BusinessMagazin

Tag: pensii

  • Ce spune Nicolae Ciucă despre pensii

    Conform premierului, în şedinţa coaliţiei de guvernare care a avut loc luni seară s-au decis următoarele:

    Pentru pensiile pe contributivitate, am decis creşterea punctului de pensie cu 12,5% începând cu data de 1 ianuarie 2023. Noua valoare a acestuia va fi, astfel, de 1.784 de lei.

    Totodată, anul viitor vom continua acordarea unui sprijin ţintit pentru pensionarii cu pensii mici, astfel:

    1.000 de lei pentru pensiile sub 1.500 de lei, 800 de lei pentru pensiile între 1.501 şi 2.000 lei, respectiv 600 de lei pentru pensiile între 2.001 şi 3.000 de lei. Sumele vor fi împărţite în două tranşe care se vor acorda semestrial pe parcursul anului 2023.

    Persoanele care au pensii mai mici de 1.700 de lei vor primi şi anul viitor voucherele sociale de 250 de lei, o dată la două luni, pe tot parcursul anului.

    „Vom acorda un sprijin de 1.400 de lei pentru plata facturilor la energie, pentru pensionarii cu vârsta de peste 60 de ani şi care au pensii mai mici de 2.000 de lei. Această sumă va fi împărţită în două tranşe pentru a acoperi cheltuielile din iarna aceasta şi din iarna viitoare. Am convenit, de asemenea, ca alocaţiile de stat pentru copii să fie actualizate cu rata inflaţiei, persoanele cu handicap să primească o a treisprezecea indemnizaţie, iar indemnizaţiile pentru veteranii şi văduvele de război să fie actualizate cu rata inflaţiei, începând din 2018, însemnând o creştere totală de aproximativ 30 de procente. Perioada pe care o traversăm este una marcată de multiple crize la nivel mondial şi trebuie să asigurăm o amortizare a efectelor generate de inflaţia crescută. De aceea, PNL s-a opus ferm unor creşteri mai mici de 15% şi a obţinut în negocieri creşteri totale care depăşesc 15,8%”, transmite Ciucă.

  • Ciolacu dă detalii despre majorarea pensiilor

    „În ultimele săptămâni s-a discutat foarte mult despre procente şi cifre, dar mai puţin despre viaţa oamenilor. Pentru PSD nu a fost niciodată vorba de cifre sau procente, ci despre oameni şi despre ceea ce au ei nevoie acum. Despre echitate, despre a-i ajuta pe cei care au cel mai mult nevoie de ajutor. În total, vom veni cu un pachet social de 26,65 miliarde de lei de SprijinpentruRomânia”, scrie Marcel Ciolacu pe Facebook.

    Potrivit acestuia, fiecare categorie trebuie ajutată diferit, iar susţinerea din partea statului trebuie să meargă în proporţie mai mare la cei care resimt din plin efectele crizei economice: „Şi aici mă refer atât la persoanele active – salariaţii cu salariu minim – prin creşterea salariului minim la 3.000 lei ( din care 200 de lei scutiţi de taxe), cât şi la cei care un muncit o viaţă şi cu toate acestea au acum pensii mici. În plus, vrem să continuăm să încurajăm sectorul construcţiilor să se dezvolte şi de aceea vom creşte salariul minim în acest domeniu la 4.000 de lei, cu scutirile de taxe existente şi în prezent. Am spus încă din septembrie că majorarea pensiilor trebuie făcută diferenţiat, sprijinindu-i mai mult pe cei care au pensii mai mici. Am fost consecvenţi şi am reuşit să-i convingem şi pe partenerii de Coaliţie de justeţea propunerii PSD”.

