BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Adelina Badea, CEO al Mobexpert: Martie a început bine, s-a îmbunătăţit traficul în magazine şi în online

    Martie a început bine, traficul s-a îmbunătăţit atât în magazine cât şi în online, potrivit Adelinei Badea, CEO al Mobexpert.

    „Venim după două ani foarte buni, 2021, 2022, oamenii au stat mult acasă şi au investit în confort, au găsit tot felul de lucruri de făcut în casă şi în curte. Se zvoneşte din august- septembrie anul trecut că vom avea recesiune,  dar noiembrie şi decembrie au fost luni foarte bune iar ianuarie şi-a păstrat trendul, multe comenzi venite de anul trecut. Februarie a început foarte greu şi s-a terminat la fel de greu dacă comparăm cu 2019 şi 2020, a fost o lună dificială. Martie a început bine, cum a început ianuarie”, a spus Adelina Badea, CEO al  Mobexpert, în cadrul emisiunii  ZF Meeting Office, cel mai nou proiect realizat de ZF în parteneriat cu Mobexpert.

    Ea a mai precizat că orice eveniment, de la pandemie, la războiul din Ucraina sau cutremurul din Turcia se vede în comportamentul consumatorului.

    „Am trecut dintr-o criză în altă criză, pandemia a fost o criză şi a început cu închiderea tuturor magazinelor, apoi toată lumea a stat în casă, pe noi oarecum ne-a ajutat perioada respectivă. Februarie anul trecut a fost o altă situaţie, a venit războiul şi două săptămâni toată lumea era blocată, dar în zona noastră totul era blocat.

    Tind să cred că avem nevoie de o perioadă să ne obişnuim cu ce se întâmplă, după care ori uităm ori mergem mai departe că asta este situaţia. A venit cutremurul, toată lumea s-a panicat, a fost o perioadă când nu s-au mişcat lucrurile, tot se întâmplă în jurul nostru ne blochează puţin, apoi ne revenim”.

    Pentru companiile aflate în legătură directă cu consumatorul, indicatorii de trafic şi de vânzări zilnice sunt extrem de importanţi. Fiecare şoc emoţional  provocat de evenimente precum cutremul din Turcia din februarie se vede imediat în vânzări.

    „Sunt curioasă să văd ce se va întâmpla în următoarea perioadă, totuşi s-a îmbunătăţit traficul în magazine şi în online. În perioada asta cred că suferim de o lipsă a creditării către clientul final, pe de altă parte stocuri sunt, campaniile sunt foarte bune. Mai mult, anul acesta este Mobexpert aniversar, 30 de ani, ne punem  mari speranţe în acest an, vom avea campanii pe toată perioada anului dedicate anului aniversar”.

    Grupul Mobexpert, creat de Dan Şucu, este un business integrat, cu opt fabrici amplasate în patru centre de producţie, cu trei platforme logistice şi cu o reţea de magazine. Grupul integrează activităţi de creaţie, design, proiectare, producţie, logistică şi, bineînţeles, retail. Mobexpert a avut constant afaceri la nivel de grup de 200 mil. euro anual.

     


     

     

  • Comerţul viitorului e fără angajaţi? Carrefour testează un magazin complet digitalizat, în care clienţii pot face cumpărăturile în 20 de secunde. Care e modelul?

    Viitorul comerţului este un subiect dezbătut constant, chiar şi în România unde, cel mai recent, a existat o discuţie aprinsă privind viitorul jobului de casier în contextul în care casele de marcat de tip self-checkout prind tot mai mult la public. În această perioadă, retailerii mari testează varii concepte de magazine şi de tehnologii. 

    ♦ Pe plan local, grupul francez are mai multe formate de magazine, respectiv hipermarketuri (Carrefour), supermarketuri (Market), proximitate modernă (Express) şi discount (Supeco), pe lângă operaţiunile online.

    Viitorul comerţului este un subiect dezbătut constant, chiar şi în România unde, cel mai recent, a existat o discuţie aprinsă privind viitorul jobului de casier în contextul în care casele de marcat de tip self-checkout prind tot mai mult la public. În această perioadă, retailerii mari testează varii concepte de magazine şi de tehnologii. Unele funcţionează şi sunt păstrate în portofoliu, altele nu. Un exemplu în acest sens este con­ceptul Flash 10/10 al Carrefour, pe care grupul francez îl testează la Paris. Acest concept a fost anunţat anterior, în pandemie, dar e încă în teste, conform afirmaţiilor reprezen­anţilor Carrefour.

