Modul în care redactezi literele L,T,I şi Y spune multe despre personalitatea ta. Potrivit grafologului Kathi McKnight, scrisul tău de mână poate reflecta până la cele mai conturate trăsături care te definesc ca om, notează BusinessInsider.
Dacă atunci când scrii litera L, scrisul e înclinat spre dreapta, iar litera uşor buclată, asta înseamnă că eşti o persoană optimistă.
Vezi aici cum modul în care scrii patru litere spune totul despre personalitatea ta
Mai sunt câteva zile şi trecem în 2017 şi odată cu noul an apar şi planurile de carieră, personale, dar şi cele de călătorie. Site-ul Vouchercloud, cu ajutorul datelor TripAdvisor, a compus o hartă a lumii cu cele mai populare destinaţii turistice din lume. Astfel poate îţi uşurează decizia de a alege o ţară pentru următoarea vacanţă.
Din infografic reiese faptul că Central Park este cea mai populară destinaţie turistică din SUA sau Cascada Niagara în Canada, dar sunt si surprize. De exemplu, în Anglia cea mai populară destinaţie nu este poate Big Ben, de exemplu, ci turul de-a lungul studioului unde s-a filma Harry Potter (Harry Potter’s Studio Tour) sau în Franţa, nu Turnul Eiffel este în top, ci Musée d’Orsay.
În România, Castelul Peleş are onoarea de a fi cea mai populară destinaţie de pe la noi, în Moldova parcul Ştefan cel Mare, iar în Ungaria clădirea Parlamentului este foarte populară.
Click pe hartă pentru a vedea cele mai populare destinaţii turistice din fiecare ţară.
Deschiderea unui magazin fanion, la standarde internaţionale, de către retailerul de bijuterii Teilor reprezintă primul pas al mărcii româneşti spre pieţele vestice. Deschis în urma unei investiţii de 250.000 de euro, acesta vrea să îi atragă pe clienţii cei mai exigenţi, care obişnuiesc să îşi cumpere bijuteriile din magazine consacrate la nivel internaţional, precum Cartier sau Tiffany’s.
O vitrină curbată, o zonă de prezentare a produselor în centrul căreia se află o masă în formă de lacrimă şi un scenariu de lumini aşezate în scopul realizării unui efect dramatic asupra bijuteriilor prezentate, culori în tema pământului, un nou logo – sunt câteva din detaliile care ies în evidenţă la o primă privire asupra Teilor Exclusive, magazinul fanion al reţelei de bijuterii Teilor din Băneasa Shopping City. Inaugurat în luna octombrie, acesta se întinde pe o suprafaţă de 56 de metri pătraţi şi reprezintă rezultatul unei investiţii de peste 250.000 de euro, potrivit directorului general al retailerului autohton de bijuterii, Horaţiu Vasilescu.
El povesteşte cum doar expozitoarele – materialele pe care sunt amplasate bijuteriile – au costat 30.000 de euro, iar faţada din sticlă cu elemente de metal a costat mai mult de 65.000 de euro. „Vrem ca magazinul Teilor Exclusive să fie flagship store-ul sau diamantul cel mare din colierul de magazine Teilor”, explică Vasilescu, într-o metaforă specifică domeniului de activitate, poziţionarea magazinului recent inaugurat şi pentru care previzionează vânzări de 4 milioane de lei în primul an de funcţionare. Acesta reprezintă şi un standard pentru magazinele ce urmează a fi lansate de companie la nivel internaţional, după finalizarea extinderii în ţară; este şi modalitatea prin care reprezentanţii mărcii sărbătoresc cei 18 ani de activitate pe piaţa locală. Lansat în 1998 pe Strada Teilor din Piteşti de antreprenorul Florin Enache, retailerul de bijuterii s-a extins masiv: afacerile Teilor se îndreaptă spre 43 de milioane de lei anul acesta, iar planurile vizează acoperirea tuturor oraşelor cu peste 150.000 de locuitori, precum şi extinderea internaţională. Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 31 de milioane de lei şi un profit net de 0,8 milioane de lei. Potrivit informaţiilor trimise anterior, cu o medie a bonului la nivel naţional de 1.500 de lei, Teilor se axează pe clienţii care au venituri cel puţin medii. 60% din produsele comercializate anul trecut sunt bijuterii cu diamante, 20% bijuterii din aur 14 k şi 18 k; 20% verighetete şi inele de logodnă.
Primii ani ai Teilor (iniţial cunoscută drept Bijuteria Teilor în rândul piteştenilor) au fost construiţi pe baza vizitelor antreprenorului Florin Enache la târgurile de specialitate din străinătate, de unde se întorcea cu cataloage şi reviste, astfel încât să înţeleagă care este atmosfera, care sunt caracteristicile lumii luxului, care sunt clienţii, pretenţiile şi aşteptările lor. „În primă fază a crescut afacerea cum a simţit, apoi a început să citească literatură de business şi şi-a propus să se dezvolte strategic“, povestea Vasilescu într-un prim interviu acordat Business Magazin. În 2010 reţeaua de bijuterii a făcut primii paşi ai extinderii, cu un prim magazin în Sibiu, urmat de alte unităţi în Craiova sau Târgovişte. În Bucureşti şi-au propus să intre încă de la început în centrul comercial Băneasa, reprezentanţii companiei fiind convinşi că acolo vor avea cea mai bună clientelă. Enache a făcut acest lucru prin achiziţia unei firme care avea un spaţiu închiriat în Băneasa, dat fiind faptul că nu a fost primit acolo în alte condiţii la începuturile afacerii.