    Astfel, afirmă liderul PSD, de la 1 ianuarie toate pensiile vor creşte cu un procent de 12,5 %, respectiv punctul de pensie va fi de 1.784 de lei: „Totodată, vom continua acordarea unui sprijin ţintit pentru pensionarii cu pensii sub 3.000 lei astfel: 1000 de lei până în 1.500 de lei, 800 de lei până în 2.000 de lei şi 600 de lei până în 3.000 de lei. Acest sprijin va fi împărţit în două tranşe pe parcursul anului 2023. De asemenea, se va acorda un sprijin de 1.400 de lei împărţit în două tranşe semestriale ca sprijin pentru plata facturilor la energie pentru pensionarii cu vârsta de peste 60 de ani şi care au pensii mai mici de 2.000 de lei. În plus, persoanele cu venituri de până la 1.700 de lei vor primi carduri pentru alimente în valoare de 250 de lei, o dată la două luni, pe tot parcursul anului 2023. În ceea ce priveşte protejarea persoanelor cu handicap, se va acorda cea de-a 13-a indemnizaţie. Totodată, se va actualiza cu rata inflaţiei indemnizaţia pentru veteranii şi văduvele de război – aceste indemnizaţii fiind îngheţate din anul 2018, creşterea fiind de aproximativ 30%. De la 1 ianuarie 2023, alocaţiile de stat pentru copii vor fi indexate cu rata inflaţiei”.

  • Coaliţia de guvernare a decis: Punctul de pensie creşte cu 12,5%. Sunt anunţate şi ajutoare pentru pensionarii cu bani puţini

    Coaliţia a decis majorarea punctului de pensie cu 12,5%, conform unor surse politice. 

    „PNL a reuşit acoperirea inflaţiei până la 15,8% şi creşterea punctului de pensie cu 12,5%”, au declarat sursele citate pentru MEDIAFAX.

    Pensionarii cu bani puţini vor primi un ajutor din partea statului. Cei care au pensii sub 1.500 de lei primesc un ajutor de 1.000 lei, cei care au sub 2.000 de lei primesc 800 de lei, iar cei cu pensii până la 3.000 de lei primesc 600 de lei.

    Totodată, coaliţia a decia acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu handicap.

    Impactul financiar este de 17,5 miliarde de lei.

  • Ce spune Budăi, despre reforma sistemului de pensii

    Ministrul Muncii Marius Budăi a prezentat luni, la Ora Guvernului, în Parlament, calendarul de implementare a reformei sistemului public de pensii.

    Conform acestuia, Memorandumul cu tema Contractarea serviciilor de asistenţă tehnică pemntru implementarea reformei sistemului public de pensii şi unele măsuri pentru crearea unui cadru eficient în vederea îndeplinirii jaloanelor afacerente acestei reforme a fost adoptat de Guvern în 28 decembrie 2021.

    „În cadrul acestui memorandum se face referire şi la jalonul 215 în înţelesul cuprinderilor celor şase categorii”, a spus ministrul.

    Acesta a precizat că în ianuarie au fost demarate la nivel de Minister al Muncii discuţiile tehnice cu reprezentanţii Băncii Mondiale privind elaborarea proiectului, dar şi cu reprezentanţii interesaţi şi coeinteresaţi, reprezentanţii celor şase legi. El a spus că, pentru îndeplinirea în continuare a acestui jalon, a mai fost nevoie de încă un memorandum în Guvern, care conţinea în principal prevederi privind încheierea de protocoale de implementare a reformei sistemului de pensii.

    Ulterior, în iulie, au fost derulate o serie de întâlniri tehnice cu experţii Băncii Mondiale pentru a putea identifica o modalitate de elaborare, iar în data de 13 septembrie a avut loc la sediul Ministerului Muncii reuniunea Comitetului de monitorizare a reformei sistemului public de pensii şi a reformei pensiilor şi indemnizaţiilor plătite în baza unor legi speciale.