    „La nivel de grup, testăm noi ex­pe­rienţe de cumpărare, precum ma­gazinul Carrefour Flash 10/10 din Paris – un nou concept de magazin complet digitalizat, în care clienţii pot face cum­părăturile în 20 de secunde, iar produ­sele pe care aceştia le ridică sunt detec­tate automat şi apoi sunt adău­gate în coşul lor virtual“, spun ofi­cialii compa­niei. Când clienţii au ter­minat cumpă­răturile, produsele sunt deja scanate, iar plata se face contactless.

    Scanând un cod QR, ei primesc imediat o chitanţă electronică. Pentru clienţii care vor să plătească şi numerar, este disponibilă şi o casă automată, adaugă reprezentanţii Carrefour.

    „Magazinul Flash 10/10 este un magazin de testare, unde este disponibil un sortiment zilnic de aproximativ 900 de produse (faţă de câteva mii în supermarketuri şi zeci de mii în hipermarketuri – n.red.). Numele conceptului vine de la faptul că toţi clienţii vor avea nevoie de 10 secunde pentru a face cumpărături şi 10 secunde pentru a plăti.“

    Oficialii retailerului nu spun dacă există planuri pentru ca acest tip de magazin să fie adus în România.

    Pe plan local, grupul francez are mai multe formate de magazine, respectiv hipermarketuri (Carrefour), supermarketuri (Market), proximitate modernă (Express) şi discount (Supeco), pe lângă operaţiunile online. Acestea sunt însă formatele clasice. Totuşi, în 2021, francezii anunţau că deschid în România, la Sfântu Gheorghe, primul hipermarket cu case de marcat exclusiv self-checkout. Ulterior, reprezentanţii companiei nu au comunicat dacă au păstrat acest model sau dacă au introdus şi case cu casier.

    Ei aveau la momentul acela deja magazine cu sisteme self-checkout, dar care funcţionau alături de cele clasice, cu casier.

    „În luna martie 2023, totalul caselor de marcat din magazinele Carrefour la nivel naţional este de 2.624. Din total, aproximativ 30% sunt case de tip self-checkout. Avem case de tip self-checkout în toate hipermarketurile noastre, iar în unele magazine până la peste 70% din tranzacţiile zilnice au loc prin intermediul acestora, aşa cum este cazul magazinului din Băneasa.“

    În România, francezii au peste 400 de magazine, dintre care 43 de hipermarketuri, conform celor mai recente date. Cele mai multe sunt însă supermarketurile – aproape 190. Totuşi,oficialii grupului au anunţat anterior că, pe viitor, vor miza mai mult pe proximitate şi discount, alături de online.

    Indiferent de numărul de magazine şi de format, numărul de case de tip self-checkout creşte.

    „În 2017 am introdus primele case de marcat de tip self-checkout, cu scopul de a eficientiza fluxul clienţilor la ieşire, anticipând dorinţa acestora de a optimiza timpul petrecut la cumpărături şi de a evita cozile. Acestea s-au dovedit a fi extrem de utile în ultimii doi ani, în contextul pandemiei.“

    Francezii au început în 2017 cu două magazine şi opt case self-checkout. Deşi numărul lor a crescut puternic, oficialii Carrefour spun că încearcă să păstreze un echilibru între cele două sisteme – clasice cu casier şi self-checkout.

    „Ştim că unii consumatori doresc să aibă experienţa caselor tradiţionale, apreciind interacţiunea cu colegii noştri, iar alţii prioritizează rapiditatea caselor automate. În acelaşi timp, avem şi clienţi care alternează între cele două opţiuni. Totodată, am completat experienţa caselor self checkout cu funcţia Self Scan din aplicaţia Carrefour, prin care sesiunea de cumpărături poate fi chiar mai scurtă.“

    Clienţii scanează codurile de bare ale produselor dorite, la raft, pe măsură ce le adaugă în coş, iar atunci când ajung la casă pot achita direct valoarea finală a produselor, fără să le mai aşeze pe bandă.

    „Estimăm că la un coş de 30 de produse, funcţia economiseşte în medie 15 minute.“

    Vânzările grupului francez Carrefour au crescut like for like (fără a ţine cont de expansiune) cu 9% în România anul trecut, acesta fiind al doilea cel mai bun ritm din Europa, după cel din Polonia. Grupul francez a obţinut în România în 2022 vânzări cu TVA de 2,6 mld. euro.

