful departamentului de litigii suverane al firmei de avocatură Quinn Emanuel. “OFAC a intervenit pentru a răspunde la această întrebare pentru noi, iar incapacitatea de plată a venit acum.”

    În timp ce un default oficial ar fi în mare măsură simbolic, având în vedere că Rusia nu poate contracta împrumuturi internaţionale în acest moment şi nu are nevoie de ele datorită veniturilor abundente din exportul de petrol şi gaze, stigmatul ar creşte probabil costurile de împrumut în viitor.

    Plăţile în cauză sunt de 100 de milioane de dolari reprezentând dobânzi la două obligaţiuni, una în dolari americani şi alta în euro , pe care Rusia trebuia să le plătească la 27 mai. Plăţile aveau o perioadă de graţie de 30 de zile, care a expirat duminică.

    Ministerul de Finanţe al Rusiei a declarat că a efectuat plăţile către Depozitarul naţional de decontare onshore (NSD) în euro şi dolari, adăugând că şi-a îndeplinit obligaţiile.

     

  • Au mâncat regeşte la o terasă din Vaslui, dar e ireal ce au făcut când a venit nota de plată, de 184 de lei

    Mai multe persoane s-au făcut de râs luni după-amiază după ce au făcut consumaţie într-un restaurant din Vaslui şi apoi… au dispărut.

    Este vorba despre patru persoane care au fugit fără să plătească ce au consumat la respectivul restaurant. Totuşi, deşi au reuşit să fugă fără să plătească, cei patru se pare că nu au atât de mult noroc, pentru că întreaga scenă a fost filmată de camerele de supraveghere ale localului.

    Reprezentanţii localului din Vaslui au anunţat Poliţia
    Toată scena pare să fi fost premeditată, potrivit presei locale: oamenii au primit nota de plată, s-au prefăcut că vor să plătească cu cardul, dar că ar fi uitat codul PIN. Ulterior, ei au plecat, unul câte unul, de la masă, fără să plătească în cele din urmă nota de plată, care se apropie de 200 de lei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Criza preţurilor la energie: Se va ajunge în situaţia în care vei fi plătit să nu consumi energie

    Adrian Vintilă, new products development manager, CEZ Romania, a spus, în  cadrul evenimentului ZF/First Bank „Cum putem folosi expertiza businessului american în România“ Oradea, că, în opinia sa, se va ajunge la o „raţionalizare” a consumului de energie în sensul în care cine opreşte consumul energetic la ore de vârf poate primi bani.

    „Eu cred că o să ajungem la o raţionalizare (a energiei – n. red). Cred că vom ajunge la raţionalizare aşa cum există în alte ţări: „demand response” – atunci când ne oprim consumul de energie, când există vârful, primim bani. Deci o să existe practic o raţionalizare profitabilă”, a spus el.

    Ziarul Financiar şi First Bank au organizat marţi în Oradea conferinţa regională „Cum putem folosi expertiza businessului american în România”. Conferinţa poate fi urmărită pe Facebook Ziarul Financiar.

     

  • Proiect de lege: Persoanele fizice şi firmele ar putea solicita amânări la plata creditelor pentru maxim 9 luni, dacă dovedesc că au fost afectate de creşterea preţurilor

    Persoanele fizice şi firmele afectate de criză vor putea solicita amânarea la plată a creditelor pe o perioadă limitată de până la 9 luni, conform unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor.

    Proiectul de act normativ are în vedere crearea unor facilităţi privind obligaţiile de plată a ratelor şi dobânzilor scadente aferente împrumuturilor acordate debitorilor persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, întreprinderilor mici şi mijlocii, profesiile liberale şi cele care se exercită în baza unor legi speciale, indiferent de forma de exercitare a profesiei şi persoane juridice.