    „La reuniune au participat reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerului Muncii, Curţii de Conturi, Curţii Constituţionale, Camera Deputaţilor, Consiliul Fiscal, Avocatul Poporului, precum şi reprezentanţii Casei Naţionale de Pensii Publice, cu acelaşi scop de a continua în culegerea de date şi implementarea mai departe a acestei legislaţii. Toatre instituţiile interesate şi enumerate mai sus au trimis puncte de vedere Ministerului Muncii, iar în 21 septembrie 2022 a avut loc o întâlnitre tehnică între reprezentanţii Ministerului Muncii, Casa de Pensii, Banca Mondială , Ministerul Investiţiilor, şi serviciile CE”, a adăugat Marius Budăi.

    Conform acestuia, în octormbrie, a avut loc o întâlnire între premierul Nicolae Ciucă, reprezentanţii Ministerului Muncii şi reprezentanţii Băncii Mondiale, iar în noiembrie o îântâlnire între Ministerul Muncii, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi reprezentanţi ai CE.

    „Concluziile finale vor fi trase în maximum două zile, iar draftul de proiect care deja este pe final vă asigur că îndeplineşte toate criteriile din PNRR”, a mai spus Marius Budăi.

  • Ciolacu, critici la adresa PNL: Îi rog, pentru ultima oară, să se oprească din această mascaradă

    „Am avut o guvernare de doi ani de dreapta. Mi-aş fi dorit foarte mult ca cei care au greşit, să-şi recunoască vina. Nu e un lucru ieşit din comun, ci un lucru normal. Nu s-a întâmplat acest lucru. Fiecare are consultanţii care-l sfătuiesc într-un anumit fel şi-şi ia deciziile cum doreşte, dar am o rugăminte la toată lumea, dar mai ales la colegii noştri de coaliţie – să aibă decenţă. Ei nu pot vorbi şi să dea PSD indicaţii în ceea ce priveşte pensiile sau veniturile românilor. Nu au acest drept moral”, spune Marcel Ciolacu.

    Liderul PSD afirmă că liberalii în 2021 „nu au mărit cu niciun leu veniturile românilor, ne-au ţinut în perioada pandemiei prin casă, în timp ce ei beau şi fumau în birouri, părinţii noştri nu aveau acces în spitale, pentru că nu au fost în stare să gestioneze o pandemie, au cumpărat vaccinuri de miliarde de euro cât pentru zece populaţii ale României”.

    „Eu le cer un singur lucru – să fie decenţi! PSD îşi are drumul lui. Chiar şi în perioada de opoziţie mai mult am venit cu soluţii şi propuneri, decât cu critici. Eu cred că e momentul în care să ne hotărâm în ce direcţie să o luăm. Eu cred în continuare că cei cu pensii mici care nu pot face faţă inflaţiei provocată de criza de la energie, pensiile mici trebuie să crească în România cu peste 15%. Rostul nostru, ca social-democraţi, e să avem grijă de aceşti oameni, cum am avut în ultimii 32 de ani. Îi rog frumos, pentru ultima oară, să aibă decenţa, să se oprească din această mascaradă pe care o fac în ultima perioadă, pentru că eu şi colegii mei nu vom accepta acest lucru. Repet, moral, nu au niciun drept să ne dea vreo indicaţie sau să vină cu vreo sugestie. Întâi să facă măcar 10% faţă de cât a făcut PSD şi pe urmă vom sta de vorbă”, încheie Ciolacu.

     

  • Premierul Nicolae Ciucă, susţine că pensiile militare nu sunt speciale, ci de serviciu

    La Bruxelles am discutat despre înlocuirea pragului de 9,4% din PIB prevăzut în PNRR cu un indicator de disciplină financiară, afirmă premierul Nicolae Ciucă, după ce au apărut informaţii că România trebuie să se încadreze în plafonul de 9,4% pentru pensii.