În prezent, centrele comerciale manifestă o deschidere maximă faţă de marca românească, ce se datorează efervescenţei extinderii Teilor din ultimii doi ani: anul acesta, de pildă, s-au extins cu magazine în Cluj-Napoca, în cadrul centrului comercial Unirea Shopping Center din Capitală, în centrul comercial din Piteşti şi prin magazinul fanion din Băneasa. Horaţiu Vasilescu spune că au ales să amplaseze magazinul Teilor Exclusive în Băneasa Shopping City fiindcă este dovedit, prin cifre, că acolo se află clienţii care alocă cele mai mari venituri pentru cheltuielile pe produse premium. „Este confirmat faptul că este cel mai atractiv magazin pentru clienţii care sunt dispuşi să cheltuiască sau să investească în mărci premium.” De altfel, spune că Teilor este singurul brand românesc care a fost acceptat cu două magazine care vând aceleaşi produse în Băneasa Shopping City; în urma acestei mişcări, magazinul clasic Teilor a fost relocat. Horaţiu Vasilescu adaugă că, per ansamblu, magazinul care exista deja în centrul comercial Băneasa se poziţionează cel mai bine din punctul de vedere al vânzărilor şi are aceleaşi aşteptări pentru noul magazin. „Ne-am dorit să aducem experienţa unui magazin de lux din afara României în ţara noastră fiindcă vrem să atragem şi acei clienţi care sunt dispuşi să cheltuiască sume mai mari, considerabile, în afara ţării”, descrie Vasilescu una dintre raţiunile deschiderii acestui magazin. Directorul executiv al Teilor povesteşte că noul magazin este construit astfel încât să satisfacă cele mai înalte exigenţe ale clienţilor, atenţia lor concentrânduse pe detalii precum materialul pentru mânerele uşilor, făcute din aceeaşi marmură ca şi pardoseala, de pildă. Potrivit lui Vasilescu, bijuteriile din magazine sunt pe măsura amenajării – pe lângă cele care există în alte magazine Teilor, aici se află şi unele exclusiviste, în baza conceptului pe care mizează – spre exemplu, un ansamblu format dintr-un pandant şi cercei cu tanzanit; descoperit în 1967, de un trib Masai, tanzanitul se găseşte într-o singură zonă de pe glob, fiind mai rar decât diamantul. Varietatea albastră de tanzanit a fost denumită după Tanzania, ţara în care a fost găsită. Preţul acestui ansamblu de bijuterii urcă până la peste 40.000 de euro.
„Un diamant are patru calităţi, 4 C-uri: cut (tăietură), culoare, claritate şi carataj. Practic un diamant, fie că e vândut de Teilor sau de Cartier, va avea aceleaşi calităţi. Numai că unele sunt vândute pe un brand care s-a consolidat în timp; ca value for money, cu siguranţă preţurile pe care noi le propunem pentru pieţele acestea sunt cu mult mai atractive, pentru piese care sunt deja foarte scumpe”, descrie el particularităţile bijuteriilor de lux pe care mizează şi care sunt, la Bucureşti, aceleaşi cu cele din marile reţele internaţionale ale lumii. Şi-au propus să aducă în faţa clienţilor pretenţioşi cele mai înalte servicii pe care le oferă magazinele acestor mărci prestigioase din întreaga lume, de pildă printre acestea se află şi posibilitatea de programări pentru prezentări în exclusivitate ale bijuteriilor din magazine.
Planurile Teilor includ deschiderea unui al doilea magazin în Cluj-Napoca, cât şi, la finalul anului viitor, deschiderea unui magazin în Timişoara, în proiectul Open Ville, dezvoltat de grupul Iulius. Horaţiu Vasilescu spune că şi-au propus ca până la finalul anului viitor sau, cel mai târziu, până la începutul anului 2018, să finalizeze extinderea în România. Apoi, urmează extinderea internaţională. „Până la finalul lui 2017 sau, cel mai târziu până în 2018 vom termina cu extinderea în România, prin care vom bifa alte câteva oraşe din ţară şi, de ce nu, ne gândim să ieşim şi în afara ţării. Magazinul acesta reprezintă exerciţiul nostru pentru ieşirea în afară”, descrie Vasilescu planurile pe termen mediu şi lung ale Teilor. Spune că nu au creionat încă planurile legate de prima destinaţie în afara ţării. „Nu este o chestiune de «dacă», ci de «în cât timp» se va concretiza acest plan.”
Compania a înregistrat creşteri semnificative anul acesta, însă acestea au fost anorganice, realizate prin extinderile reţelei Teilor, însă Vasilescu percepe şi evoluţia pieţei drept pozitivă. „Piaţa luxului din România se află urmează o tendinţă ascendentă. Românii sunt mult mai prudenţi în achiziţii şi îşi dau seama că o piatră şi o bijuterie clasică, prin comparaţie cu una fashion de oţel, reprezintă şi o investiţie”, susţine Horaţiu Vasilescu.
