Care este matematica din spatele acestei valori şi care sunt principalele decizii luate de aeroporturile locale pentru acomodarea noilor milioane de călători cu avionul care se anunţă?
„Aeroporturile sunt locuri complicate, dle Navorsky” („Airports are tricky places”), una dintre replicile memorabile din filmul Terminalul, al cărui personaj principal este blocat în aeroportul J.F. Kennedy din New York, este relevantă şi pentru încercarea de a cuprinde întru totul modul în care funcţionează un aeroport atât din punctul de vedere al aspectelor tehnice, strategiei, normelor etc., cât şi al businessului. Acest lucru a fost dovedit de cele câteva mii de pagini primite de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în care solicitam detalii referitoare la firmele care îşi desfăşoară activitatea la adresa Calea Bucureştilor 224E, Otopeni, adresa principalului aeroport al ţării. „Otopeniul” a bifat creşteri record ale traficului de pasageri pentru anul trecut.
Astfel, nu ne asumăm că am fi acoperit toate aspectele de business care pot fi discutate despre acest aeroport şi celelalte aeroporturi ale ţării, ci am primit răspunsul pentru câteva întrebări esenţiale în contextul acestor creşteri.
Prioritatea 0: Cum va putea fi crescută capacitatea de acomodare a milioanelor de pasageri din Bucureşti?
Traficul de pe cele 17 aeroporturi din ţară a crescut anul trecut cu peste 23%, până la aproximativ 16 de milioane de pasageri; dintre aceştia aproximativ 11 milioane au trecut prin aeroportul Henri Coandă. Din punct de vedere al ritmului de creştere înregistrat, aeroportul Henri Coandă, care a avut o creştere de 18,3% a traficului aerian, a ocupat anul trecut al patrulea loc la nivel european la categoria aeroporturilor de 5-10 milioane de pasageri, după aeroporturile Berlin Schoenefeld, Larnaca (Cipru) şi Faro (Portugalia), fiind urmat de aeroportul din Porto, potrivit informaţiilor CNAB. Greg Konieczny, CEO al Franklin Templeton Investments, sucursula Bucureşti şi manager de portofoliu al Fondului Proprietatea, explică deopotrivă aspectele pozitive, cât şi dezavantajele aduse de această creştere: în timp ce principalele avantaje sunt aduse de creşterea veniturilor şi de profitabilitatea companiei, interesul tot mai mare al operatorilor aerieni pentru deschiderea de noi rute şi pentru adăugarea de curse suplimentare către destinaţiile existente, dar şi sporirea cererii românilor pentru călătoriile cu avionul, efectele mai puţin dorite se reflectă asupra pasagerilor.
„Principalul efect secundar este faptul că terminalele existente devin din ce în ce mai aglomerate. Dacă ratele de creştere recente se menţin, nivelul calităţii serviciilor oferite pasagerilor se va reduce semnificativ în viitorii ani, până la punctul în care timpii de aşteptare la verificările de securitate şi controlul paşapoartelor vor deveni inacceptabile pentru pasageri, iar întârzierile zborurilor se vor întâmpla frecvent, ceea ce va afecta posibilităţile de creştere şi dezvoltare ale companiei”, descrie Konieczny cel mai pesimist scenariu. Premisele ca numărul pasagerilor să crească în continuare semnificativ sunt evidente, în contextul în care atât Wizzair, cât şi Ryanair, doi dintre operatorii low-cost de pe piaţa locală, au anunţat deja că şi-au sporit semnificativ capacitatea de transport în 2016, contribuind la creşterile seminificative de pasageri din România.
„În 2017, vom opera 26 de rute din România şi estimăm că vom transporta 2,9 milioane de pasageri din toate aeroporturile pe care suntem prezenţi: Bucureşti, Timişoara, Oradea şi Craiova”, descrie Denis Barabas, sales and marketing pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul Ryanair, obiectivele de creştere ale companiei cu origini irlandeze pe piaţa locală. Din Bucureşti, compania va avea 13 rute, 104 zboruri săptămânale şi peste 2 milioane de clienţi, reprezentând o creştere a traficului aerian de 33%. Wizz Air, lider din punctul de vedere al numărului de pasageri transportaţi din România, cu 2,6 milioane de pasageri din şi spre Bucureşti şi un număr total de 5,5 milioane de pasageri, cu 20% mai mulţi anul trecut, şi-a propus să vândă în 2017 mai mult de 7,6 milioane de locuri. Şi Blue Air a înregistrat creşteri semnificative: în 2016, a ajuns la un record de peste 3,5 milioane de pasageri, în creştere cu 165%, iar pentru anul în curs a anunţat 24 de rute noi, care se vor adăuga celor 30 lansate anul trecut.
În acest context, adaptarea la nevoile de acomodare pentru milioanelor de noi pasageri de pe aeroporturile locale şi, mai cu seamă, de pe aeroportul Henri Coandă sunt esenţiale. „Planificarea nevoii de capacitate a unui aeroport ia în calcul estimări de trafic pe termen lung, 20-30 de ani, iar supraestimarea comportă risc de ineficienţă pe când subestimarea duce la probleme de capacitate. Creşterea accelerată a numărului de pasageri cere o bună strategie de investiţii în infrastuctura pentru Aeroportul Otopeni astfel încât să se asigure continuitate operaţională şi valorificarea rezultatelor pozitive. Conform datelor de care dispunem, capacitatea operaţiunilor de pe platforma din Otopeni este adecvată pentru următorii 20 de ani, însă operaţiunile din terminal comportă deja probleme care trebuie rezolvate de îndată”, explică Anca Apahidean, area manager eastern Europe al IATA (Asociaţia Internaţională de Transport Aerian).
Soluţiile în cazul aeroportului Henri Coandă sunt oferite de Liviu Radu, directorul general al Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti (al cărei acţionariat se împarte între statul român, prin Ministerul Transporturilor – 80% şi Fondul Proprietatea – 20%), compania care operează cele două aeroporturi ale Capitalei.