    „În timpul vizitei la Bruxelles şi în urma întâlnirilor pe care le-am avut cu oficialii europeni, inclusiv cu dna preşedinte a Comisiei Europene, am prezentat că unul dintre subiectele discutate a fost acela ca acest plafon de 9,4% din PIB pentru pensii să poată fi înlocuit cu un alt indicator, un indicator de disciplină financiară, care practic este prevăzut în PNRR, fiind vorba despre jalonul care obligă să realizăm reforma pensiilor. Totodată, discutăm despre un alt jalon care ne obligă să realizăm şi reforma salatrizării. Ca atare, despre asta e vorba legat de acel procent de 9,4%”, spune premierul Nicolae Ciucă.

    El susţine că pensiile militare nu sunt speciale, ci de serviciu.

    „În ceea ce priveşte pensiile militare, am discutat şi acest subiect, inclusiv cu reprezentanţii Comisiei, şi am discutat pe marginea raportului prezentat de Banca Mondială, în care scrie foarte clar că pensiile militare nu intră la categoria pensii speciale, ci la capitolul pensii de serviciu. Pensiile militare au fost modificate prin lege şi sunt pe bază de contributivitate, iar la nivelul nostru continuăm să susţinem reforma sistemului de pensii pe bază de contributivitate şi continuăm ca în demersurile pe care le vom face în continuare cu Comisia Europeană să ajungem foarte clar la înţelegere în conformitate cu principiile pe care le respectă şi celelalte state europene, conform cărora nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii de serviciu”, încheie Ciucă.

    România trebuie să se încadreze în procentul de 9,4% negociat prin PNRR în privinţa pensiilor, iar pensiile militare sunt speciale, a transmis, potrivit unor surse, Comisia Europeană autorităţilor de la Bucureşti.

  • Ciolacu: Nu acceptăm mărirea punctului de pensie cu 15%. Nimeni nu a vorbit de majorare diferenţiată

    „Avem punctul nostru de vedere în ceea ce priveşte mărirea pensiilor. În acest moment s-a hotărât, împreună cu ministrul de Finanţe, ca anvelopa de mărire a pensiilor să fie la 15 procente, dar asta nu înseamnă că noi vom accepta ca punctul de pensie să se mărească cu 15 procente, la fel la toată lumea. Este total incorect, mai ales de perioada prin care trecem cu toţii. Cred că nu ne-a fost suficientă pandemia, nu a fost suficientă criza din energie, nu a fost suficient războiul din Ucraina… Mai trebuia să venim şi după doi ani de guvernare de dreapta. Sunt principiile pe care nu le vom încălca. Vom încerca prin dialog…”, spune Marcel Ciolacu.

    El precizează că are dialog cu premierul Nicolae Ciucă.

    „Sunt ferm convins că vom găsi soluţiile astfel încât în funcţie de venituri să venim cu aceste măriri. Asta nu înseamnă că vor fi măriri diferenţiate ale punctului de pensie. Nu a zis nimeni niciodată acest lucru. Dar în afară de tot pachetul social cu care am intrat la guvernare, de voucherele cu care am venit, anul viitor românii trebuie ajutaţi şi mai mult, să depăşim cu toţii această perioadă”, încheie Ciolacu.

  • Ce spune ministrul Muncii, Marius Budăi, despre majorarea diferenţiată a pensiilor

    „În momente de criză, şi manualul spune că trebuie să ai grijă de populaţia care se încadrează în aceste categorii vulenerabile”, spune ministrul Muncii, Marius Budăi, despre majorarea diferenţiată a pensiilor.

    „Noi am discutat şi am avut o propunere de majorare de cel puţin 10%, am discutat în ultimul timp despre o anvelopă bugetară de 15%, cu majorare a punctului de pensie pentru toată lumea şi o majorare diferenţiată, adică acordare de sprijin pentru categoriile vulnerabile. Credem foarte mult în această măsură, pentru că în momente de criză şi manualul spune că trebuie să ai grijă de populaţia care se încadrează în aceste categorii vulenerabile”, a spus Marius Budăi.