Bijuteria Teilor vrea să crească pe o piaţă a cărei valoare este încă incertă, dat fiind faptul că vânzările la negru ocupă încă un segment important. În lipsa unor statistici referitoare exclusiv la vânzările de bijuterii, estimările Business Magazin situează piaţa locală de bijuterii şi ceasuri la aproximativ 80 de milioane de euro, principalul jucător de pe segmentul acesta, din punct de vedere al cifrei de afaceri, fiind B&B Collection, cu afaceri de circa 260 de milioane de lei anul trecut, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.
Pentru prima dată de când a preluat conducerea filialei locale Orange, singura femeie CEO din industria telecomului românesc, Liudmila Climoc, vorbeşte despre parcursul până la fotoliul de director executiv, despre rezultatele obţinute şi perspectivele companiei pe care o conduce, liderul pieţei de profil.
„Este esenţial să nu-ţi setezi limite, să cauţi provocarea, nu confortul şi să te întrebi continuu cum te poţi diferenţia” este crezul Liudmilei Climoc, CEO-ul Orange România. Privind în urmă, constanta de bază a carierei sale este apetenţa pentru inovaţie şi deschiderea către schimbare, către provocări: „Mi‑am construit cariera cărămidă cu cărămidă. Cred cu tărie în importanţa aprofundării cunoştinţelor, iar pentru a învăţa trebuie să-ţi menţii mintea mereu deschisă şi să asculţi”. După spusele sale, cea mai mare provocare profesională întâlnită până acum a fost preluarea conducerii Orange România, cel mai mare operator telecom local, cu o cotă de piaţă de 37%.
Fotoliul de CEO al filialei locale Orange nu este însă prima poziţie de prim rang pe care moldoveanca o ocupă în cadrul unei companii; în ultimii opt ani a condus operaţiunile aceluiaşi operator în partea cealaltă a Prutului. În timpul mandatului său de CEO, Orange Moldova a crescut, compania devenind lider al pieţei prin dublarea numărului de clienţi, „iar în prezent doi din trei moldoveni sunt clienţi Orange, asta însemnând 2,6 de milioane de oameni”, explică Liudmila Climoc. Şi pe lângă rezultatele financiare, ea se mândreşte cu faptul că „a poziţionat Moldova pe harta inovaţiei grupului Orange”, fiind prima ţară în care s-a implementat reţeaua de tip 4G, în 2011.
De asemenea, a reuşit să creeze o premieră mondială, prin efectuarea primului apel HD la nivel global. „Prin rezultatele şi inovaţiile aduse, am reuşit să creăm un branding de ţară ce a contribuit la îmbunătăţirea imaginii Moldovei ca regiune ce se luptă cu o situaţie economică dificilă”, spune Climoc.
„Wow! Asta da provocare!” a fost primul său gând când i s-a propus poziţia actuală, fiind conştientă că noul job îi va aduce la pachet responsabilitatea cunoaşterii şi înţelegerii în profunzime a contextul local. „Particularităţile locale pot face diferenţa într-o piaţă atât de competitivă. Chiar dacă distanţa dintre Bucureşti şi Chişinău este relativ mică, pieţele sunt fundamental diferite”, consideră Liudmila Climoc, care a preluat conducerea Orange România pe 1 mai 2016.
Tranziţia nu a fost dificilă şi povesteşte că nu a surprins-o nimic, ci mai degrabă i s-au confirmat aşteptările. În primul rând, a descoperit „o echipă proactivă, focusată pe strategie, capabilă să se mobilizeze în faţa deadline-urilor şi a inovaţiei”, obiceiuri care se pliază pe stilul său de management şi au ajutat-o să se obişnuiască cu echipa de la Bucureşti. Pe de altă parte, se declară încântată să observe entuziasmul românilor faţă de tehnologie, afirmând că „oamenii vor o calitate superioară atât în ce ţine de reţea, cât şi în livrarea serviciilor”. Totuşi, deşi aşteptările clienţilor pentru serviciile telecom sunt foarte ridicate, românii caută simplismul. Explicaţia e la fel de simplă, spune şefa Orange: „Viaţa devinde din ce în ce mai activă, ritmul creşte constant, internetul, tehnologia, aplicaţiile se îmbunătăţesc şi, în acest context, singura aşteptare a omului este menţinerea lucrurilor cât se poate de simple”.
Aceasta este şi principiul care stă la baza celui mai recent proiect implementat de Orange în România, pe care Liudmila Climoc trebuie să îl crească de la zero – serviciile convergente – un termen puţin cunoscut publicului larg, dar care „va intra cu siguranţă în vocabularul uzual al românilor; sau cel puţin beneficiile sale”. Pachetul convergent Orange Home, serviciu spre care operatorul îşi focusează în acest moment strategia, presupune oferirea de servicii integrate pentru mobil şi acasă. Astfel, abonaţii beneficiază de telefonie mobilă, televiziune prin cablu, telefonie fixă, internet fix prin fibră optică şi sisteme pentru case inteligente, sub aceeaşi umbrelă portocalie. „Clienţii vor lucrurile simple din acest punct de vedere, iar Orange le oferă toate serviciile sub o singură factură, la cea mai bună tehnologie. Pe de altă parte, această schimbare completează portofoliul Orange, fiind un pas important şi pentru companie”, explică Liudmila Climoc.