    ”În contextul în care, pe fondul unei creşteri accelerate a preţurilor pentru produsele energetice şi, implicit, a cheltuielilor cu utilităţile înregistrate la nivel companiilor şi gospodăriilor, ne confruntăm concomitent şi cu criza generată de invazia militară a Rusiei în Ucraina, pentru limitarea riscurilor de majorare a restanţelor faţă de furnizori, stat şi bănci şi încetinirea fluxurilor monetare din economie, cauzate de manifestarea unei crize temporare de lichiditate la nivelul debitorilor, cu efecte negative asupra întregii activităţi economice, este necesară intervenţia statului în vederea protejării interesului general public prin amânarea la plată pe o perioadă determinată a ratelor, dobânzilor şi comisioanelor acordate de instituţiile de credit şi instituţiile financiare nebancare unor anumite categorii de debitori”, se arată în Nota de Fundamentare a proiectului.

    Obligaţia de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, acordate debitorilor de către creditori până la data de 30 aprilie 2022, se suspendă la cererea debitorului pentru o perioadă de cel mult 9 luni.

    Vezi aici textul integral al proiectului

    Potrivit proiectului, persoanele fizice trebuie să prezinte o declaraţie pe propria răspundere cu privire la faptul că au înregistrat o creştere cu minimum 25% a cheltuielilor medii lunare, ca urmare a creşterii preţurilor în contextul crizei actuale, în ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021.

    Pentru debitorii persoane juridice se prevede prezentarea unei declaraţii pe propria răspundere privind afectarea, în sensul scăderii, cu minimum 25%, a mediei rezultatelor lunare pe ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021.

    În situaţia debitorilor care nu au o perioadă similară de raportare în anul 2021, fiind înfiinţaţi cu mai puţin de 1 an în urmă, analiza se va realiza prin raportare la media rezultatelor de la înfiinţare.

    Declaraţia trebui să mai conţină angajamentul de a nu distribui/plăţi dividende şi de a nu acorda sau rambursa credite către acţionari pe perioada aplicării facilităţii de amânare la plată cu excepţia întreprinderilor publice aşa cum sunt definite în Ordonanţa de urgenţă nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, precum şi faptul că nu înregistrează un nivel al activului net sub nivelul unei valori egale cu jumătate din capitalul social.

    De asemenea, creditorii trebuie să se asigure că respectivii debitori nu au înregistrat incidente de plată la Centrala Incidentelor de Plăţi în legătură cu bilete la ordin sau cecuri, în ultimele 6 luni anterioare datei solicitării precum şi că nu înregistrează un nivel al activului net sub nivelul unei valori egale cu jumătate din capitalul social, potrivit situaţiilor financiare anuale la 31.12.2021.

    Debitorii, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, pot solicita amânarea la plată doar pentru creditele pentru care nu au înregistrat restanţe în ultimele 6 luni înainte de data solicitării suspendării obligaţiei de plată şi nu înregistrează restanţe nici la data solicitării de suspendare a obligaţiilor de plată şi pentru care nu beneficiază, la data solicitării, de o soluţie/ un plan de restructurare a datoriilor agreat de comun acord cu creditorul în ultimele 3 luni (care corespund perioadei de declanşare a crizei actuale, pentru a nu evita dublarea măsurilor de sprijin.

    Debitorii, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, nu trebuie să se afle în insolvenţă/incapacitate de plată la data solicitării amânării la plată şi nu a fost începută o procedură de executare silită de către un alt creditor.

    Proiectul de act normativ precizează că au fost identificate aproximativ 43.000 de companii (reprezentând 6% din numărul de firme active în anul 2020, respectiv 5% din cifra de afaceri agregată şi 8 la sută din totalul salariaţilor) cu o pondere a cheltuielilor cu utilităţile mai mare de 5% în totalul costurilor de producţie, considerate a fi cele mai vulnerabile şi prezentând risc ridicat în contextul creşterilor de preţuri de pe piaţa energiei.