    Ministrul Muncii a evitat să se pronunţecu privire la ajutorul acordat celor cu pensii mici: „Sunt multe variante pe masă. Luăm decizia în coaliţie şi transparent voi comunica şi vor comunica liderii coaliţiei”..

    „Discuţiile sunt pe final în coaliţie, suntem pe final cu construcţia bugetului şi imediat într-o săptămână, o săptămână şi jumătate avem decizia finală”, conchide Budăi.

    Mărirea eşalonată a punctului de pensie este neconstituţională, spunea, luni, premierul Nicolae Ciucă. Declaraţia sa a venit după ce liderul PSD, Marcel Ciolacu, a cerut duminică seara o majorare diferenţiată a pensiilor.

  • Ucraina: războiul nu-i opreşte pe poştaşi. Pensia şi scrisorile trebuie să ajungă chiar şi pe linia frontului

    Chiar dacă în Ucraina este dus un război modern, cu drone, rachete de precizie, imagini prin satelit şi atacuri cibernetice şi informaţionale, armata de poştaşi, veche de aproape jumătate de secol, continuă să ţină societatea închegată şi să asigure servicii vitale pentru economie.  Maşinile poştei avansează în ritmul ofensivei armatei ucrainene. Pensiile şi scrisorile trebuie livrate, iar acum şi ajutoarele umanitare.

     

    Dubele poştei, unele roase de ani şi rugină, altele noi, toate alb cu galben şi pline până la refuz cu colete, produse alimentare şi saci de bani gonesc acolo unde se poate pe drumurile izolate şi expuse apropiate de linia frontului. În sud, unde trupele ucrainene au declanşat o contraofensivă mult aşteptată pentru recâştigarea oraşului ucrainean Herson, maşinile serviciului poştal de stat al Ucrainei, Ukrpoşta, au rămas o privelişte familiară, dar rară, pentru localnicii epuizaţi de atâtea luni de lupte. „Ne este frică în fiecare zi”, spune Oleksandr Adamtciuk, şofer al Ukrpoşta în vârstă de 52 de ani din Mîkolaiiv, pentru Foreign Policy. „Dar ce poţi face? Îţi faci cruce şi te rogi.” Mulţi colegi de-ai lui poartă acum veste antiglonţ. După aproape opt luni de la invazia Rusiei, Ukrpoşta este una dintre cele mai izbitoare ilustraţii ale transformării Ucrainei într-o societate de război. Alături de concurentul său privat, Nova Poşta, compania controlată de stat a primit iniţial rolul de a-i juta pe ucrainenii care plecau din ţară sau doar fugeau pentru a se pune la adăpost de război. Ukrpoşta a procesat aproximativ 502 tone de colete trimise din Ucraina în Polonia numai în prima jumătate a anului 2022 – în creştere de la doar 34 de tone în total în tot anul 2021. Iar Polonia a primit cei mai mulţi refugiaţi din Ucraina, dar este doar una dintre ţările care au ajutat în felul acesta. Începând din primăvară, decizia Ukrpoşta de a tipări timbre care celebrează rezistenţa Ucrainei împotriva trupelor ruse s-a dovedit un hit de PR care a ridicat moralul cetăţenilor în oraşele bombardate sau din altă parte. Zeci de mii de oameni s-au aliniat la cozi uriaşe pentru a cumpăra timbre cu celebrul soldat ucrainean arătând degetul mijlociu unei nave de război ruseşti sau cu emblematicul tractor ucrainean care trage după el un tanc rusesc distrus.