Acest pas vine după şase trimestre de creştere consecutivă; în perioada iulie-septembrie din 2016 a înregistrat o cifră de afaceri de 251,1 milioane de euro, în creştere cu 3,3% faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 4,4% faţă de trimestrul anterior. Orange România este lider pe piaţa telecom din 2007, când a reuşit să depăşească Vodafone cu peste un milion de clienţi; la sfârşitul anului trecut a înregistrat o cifră de afaceri de 947 de milioane de euro, şi 10,177 milioane de clienţi. Topul companiilor care activează în telecom este completat, după cifra de afaceri obţinută în 2015, de Vodafone România (cu afaceri de 749,3 mil. euro), grupul Telekom România (fostele Romtelecom şi Cosmote, subsidiare ale Deutsche Telekom, care ocupă poziţia a treia în clasament cu venituri de 984 mil. euro la nivel de grup şi 415,8 mil. euro pentru fostul Cosmote) şi Digi Mobil (parte din RCS & RDS, cu o cotă de piaţă de 10% şi afaceri de 600 mil. euro). Piaţa telecom, care a ajuns de 3,4 miliarde de euro, se află în creştere, spune Liudmila Climoc, mai ales în contextul revenirii economiei.
„România a înregistrat cea mai rapidă creştere economică din Europa în trimestrul al doilea din 2016, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, până la 6%, conform Eurostat. Pe de altă parte, al doilea cel mai mare contribuitor la PIB-ul României este sectorul IT&C, industria telecom fiind o parte predominantă a acestei pieţe”, spune CEO-ul Orange. Aşadar, previziunile nu pot fi decât optimiste, iar creşterea industriei este susţinută, la rândul său, de creşterea afacerilor, a consumului şi, nu în ultimul rând, de faptul că România devine hubul IT al Europei, consideră reprezentanta Orange.
Ca manager al celui mai mare operator telecom, Liudmila Climoc îşi propune „să consolideze poziţia locală a Orange pe piaţa de profil şi să creeze un teren propice pentru inovaţie, cât şi să răspundă nevoilor şi aşteptărilor clienţilor”. Cât despre cele şase luni petrecute până în prezent la Orange România, spune că a fost o perioadă dinamică, în care Orange s-a focusat pe serviciile convergente, pe experienţa consumatorului şi pe rolul său în comunitate.
„Ne bucurăm să vedem progresul planurilor de expansiune, rezultat al eforturilor colegilor din echipa de Property & Expansion. Ne aflăm pe drumul cel bun cu planul pentru deschiderea celui de-al doilea magazin, aproape de obţinerea Planului Urbanistic Zonal – pe 8 noiembrie se va încheia termenul pentru dezbaterea publică finală pentru PUZ – iar apoi putem aplica pentru autorizaţia de construcţie, care ne va conduce către o dată de deschidere sigură. În acest moment, putem estima că vom deschide cel de-al doilea magazin la finalul anului 2018”, a declarat Stefan Vanoverbeke, country retail manager al IKEA pentru Europa de Sud-Est. Potrivit lui, noul magazin IKEA, situat pe bulevardul Theodor Pallady, va fi magazinul fanion al companiei în regiune, iar investitia in acesta va ajunge la circa 80 de milioane de euro.
Mai mult, Timişoara, Braşov şi Cluj sunt următoarele trei oraşe în care deschiderea de noi magazine în România este o prioritate pentru IKEA South Europe. ”Echipa de Property & Expansion se află în proces de prospectare de terenuri care să îndeplinească parametrii necesari pentru un magazin nou, precum: acces la mijloace de transport în comun şi o bună infrastructură de drumuri, suprafaţa terenului şi o localizare bună, aproape de oraş”, a adăugat Vanoverbeke.
Pe termen lung, organizaţia regională IKEA South East Europe se apropie de îndeplinirea planurilor de expansiune de a atinge 13 magazine în Croaţia, România, Serbia şi Slovenia până în 2025, a mai spus Stefan Vanoverbeke.
„Ne bucurăm să vedem progresul planurilor de expansiune, rezultat al eforturilor colegilor din echipa de Property & Expansion. Ne aflăm pe drumul cel bun cu planul pentru deschiderea celui de-al doilea magazin, aproape de obţinerea Planului Urbanistic Zonal – pe 8 noiembrie se va încheia termenul pentru dezbaterea publică finală pentru PUZ – iar apoi putem aplica pentru autorizaţia de construcţie, care ne va conduce către o dată de deschidere sigură. În acest moment, putem estima că vom deschide cel de-al doilea magazin la finalul anului 2018”, a declarat Stefan Vanoverbeke, country retail manager al IKEA pentru Europa de Sud-Est. Potrivit lui, noul magazin IKEA, situat pe bulevardul Theodor Pallady, va fi magazinul fanion al companiei în regiune, iar investitia in acesta va ajunge la circa 80 de milioane de euro.
Mai mult, Timişoara, Braşov şi Cluj sunt următoarele trei oraşe în care deschiderea de noi magazine în România este o prioritate pentru IKEA South Europe. ”Echipa de Property & Expansion se află în proces de prospectare de terenuri care să îndeplinească parametrii necesari pentru un magazin nou, precum: acces la mijloace de transport în comun şi o bună infrastructură de drumuri, suprafaţa terenului şi o localizare bună, aproape de oraş”, a adăugat Vanoverbeke.