    Totodată, creşterile preţurilor la energie determină la nivelul populaţiei majorarea cheltuielilor cu utilităţile precum şi, ca efect de runda a doua, creşterea cheltuielilor curente, de exemplu ca urmare a sporirii preţurilor la alimente

     În data de 4 martie, indicele preţurilor la alimente (FFPI) al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a înregistrat cel mai înalt nivel aferent lunii februarie,  în termeni reali, depăşind nivelul din anul 1974. Indicele FFPI urmăreşte modificarea lunară a preţurilor internaţionale ale unui coş de mărfuri alimentare.

     

  • Euroins România din nou amendată de către ASF cu peste 419.000 lei pentru întârzierea plăţilor dosarelor de daună şi neachitarea penalităţilor de întârziere

    Euroins România a fost din nou sancţionat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) în luna mai 2022 cu o amendă de 419.900 lei pentru întârzierea plăţilor dosarelor de daună şi neachitarea penalităţilor de întârziere, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii ASF.

    ASF a mai amendat compania în luna martie 2022 cu 3 mil. lei, din care Euroins trebuia să plătească suma de 2,39 mil. lei pentru înregistrarea unor fonduri neconforme şi 652.100 lei pentru neprezentarea tuturor documentelor solicitate de echipa de control, plata cu întârziere a despăgubirilor RCA, neplata unor penalităţi, constatarea daunelor RCA cu întârziere şi subevaluarea rezervei de daună avizată. Pe lângă suma cumulată de 3 mil. lei, ASF a sancţionat şi CEO-ul companiei, Tanja Blatnik, cu o amendă ed 98.500 lei pentru transmiterea unor raportări neconforme.

  • Iohannis: Pensionarii nu au nicio posibilitate să interveină cum este cineva care e în deplinătatea forţelor – dacă nu-i ajung banii îşi caută alt job, poate mai lucrează peste program…

    În contextul inflaţiei, pensiile trebuie să crească pentru a da şansa pensionarilor să-şi permită cel puţin un minim necesar, spune Klaus Iohannis: „Este imoral şi incorect ca preţul unor crize să fie plătit numai de pensionari”.

    „În condiţiile în care avem inflaţie, avem preţuri în creştere, este evident că şi pensiile trebuie să crească pentru a da şansa pensionarilor să-şi permită cel puţin un minim necesar. Aşa cum cresc salariile atunci când avem inflaţie, aşa trebuie să crească şi pensiile. Este imoral şi incorect ca preţul unor crize să fie plătit numai de pensionari. Pensionarii nu au nicio posibilitate să interveină cum este cineva care e în deplinătatea forţelor – dacă nu-i ajung banii îşi caută alt job, poate mai lucrează peste program… Pensionarii stau în ceea ce primesc, pensia lor. Mi se pare rezonabil ca nivelul pensiilor să fie adaptat situaţiei”, declară Klaus Iohannis.

    El mai spune că „este clar că guvernul trebuie să vină şi va veni cu un plan serios care abordează frontal această chestiune”.

  • Unii râd când mulţi plâng: băncile şi energia plătesc 1,1 mld. euro în iunie sub formă de dividende din profiturile excepţionale pe 2021

    Având în vedere faptul că emitenţii prezentaţi în listă se regăsesc, în cea mai mare parte, în portofoliul fondurilor de investiţii, probabil că o parte din respectivele dividende se vor întoarce în piaţă. „Întrebarea este care va fi momentul acela? Probabil că elementul hotărâtor îl va reprezenta afişarea rezultatelor financiare pe semestrul I/2022.“

    Având în vedere faptul că emitenţii prezentaţi în listă se regăsesc, în cea mai mare parte, în portofoliul fondurilor de investiţii, probabil că o parte din respectivele dividende se vor întoarce în piaţă. „Întrebarea este care va fi momentul acela? Probabil că elementul hotărâtor îl va reprezenta afişarea rezultatelor financiare pe semestrul I/2022.“

    Însă acest aspect cu privire la reinvestirea dividendelor este valabil doar pentru investitorii activi de la Bursa de Valori Bucureşti, aici putând intra chiar şi fondurile de pensii când paralela se face cu statul român.