    Însă în satele din prima linie a frontului din sud, înconjurate vara de câmpuri de floarea-soarelui şi grâu, iar toamna de noroi, brigăzile de femei care conduc oficiile poştale şi şoferii care le ţin aprovizionate joacă un rol mai puţin vizibil – dar nu mai puţin important – în efortul de război al Ucrainei. Aceşti lucrători ajută la menţinerea legăturii cu satele din zonele deţinute de ucraineni, dar izolate de apropierea de zonele de luptă şi de bombardamentele regulate. „Suntem singura companie de stat care operează în aceste sate şi oamenii ne aşteaptă”, a explicat Valentina Matkivska, şefa oficiului poştal din Novîi Buh, un oraş aflat la aproximativ 90 de kilometri nord de Mîkolaiiv şi un punct de plecare pentru maşinile Ukrpoşta care ajung până aproape de linia frontului. Novîi Buh s-a aflat la un moment dat la aproximativ 30 de kilometri de front. De atunci, armata ucraineană a câştigat teren, şi nu puţin.

    Cu mult înainte de război, Ukrpoşta se extinsese deja cu serviciile dincolo de livrarea de colete, transformând reţeaua sa de oficii poştale rurale în mici centre comunitare de unde localnicii pot cumpăra conserve, ulei de floarea soarelui, prăjituri şi dulciuri la preţuri subvenţionate; pot plăti facturile la utilităţi şi, foarte important, acolo primesc lunar pensia.

    „Aceste sate nu au bănci, nu au bancomate, de multe ori nu au magazine şi noi oferim toate acestea. De aceea este atât de important ca serviciile poştale să continue să funcţioneze”, a spus Yegor Kosorukov, şeful Ukrpoşta pentru regiunea Mîkolaiiv. Pe timp de război, cursele regulate ale dubelor Ukrpoşta contribuie la menţinerea unui sentiment de normalitate, uneori fragil, pentru sătenii care s-au trezit brusc trăind într-o zonă de conflict armat.

    A fi poştaş pe linia frontului este o meserie periculoasă, în special într-un război care implică bombardamente nediscriminatorii, distrugerea pe scară largă a infrastructurii civile şi teroare. În Novîi Buh, un atac rusesc cu rachete a devastat o clădire comercială din centrul oraşului pe 29 mai, ucigând o persoană şi, la 100 de metri distanţă, spulberând fiecare fereastră a oficiului poştal pe care îl conduce Matkivska. În toată Ucraina, 15 angajaţi ai Ukrpoşta au fost ucişi şi 14 au fost răniţi de la începutul războiului şi până în septembrie, în timp ce 480 de oficii poştale au fost avariate, iar 50 au fost distruse, potrivit datelor furnizate de Ukrpoşta. Compania a trebuit să se confrunte şi cu o penurie de angajaţi, deoarece multe femei au plecat din ţară cu copiii lor, iar bărbaţii se înrolează în armată. N-au lipsit nici atacurile informatice ruseşti. La biroul regional principal al Ukrpoşta din Mîkolaiiv, doar 70 din cei 330 de oameni care erau angajaţi înainte de război mai lucrează acolo, a explicat Kosorukov.

    În regiunea Mîkolaiiv, responsabilitatea de a transporta mărfurile cu poşta în satele din prima linie a frontului îi revine unui grup de câteva zeci de bărbaţi de vârstă mijlocie şi chiar şi cu mai mulţi ani, care sunt plătiţi cu echivalentul a 200 de dolari pe lună şi conduc dube Citröen noi, dar neblindate. „Ar trebui să fim plătiţi dublu, având în vedere că o rachetă ar putea să cadă peste noi în orice moment”, spune Adamtciuk. „În schimb, salariile au fost reduse de când a început războiul, iar preţurile cresc.” Dar în vremuri de război economia şi societatea se conduc după alte reguli. În ciuda riscurilor, şoferii ca el au continuat să lucreze, găsind puţine alte oportunităţi într-o ţară a cărei economie este devastată de conflict; 80% dintre localnicii din oraşul Mîkolaiiv şi-au pierdut locurile de muncă de la începutul războiului, a declarat primarul Oleksandr Sienkevîci pentru publicaţia ucraineană Zaborona.