Pe termen lung, organizaţia regională IKEA South East Europe se apropie de îndeplinirea planurilor de expansiune de a atinge 13 magazine în Croaţia, România, Serbia şi Slovenia până în 2025, a mai spus Stefan Vanoverbeke.
Grupul francez Tati, unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa vestimentară din Franţa, a ales România pentru a intra în zona Europei de Sud-Est. Marian Radu, managerul companiei care a adus brandul pe plan local, vorbeşte despre planurile firmei pentru România şi investiţia în primul magazin Tati.
Decizia TATI de a alege România ca prim punct de desfacere pentru Europa de Sud-Est, spune Marian Radu, general manager al Peeraj Brands International, vine după doi ani în care au fost deschise nu mai puţin de 15 magazine TATI la nivel internaţional. Astfel, orientarea către această zonă a Europei a venit ca o necesitate firească, iar decizia de a alege a României ca primă ţară de lansare a brandului „este una salutară. România este încă o piaţă tânără în domeniul retailului, care, în pofida prezenţei unor jucători de renume, poate susţine branduri şi tendinţe noi. Mai mult, dinamica acestei pieţe din România aduce cu sine şi o dinamică a forţei de muncă, lucru benefic pentru economia internă.“
Peeraj Brands International, care deţine aproape 100 de magazine sub mai multe branduri printre care CCC, Swarovski şi Boggi, cu afaceri de peste 36 de milioane de euro în 2015, este compania care a adus brandul TATI în România. „Peeraj Brands International este unul dintre cele mai puternice grupuri de francize din zona de fashion din România, cu un număr semnificativ de branduri în portofoliul său. Expertiza deţinută de companie, precum şi un istoric de zece ani de prezenţă pe piaţa locală, fac din Peeraj partenerul potrivit pentru lansarea brandului TATI în România“, explică Marian Radu. Retailerul francez TATI a fost înfiinţat în 1948, iar din 2004 face parte din Grupul Eram. Brandul s-a aflat iniţial în centrele oraşelor, iar acum este prezent şi în suburbiile oraşelor medii şi mari, având peste 2.000 de angajaţi. Lanţul deţine 150 de magazine în Franţa şi alte 15 spaţi peste hotarele ţării-mamă; 90% dintre produse sunt vândute cu preţuri mai mici de 10 euro.
Investiţia în primul magazin TATI se ridică la circa 1 milion de euro şi în cursul acestui an va începe aranjarea celui de-al doilea spaţiu. „Fiind un brand la început de drum, considerăm că vom putea avansa cifre concludente după deschiderea primului magazin TATI, din Veranda Mall, la sfârşitul lunii octombrie“, afirmă Marian Radu. Planurile pentru perioada următoare includ deschiderea a 25 – 30 de magazine care să acopere întreg teritoriul României. „Mai mult, vizăm şi alte 3 – 4 ţări de proximitate, însă vom putea lua o decizie după o analiză atentă a performanţei brandului în România.“
Magazinul Tati va ocupa un spaţiu de 1.700 de metri pătraţi în mallul Veranda, incluzând atât haine, cât şi produse de înfrumuseţare şi pentru casă. Piaţa locală de îmbrăcăminte, încălţăminte şi echipamente sportive, evaluată la circa 16 miliarde de lei, a primit de la începutul acestui an peste zece nume noi. Astfel, atât grupuri deja existente şi-au întărit portofoliile cu branduri noi, cât şi mărci noi au ales să deschidă primele unităţi din Români. Decizia vine în contextul în care românii alocă circa 4% pe haine şi pantofi, cea mai mare pondere din regiune, situaţie ce confirmă astfel că piaţa locală este mai dispusă să cheltuie bani pe modă. Cu salarii de opt ori mai mici decât în Germania, dar cu preţuri similare la haine şi pantofi, românii ajung să aloce lunar cea mai mare pondere din venit pentru achiziţiile de modă, comparativ cu alte naţii. Situaţia este similară şi dacă alegem să comparăm România cu Polonia, Cehia sau Ungaria, potrivit Ziarului Financiar. În acest context, grupuri precum H&M şi Inditex – liderii pieţei locale de modă – şi-au întărit portofoliile cu nume noi, cu COS şi respectiv Uterque. Simţind apetitul consumatorilor pentru modă, spaniolii de la Inditex au adus recent în România al optulea brand al grupului, Uterque. Spre deosebire de restul care au intrat în offline mai întâi şi apoi în online, cu acest brand spaniolii au intrat direct online, urmând să testeze apoi şi operaţiunile fizice. Şi suedezii de la H&M au adus în România în acest an al doilea brand, COS, cu care au mers pe Calea Victoriei, una dintre principalele artere de shopping din Bucureşti şi din ţară. Grupul suedez a intrat pe piaţa în 2011 cu brandul fanion H&M şi încă de la început au avut local rezultate peste cele din regiune. Vânzările per magazin sunt în continuare cu până la 50% mai mari decât în Cehia sau Polonia.