    Potrivit datelor agregate de ZF, cel mai mare câştigător al scumpirilor din energie este statul român, întrucât companii precum Petrom, Nuclearelectrica, Oil Terminal, Conpet, Electrica virează în această lună la buget circa 1 mld. lei sub formă de dividende către stat în calitate de acţionar.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Piaţa locală de muncă încearcă să se adapteze la trendurile internaţionale: România vrea să atragă nomazii digitali cu scutiri de la plata impozitelor

    ♦ Andreea Gheorghe, Nestlers: „Condiţia financiară pentru ca o persoană să fie considerată nomad digital este să aibă minimum un salariu lunar brut de aproximativ 3.600 euro.  Practic, impactul din punct de vedere bugetar al adoptării acestui proiect pentru primele 6 luni este de 8.964 euro“ ♦ Sorina Faier, Elite Searchers: „Economia şi piaţa muncii trebuie să fie flexibilă şi să ţină pasul cu noile realităţi.“ ♦ Elena Antoneac, Xpath Global: „România a fost introdusă într-un ranking global că fiind a treia cea mai bună ţară de locuit pentru nomazii digitali. Din păcate, România nu ştie să se promoveze la nivel global.“

    Deputatele Diana Buzoianu de la USR şi Gabriela Horga (PNL) au depus un proiect de lege prin care vor să clarifice regimul fiscal al nomazilor digitali, adică străinii care vin să călătorească în România pentru o perioadă mai mare de timp şi care lucrează de la distanţă pentru o companie din afara UE.

    Practic, proiectul de lege propune trei modificări, valabile pentru primele 6 luni de şedere a nomazilor digitali in România: scutirea de la plata impozitului pentru veniturile din afara României, scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale, respectiv a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate şi stabilirea regimului juridic fiscal al nomadului digital, adică nomadul digital va fi considerat rezident fiscal doar dacă şederea sa în România depăşeşte durata de 183 de zile. 

    Andreea Gheorghe, managing partner în cadrul Nestlers Group, o companie care oferă servicii de mobilitate globală, afirmă că dacă salariile nomazilor digitali sunt suportate de companii nerezidente fiscal în România şi aceştia petrec sub 183 de zile în România, nu trebuie să achite impozit pe venit în ţară. În ceea ce priveşte eliminarea contribuţiilor sociale pentru nomazii digitali, ea crede că CASS, adică contribuţia la asigurările sociale de sanătate nu ar trebui eliminată.

    „În opinia mea, trebuie revizuită această scutire deoarece ar trebui verificat în ce condiţii nomazii digitali ar putea beneficia de servicii medicale în sistemul public din România în perioada în care ei sunt scutiţi de la plata acestei contribuţii“, a explicat Andreea Gheorghe pentru ZF.  Condiţia financiară pentru ca o persoană să fie considerată nomad digital este să aibă minimum un salariu lunar brut de aproximativ 3.600 euro, adaugă ea.

    „Practic, impactul din punct de vedere bugetar al adoptării acestui proiect este următorul: la 3.600 euro brut lunar pe persoană, contribuţii sociale reprezintă 1.260 euro pe lună pe persoană , iar în 6 luni ajungi la 7.560 euro pe persoană.

    „Impozitul pe venit înseamnă 234 de euro pe lună pe persoană, iar în 6 luni înseamnă 1.404 de euro pe persoană. Astfel, rezultă că totalul impactului pe persoană pentru primele 6 luni ar fi de 8.964 euro.“

    În ceea ce priveşte atractivitatea României, Andreea Gheorghe consider că România este o ţară atractivă din punct de vedere fiscal oricum deoarece, comparativ cu alte state europene, există un procent fix final al impozitului pe venitul din salarii – 10%.