    Pentru şoferi, esenţial este să intre şi să iasă rapid din zonele din prima linie. Drumurile din apropierea frontului din sud nu sunt în stare bună şi variază de la asfalt îmbătrânit, spart şi cu gropi adânci, la alei înguste, prăfuite şi macadam. Aceasta înseamnă, de exemplu, că şoferii trebuie să facă o călătorie de 3 ore prin sate pe jumătate pustii şi puncte de control militare singuratice pentru a acoperi cei aproximativ 75 de kilometri de la Novîi Buh la Bereznehuvate, un sat care era, la mijlocul lunii septembrie, la aproximativ 20 de kilometri de front şi supus constant bombardamentelor.

    Livrările către Bereznehuvate se fac de patru ori pe săptămână, deşi situaţia militară în continuă schimbare înseamnă că programul pentru o anumită zi este decis mai degrabă cu o seară înainte decât cu o lună înainte. Când două furgonete au ajuns în sat într-o după-amiază fierbinte de august, exploziile se auzeau mult în depărtare. Dar cu o săptămână înainte, bombardamentele ruseşti s-au apropiat suficient de mult pentru a sparge panoul mare de sticlă de la intrarea în oficiul poştal Bereznehuvate, făcând ca holul să fie acoperit de cioburi şi praf înţepător, aproape imposibil de îndepărtat.

    Şoferii de la Ukrpoşta s-au mişcat rapid pentru a-şi descărca marfa, care în acea zi includea 45 de colete. „Sunt mai multe de când a început războiul, şi pachetele sunt mai grele”, spune Boris Cevtcenko, un poştaş în vârstă de 58 de ani care lucrează alături de Adamtciuk. „Biciclete, făină, saci mari de cartofi… lucruri pe care nu le vedeam înainte de război.” În toată ţara, livrările de pachete au crescut cu 14% în iulie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut , deoarece milioane de ucraineni strămutaţi au căutat haine şi produse de primă necesitate pe care nu au avut timp să le ia cu ei atunci când şi-au părăsit locuinţele.

    În satele izolate, precum Bereznehuvate, sacii de pânză sigilaţi, împodobiţi cu litere îndrăzneţe care spun „Banca Naţională a Ucrainei”, sunt cea mai preţioasă marfă a şoferilor de la Ukrpoşta. Livrarea pensiilor a fost un aspect cheie al modelului de afaceri al companiei înainte de război. Dar a devenit cu atât mai important cu cât luptele au ameninţat să izoleze mii de bătrâni care depind de stat pentru a supravieţui.

    „Mulţi oameni de aici nu pot pleca”, povesteşte Alla Bodenko, şeful oficiului poştal din Bereznehuvate, în vârstă de 56 de ani. „Pensiile le aducem direct la ei. Ei pot primi astfel şi ziarul, iar acest lucru contează mult în sat.” Aşteptând răbdătoare în holul oficiului poştal, Oksana, o pensionară care a refuzat să-şi dea numele de familie, a spus pentru Foreign Policy că a venit la Bereznehuvate dintr-un sat din apropiere special pentru a-şi ridica pensia lunară de 2.300 de grivne (în jur de 60 de euro). „Dacă Ukrpoşta nu ar fi aici, ar trebui să mergem la o bancă undeva în districtul Baştanka”, la aproximativ 35 de kilometri distanţă, a explicat ea. Din satele în care mulţi oameni nu au maşină – iar războiul a oprit aproape în totalitate serviciile de transport public – a ajunge la cea mai apropiată bancă poate fi aproape imposibil.

    Când trupele ruse şi-au consolidat controlul asupra regiunii de sud a Hersonului la începutul lunii martie, Ukrpoşta s-a confruntat cu alegeri dificile. Compania a continuat iniţial să lucreze, livrând colete şi plăţi de pensii în localităţile din regiune. „Atunci, din păcate, colegul meu a ales o altă cale”, a spus Kosorukov, şeful Ukrpoşta din Mîkolaiiv, referindu-se la decizia omologului său din Herson de a începe să lucreze cu autorităţile ruse. Ukrpoşta a anunţat pe 30 iunie că va opri toate operaţiunile în zonele aflate sub control rusesc din regiunea Herson, scriind într-un comunicat de presă că „nu lucrează cu ruble, trădători şi ocupanţi”. Iniţial, a încercat să ajungă la o înţelegere cu armata rusă.