„O concurenţă acerbă ne provoacă să fim competitivi, este acel «cârlig» de care ne folosim pentru a performa cât mai bine“, spune Marian Radu. „Ne adresăm în principal familiilor cu venituri mici si medii, cu îmbrăcăminte, încălţăminte, cosmetice şi produse de îngrijire personală, produse pentru casă şi grădină.“
Veranda Mall este un proiect nou şi reprezintă astfel, într-o anumită măsură, un pariu; de ce s-a ales această variantă şi nu deschiderea magazinului într-un mall cu un număr deja cunoscut de clienţi? „TATI este o noutate absolută pentru piaţa locală, precum Veranda Mall, ambele fiind la început de drum. Aşadar, «profilul» extrem de asemănător al celor două proiecte, densitatea demografică a zonei unde se vor deschide acestea, dar şi existenţa unei puteri medii de cumpărare destul de uniforme în cadrul ariei de adresabilitate sunt factori luaţi în calcul“, spune Marian Radu.
Veranda va avea o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 30.000 de metri pătraţi şi va fi inaugurat în ultimul trimestru al acestui an. Principalele ancore vor fi hipermarketul Carrefour (10.000 mp) şi magazinul H&M (2.200 mp), alături de care se vor găsi peste 100 de magazine, restaurante şi cafenele. Centrul comercial va avea o parcare de 1.200 de locuri şi un spaţiu verde de 15.000 de metri pătraţi, care iarna va găzdui un patinoar şi un târg de sărbători, iar vara este destinat relaxării şi petrecerii timpului liber, inclusiv activităţi pentru copii. La etajul 1 vor fi în principal branduri de modă, cafenele pentru spaţiul verde şi diverse restaurante, iar la subsol vor fi food court-ul şi ancora Carrefour. Investiţia în proiect se ridică la 60 de milioane de euro (valoarea terenului şi construcţia), iar centrul comercial va pune la dispoziţia clienţilor săi magazine pe două niveluri, totalizând 25.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale.
„Este posibil să avem şi o fază a doua, pentru că sunt o serie de chiriaşi pentru care pur şi simplu nu mai avem loc. Cererea pentru această zonă e imensă. Mulţi se întreabă dacă nu sunt prea multe centre comerciale în Bucureşti, dacă nu sunt prea multe malluri, dar de fapt suntem mult sub ce ar trebui,“ afirmă Andrei Pogonaru, membru al consiliului de administraţie al firmei Prodplast Imobiliare şi partener în cadrul Central European Financial Services, care se ocupă de dezvoltarea Veranda. Varşovia are, spune el, de trei ori mai mulţi metri pătraţi de retail modern decât Bucureşti în condiţiile în care populaţia este mai mică. Din perspectiva comercianţilor, numărul centrelor comerciale este insuficient, iar Pogonaru se aşteaptă ca peste 25.000 de oameni să treacă zilnic pragul noului centru comercial.
“La Ministerul rus pentru situaţii de Urgenţă, Războiul Rece a revenit”, comentează publicaţia americană, notând că, în ultimele săptămâni, Rusia a efectuat cele mai ample exerciţii de apărare civilă de după destrămarea URSS, circa 40 de milioane de persoane repetând măsuri de contracarare a atacurilor chimice şi nucleare.
Planurile de apărare civilă din zona Moscova sunt reactivate şi îmbunătăţite, a declarat Andrei Mişcenko, adjunct al ministrului rus pentru Situaţii de Urgenţă. “Au fost inventariate spaţiile subterane din Moscova, obiectivul fiind adăpostirea tuturor locuitorilor capitalei”, a declarat el, citat de agenţia RIA Novosti.
Persoanele aflate în Amsterdam la jumătatea lui septembrie au avut parte de o vreme atipică, cu temperaturi de peste 30 de grade – temă care s-a regăsit în discuţiile tuturor, inclusiv în cele ale vizitatorilor sosiţi în această perioadă pentru International Broadcasting Convention, cât şi celor sosiţi la evenimentul Liberty Global Tech Summit 2016. Primul eveniment este dedicat specialiştilor din piaţa de televiziune şi comunicaţii, iar al doilea angajaţilor Liberty Global, partenerilor companiei şi, anul acesta, şi jurnaliştilor europeni. Tema principală regăsită în discuţiile acestor vizitatori s-a legat însă de anunţul pe care aveau să îl facă executivii din cadrul grupului Liberty Global, în frunte cu Mike Fries, americanul aflat la conducerea grupului, în cadrul celor două evenimente.
Mike Fries şi-a făcut apariţia ca un veritabil „rock star“, după cum l-au descris şi cei care i-au anunţat intrarea pe scena futuristă, decorată cu triunghiuri 3D magenta convergente, din Ziggo Dome, o arenă acoperită, de 17.000 de locuri, din Amsterdam. De altfel, acesta este cel mai mare spaţiu acoperit dedicat concertelor din Olanda şi, de obicei, pe această scenă urcă artişti. Acelaşi nume – Ziggo – poartă şi furnizorul olandez de cablu, internet şi servicii de telefonie parte a grupului Liberty Global.
Rock star-ul Liberty Global se află la conducerea companiei înfiinţate de John Malone în 2005 de aproximativ un deceniu, perioadă în care şi-a dobândit titulatura prin concentrarea pe fuziuni şi achiziţii, dar şi prin charismă – trăsătură a familiei cu origini hollywoodiene din care se trage, pe care a transmis-o dominând în câteva secunde sala cu câteva sute de invitaţi aflaţi în audienţa Tech Summit. „Ne-am reinventat de multe ori în ultimii 50 de ani, iar 90% din veniturile pe care le avem vin din servicii pe care nu le aveam în urmă cu un deceniu. Multe s-au schimbat, ne-am triplat veniturile, baza de clienţi, suntem pe pieţe multiple, scala afacerii noastre este masivă, inovaţiile care s-au întâmplat sunt incredibile“, sintetizează Mike Fries, CEO al Liberty Global, în discursul adresat angajaţilor. Liberty Global există în forma actuală din 2005, după fuziunea dintre Liberty Media International şi UnitedGlobalCom.