    „Într-adevăr, contribuţiile sociale pot fi mai mari comparativ cu alte state, însă scutirea de la plata acestora în primele 6 luni ar putea fi foarte interesantă pentru nomazii digitali care îşi doresc să lucreze din România“,  a concluzionat ea.

    Elena Antoneac, CEO al Xpath Global, o platformă globală care oferă servicii de mobilitate în 130 de ţări, crede că cu aceste modificări România se aliniază altor state chiar şi din afara Uniunii Europene.

    „Aş spune chiar că plusează destul de mult cu aceste facilitaţi. Toate aceste facilitaţi fiscale şi de securitate sociala vor pune serios pe radar România, ceci este o iniţiativă excelentă din punctul nostru de vedere ca specialişti în mobilitate. Ce trebuie avut în vedere este zona de promovare a acestor facilităţi. Adică dacă guvernul doreşte să atragă un număr tot mai mare de nomazi digitali, iar în Parlament avem un astfel de demers care susţine acest proiect, atunci promovarea globală a acestor facilitaţi este mandatorie. România a fost introdusă într-un ranking global că fiind a treia cea mai bună ţară de locuit pentru nomazii digitali sau pentru angajaţii care lucrează remote. Din păcate, România nu ştie să se promoveze la nivel global neavând o strategie în acest sens“, a spus ea pentru ZF.

    În plus, ea subliniază că facilităţile din zona fiscală şi de securitate socială sunt pe un făgaş foarte bun din punct de vedere legislativ în România.

    „Arată extrem de atractiv în acest moment ţara noastră, având în vedere că avem şi o viteză la net excelentă şi costul vieţii este mai scăzut decât în alte ţări din UE. Deci în acest moment avem toate ingredientele necesare, doar promovarea lipseşte cu desăvârşire“, a concluzionat Elena Antoneac.

    Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers, este de părere că, prin aceste modificări, România va atrage cu siguranţă mai mulţi nomazi digitali şi, astfel, piaţa muncii devine mai competitivă şi mai atractivă.

    „Economia şi piaţa muncii trebuie să fie flexibilă şi să ţină pasul cu noile realităţi. Măsurile de sprijin şi stimulentele pentru atragerea nomazilor digitali sunt binevenite. Chiar dacă o parte dintre ele presupun scutiri de impozite şi taxe pentru o perioadă, există beneficii totuşi pentru economia internă. Vorbim de persoane cu venituri peste media din România, care vor cheltui în alte ramuri ale economiei, spre exemplu turism, chirii, HoReCa sau chiar vor alege să devină rezidenţi fiscali în România după o anumită perioadă“, a spus ea pentru ZF.

    Sorina Faier crede că este benefică flexibilizarea şi modernizarea legislaţiei în ceea ce priveşte piaţa muncii interne, dar trebuie să fim atenţi să nu creăm un dezavantaj sau conflicte în rândul angajaţilor sau liber profesioniştilor din ţară.

    Legea prin care era introdusă viza pentru nomazi digitali a fost promulgată în luna ianuarie a anului 2022.

    Prin introducerea conceptului de viză nomad digital, România se aliniază cu alte ţări din ECE precum Croaţia, Estonia, Republica Cehă, care permit lucrătorilor la distanţă să locuiască şi să lucreze în alte ţări decât cea de reşedinţă, iar angajaţii beneficiază de condiţii mai flexibile de lucru la distanţă.

    Prima ţară din Europa care a creat o viză pentru liber profesionişti a fost Germania. Republica Cehă are o viză de afaceri specială care poate fi folosită de nomazii digitali, în timp ce Portugalia a conceput o viză de rezident temporar care poate fi folosită de liber profesionişti şi antreprenori şi le permite să rămână în ţară mai mult de un an. Un tip unic de viză permanentă este disponibil în Norvegia.