    Cu toate acestea, plata pensiilor către persoanele care locuiesc în zonele controlate de Rusia nu s-a oprit în totalitate, deoarece Ukrpoşta şi autorităţile locale au permis celor care pot face călătoria periculoasă peste linia frontului şi către cele mai apropiate oficii poştale din teritoriul deţinut de ucraineni să încaseze banii în numele altora. În unele cazuri doar astfel pensiile pot ajunge în  satele ocupate. „De obicei este vorba de cel care conduce satul pentru că localnicii au încredere în el. I se dă împuternicire şi el poate ridica pensiile”, a spus Bodenko.

    Problema este sensibilă şi câte astfel de traversări au avut loc rămâne neclar. O sursă dintr-o administraţie locală din regiunea Mîkolaiiv, care a vorbit sub condiţia anonimatului pentru că nu era autorizat să discute acest subiect, a declarat pentru Foreign Policy că excursiile pentru pensii s-au oprit aproape în întregime în timpul verii deoarece linia frontului a devenit prea greu de trecut.

    „A fost o modalitate temporară de a rezolva această problemă, dar este foarte dificil pentru oameni să traverseze deoarece drumurile sunt închise şi câmpurile sunt minate”, a recunoscut Kosorukov.

    Contraofensiva Ucrainei în sud risca să perturbe şi mai mult activitatea Ukrpoşta. Bereznehuvate, situat pe ceea ce poate fi considerat ca axa centrală a ofensivei ucrainene, „este sub bombardament constant”, a scris guvernatorul din Mîkolaiiv Vitaliy Kim pe reţelele de socializare. Cu toate acestea, spune Matkivska, Ukrpoşta continuă să lucreze acolo. „Nu plecăm nicăieri”, a spus ea. 

  • Ce spune Ciolacu, despre majorarea pensiilor

    „Îmi pare nespus de rău că tot timpul ducem discuţia într-o zonă foarte empirică şi nu ducem discuţia într-o zonă profesionistă. În primul rând trebuie să închidem şi să vedem care este efortul bugetar pentru compensare pe energie. Din calculul nostru, ne încadrăm cu aceste compensări. După ce încheiem acest capitol, va veni ministrul de Finanţe, care va spune ce sumă poate aloca măririlor de pensii. Îmi doresc să venim cu o majorare cât mai mare”, spune Marcel Ciolacu.

    El spune că pensiile trebuie majorate urmare a două legi, una care prevede majorarea cu 40%, iar cealaltă care ţine cont de indicele de inflaţie.

    „Vom avea un punct de vedere, sunt ferm convins, şi de la BNR, care ne va spune cât ne permitem să mărim, astfel încât să nu creem o spirală inflaţionistă şi în loc să ajutăm oamenii, să-i dezavantajăm. Eu am vrut o discuţie mai amplă şi mai aşezată şi mai profesionistă. Am rămas la nivelul de procente – 15, 16, 10… Acum eu reprezint un partid social-democrat şi am altă abordare. Nu pot accepta ca o pensie de 1.800 de lei să se mărească cu 270 de lei, iar o pensie de 18.000 de lei cu 2.700 de lei, adică de 10 ori. Stabilim anvelopa şi avem grijă ca toată lumea să treacă de această perioadă complicată. Eu merg pe doctrina pe care o reprezintă PSD. Am obligaţia să am grijă de cei cu venituri, de exemplu, de sub 4.000 de lei. Se numeşte echitate socială”, încheie Ciolacu.

    Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a anunţat luni că liberalii vor propune ca pensiile să fie majorate cu 15% dacă specialiştii vor stabili că bugetul poate susţine această majorare.