În prezent, grupul este liderul mondial al comunicaţiilor prin cablu, are operaţiuni în peste 30 de ţări ĩn Europa, America Latinã şi Caraibe şi venituri totale de peste 18 miliarde de dolari. În Europa, grupul este prezent pe 12 pieţe, prin companii precum Virgin Media, Ziggo, Unitymedia, Telenet şi UPC. Care sunt priorităţile grupului pentru următorii zece ani? În discursul adresat angajaţilor săi, Mike Fries vorbeşte mai întâi despre importanţa conectivităţii, în toate dimensiunile acesteia, atât prin prisma investiţiilor în reţele, cât şi prin noi achiziţii. „Conectivitatea este esenţială – trebuie să ne axăm pe aceasta, iar restul va veni. Continuăm să investim în fundamentul businessului nostru, reprezentat de reţele, ne întoarcem astfel la începuturile afacerii noastre, când tot ce trebuia să facem era să construim reţele şi să oferim cablu, dar investim totodată în servicii de internet pe bandă largă şi în extinderea în zona de mobile, astfel că suntem interesaţi de achiziţionarea de operatori mobili.“
Fries atinge tangenţial subiectul fierbinte al achiziţiilor de operatori mobili, intens discutat în presa internaţională fără să spună dacă există planuri concrete în acest sens în următoarea perioadă. Compania a făcut însă tot mai mulţi paşi în această direcţie. Spre exemplu, anul acesta grupul a încheiat un joint venture care vizează piaţa olandeză, între operatorul de cablu şi operaţiunile Vodafone, furnizorul numărul doi de servicii mobile de pe piaţa din ţara lalelelor. Potrivit presei internaţionale, joint venture-ul a creat o companie de 19 miliarde de dolari şi a devenit astfel un competitor periculos pentru KPN, liderul de pe ambele pieţe. În cursul acestui an, Mike Fries le-a declarat jurnaliştilor de la Financial Times că Europa evoluează într-o piaţă „quad play“, referindu-se la abilitatea companiilor de a oferi un pachet de servicii care să includă televiziune, internet, servicii de telefonie fix-mobil. El a declarat anterior că mobilitatea devine un factor fundamental de creştere pentru companie, alături de businessurile de bază ale acesteia, adică furnizarea de cablu TV şi internet. Reprezentanţii Vodafone au declarat în acest context pentru FT că această colaborare nu a fost creată cu intenţia de a croi un model pentru alte pieţe, dar că nu exclud astfel de discuţii în continuare cu Liberty sau cu oricare alt operator. În afară de discuţiile cu Vodafone, anterior compania a achiziţionat un operator de servicii mobile din Belgia, într-o tranzacţie de 1,3 miliarde de dolari şi a intrat prin diverse forme de colaborare şi în ţări precum Elveţia, Austria, Irlanda, Ungaria, Belgia, Regatul Unit. Nu e de mirare că jurnaliştii prezenţi la eveniment se aşteptau la un anunţ în acest sens. „Se observă clar că zona de mobil este importantă pentru noi: avem 12 milioane de abonaţi pe acest segment, acum şase ani aveam aproape zero.“ Totuşi, Fries nu a menţionat nimic concret cu prilejul evenimentelor din Amsterdam, iar „convergenţa“ anunţată oficial de această dată este una axată pe conţinut şi entertainment, în ton cu sala în care şi-a ţinut discursul. „Trăim vremuri în care trebuie să ne axăm pe convergenţă, nu pe divergenţă. Încercăm să fim deştepţi în ce priveşte conţinutul şi să ne transformăm într-un one stop shop. Netflix investeşte 6 miliarde de dolari anual în conţinut şi vrem ca acesta să fie la dispoziţia clienţilor noştri“, descrie Fries motivele pentru care compania a anunţat că grupul american a semnat un parteneriat global cu platforma online de conţinut video la cerere Netflix. Accesul la biblioteca video a Netflix va fi integrat astfel în platforma de televiziune digitală a companiei de cablu în peste 30 de ţări, inclusiv în România. Colaborarea a fost iniţiată printr-un parteneriat dintre Netflix şi compania de cablu Virgin Media din Marea Britanie în 2013, va continua anul acesta în Olanda, iar pe parcursul lui 2017 va ajunge şi pe celelalte pieţe pe care grupul este prezent. Acest lucru va fi posibil prin platformele de televiziune digitală ale Liberty Global, cum ar fi Horizon, care aduc împreună conţinut TV, la cerere şi online, „disponibilă oriunde şi oricând, pe toate dispozitivele“, după cum descriu reprezentanţii companiei serviciul. Acordul cu Netflix se adaugă investiţiilor majore ale Liberty Global în conţinut: achiziţii, parteneriate şi programe originale, toate acestea pe lângă cele 2,5 miliarde de dolari destinate anual conţinutului pentru platformele TV, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiei. Colaborarea dintre Netflix şi Liberty Global presupune un parteneriat tip „shared revenues“. Astfel, dacă un abonat al Liberty Global (UPC România) alege să se aboneze la Netflix prin intermediul platformei Horizon, Liberty Global va primi un procent din banii plătiţi de utilizator către Netflix. Totodată, Netflix va avea acces prin intermediul Liberty Global la o audienţă mai mare. Anunţul vine în contextul în care pe piaţa locală UPC România se pregăteşte să lanseze la nivel naţional serviciile avansate de televiziune digitală Horizon, care le oferă clienţilor acces la noi funcţii care transformă practic orice televizor într‑unul inteligent.
Am stat de vorbă cu executivul român de 37 de ani într-o atmosferă relaxată, în spatele unei dubiţe în care compania pe care o reprezintă prezenta ultimele modele de aparate de făcut sucuri naturale; era primul interviu acordat presei de business. Doru Rusănescu s-a alăturat echipei Philips la începutul anului, ocupând poziţia de general manager al diviziei de sănătate personală pentru Europa de Sud-Est. Divizia pe care o conduce de la începutul acestui an are în jur de 100 de oameni, România fiind un hub pentru sud-estul Europei din care sunt coordonate zece ţări. „Pe harta mondială, România e la fel de importantă ca alte state, aşa că începând de anul viitor vom începe să aducem toate produsele prezentate la IFA pe piaţă. România are o poziţie de lider în ce priveşte domeniul de activitate Philips; avem de asemenea o foarte bună conectivitate la internet şi multă lume care este digitally aware, iar toată strategia Philips care presupune în primul rând digitalizare se va implementa şi în România.“
Un alt executiv român, Alexandru Popescu, director general pentru divizia Health Systems în sud-estul Europei (SEE), a preluat începând cu 1 februarie 2016 funcţia de CEO Philips România precum şi pe cea de CEO Philips SEE. Alexandru Popescu şi Doru Rusănescu îl succed pe Robin van Rozen, care a îndeplinit cele trei roluri din 2013 şi care, începând cu luna ianuarie a acestui an, a devenit vicepreşedinte şi director general al Philips Personal Health în Marea Britanie şi Irlanda. Ambii lideri vor activa din România.
Rusănescu crede că motivul pentru care România a ajuns hub regional are foarte mare legătură cu populaţia, în sensul că este cea mai mare din regiune. Şi este încredinţat că România devine din ce în ce mai cunoscută pe harta globală din punct de vedere a specialiştilor în marketing sau business management. „Ştiu mulţi români care lucrează în companii internaţionale şi percepţia faţă de români în mediul de afaceri este foarte bună. Chiar faptul că eu urmez unui manager olandez arată încrederea companiei în români.“ Rusănescu a absolvit cursurile Academiei de Studii Economice, pe care le-a completat apoi cu o diplomă în comunicare obţinută la Charted Institute of Marketing din Londra. Şi-a construit întreaga carieră în FMCG, lucrând pentru Coca-Cola Hellenic şi Coca-Cola Company. În mod natural, prima întrebare a fost cum a perceput trecerea către zona produselor de sănătate. „Mi s-a părut că un pas înainte, am vrut să fac schimbarea pentru că simt mereu nevoia să evoluez; am vrut să merg în cu totul alt domeniu unde să am posibilitatea să învăţ mai multe şi am vrut să aleg o companie relevantă pentru timpurile moderne. Trecerea a fost ceva mai dificilă la început, pentru că era un domeniu nou, dar este şi o satisfacţie personală destul de mare“, spune executivul Philips. De folos a fost în luarea deciziei de a face acest pas, povesteşte el, faptul că la fel ca şi cultura olandeză, cultura companiei este „destul de flexibilă, adică se adaptează unor specificuri locale. Sunt foarte interesaţi de performanţă, corectitudine, de calitate, valori care sunt uşor de împrumutat şi implementat. În general nu apar diferenţe culturale, suntem similari din punctul de vedere al valorilor. Avem foarte mulţi tineri care au studiat o facultate prin străinătate şi s-au întors, sunt deja nişte cetăţeni ai Uniunii Europene care au fost peste graniţe şi s-au adaptat la mediul de acolo.“
Am discutat despre importanţa tehnologiei în procesul medical şi de rolul aceastai într-o societate precum România. În opinia lui Rusănescu, există un trend de îmbătrânire în societate deoarece creşte speranţa de viaţă, iar în aceste condiţii prevenţia devine din ce în ce mai importantă. A doua trendinţă vizibilă este aparţia a tot mai multor boli moderne, legate de dezvoltarea unei societăţi: oamenii sunt stresaţi, devin mai sedentari, nu mănâncă produse sănătoase. „Dacă românii sunt sau nu conştienţi de aceste două trenduri rămâne de văzut. Noi ne propunem să educăm societatea în privinţa unui stil de viaţă sănătos, echilibrat într-un mediu sănătos acasă. În România e importantă educaţia, pentru că generaţia tânără e mult mai deschisă, avem deja o generaţie care s-a născut cu internet. Aceştia doresc acces la informaţie, îşi doresc să fie în control al datelor.“
Prin mesaje sale, Philips ţinteşte generaţiile tinere, 25-35 de ani cu familii, pentru că vorbeşte pe înţelesul lor, explică Rusănescu.