    Totuşi, avansul trebuie raportat la inflaţia record care a depăşit 16% în România în 2022, ceea ce înseamnă că, de fapt, creşterea afacerilor Carrefour a fost susţinută de scumpiri, în volum – un indicator mai fidel al consumului privat – înregistrându-se scăderi.

    România a fost una dintre ţările cu care a raportat cele mai mari niveluri ale inflaţiei anul trecut. Deşi aceasta a fost o problemă generală a Europei în 2022, statele din centrul şi estul continentului au fost mai afectate decât cele din vest. Asta se vede şi în ritmul de creştere al vânzărilor Carrefour, Polonia şi România fiind pe primele locuri în Europa, departe de Franţa, Spania sau Italia.

     

  • Surpriză: Ce se întâmplă cu magazinele Auchan din România

    Retailerul francez Auchan, prezent pe piaţa locală cu hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate şi online, intră pe segmentul de discount, unul dintre cele mai populare segmente din România în ultimii ani. Decizia grupului vine într-o perioadă în care românii devin tot mai atenţi la preţ şi la modul în care îşi cheltuie banii.

    Astfel, două dintre hipermarketurile Auchan – cel din Ploieşti şi cel din Timişoara (Calea Şagului) au fost transformate. Ele poartă numele de Auchan Discount şi au în portofoliu până la 15.000 de produse – 60% alimentare şi 40% nealimentare. Un hipermarket clasic are şi 50.000 de articole la raft, mai ales magazine mari, de peste 10.000 mp. Magazinele de discount însă, ele sunt cunoscute pentru că au un număr limitat de articole la raft. Mai mult, în acest tip de unităţi, ponderea mărcilor private e mai mare decât în altele, precum cele de tip supermarket ori hipermarket. Aşa este şi la Auchan Discount, spun oficialii companiei. Mai exact, unu din trei produse este fie sub marca Auchan, fie sub o marcă exclusivă.

    „Dezvoltarea acestui concept, de hiper discount, caracterizat prin preţurile mici (…) (vine într-o – n.red.) perioadă de inflaţie pe care o traversăm” a declarat Tiberiu Dăneţiu, director marketing Auchan Retail România.

    Reprezentanţii retailerului mai spun că pentru a oferi preţuri mai mici, cele două magazine Auchan Discount fac economii importante de costuri prin reducerea consumului de energie electrică, diminuarea spaţiilor pentru vitrinele frigorifice, optimizarea proceselor logistice şi reducerea costurilor de transport. De asemenea, sunt reduse investiţiile în decoraţiuni şi publicitate, iar produsele sunt aprovizionate şi manipulate, pe cât posibil, la palet şi bax, fiind utilizat un mobilier adaptat.

    Mai mult, gamele de produse sunt atent selecţionate, consumabilele şi ambalajele sunt diminuate, iar spaţiile de depozitare reduse.

    Suprafaţa de vânzare a hipermarketului rămâne identică în urma remodelării, în schimb, pentru a eficientiza costurile, structura raioanelor a fost modificată.

    Auchan are în România 344 de magazine, dintre 31 de hipermarketuri clasice, două de tip Auchan Discount, şase supermarketuri şi 305 magazine de ultra-proximitate MyAuchan, din care peste 290 în staţiile Petrom. Acestora li se adaugă magazinul online.

    Reprezentanţii Auchan nu spun dacă vor mai fi şi alte magazine care vor trece prin acest proces sau dacă momentan formatul e în teste.

    Compania este unul dintre cei mai mari jucători din retailul autohton după cifra de afaceri, de 6,3 mld. lei în 2021, plus 14%.

     

     

     

  • Surpriză: Ce se întâmplă cu magazinele Auchan din România

    Retailerul francez Auchan, prezent pe piaţa locală cu hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate şi online, intră pe segmentul de discount, unul dintre cele mai populare segmente din România în ultimii ani. Decizia grupului vine într-o perioadă în care românii devin tot mai atenţi la preţ şi la modul în care îşi cheltuie banii.

    Astfel, două dintre hipermarketurile Auchan – cel din Ploieşti şi cel din Timişoara (Calea Şagului) au fost transformate. Ele poartă numele de Auchan Discount şi au în portofoliu până la 15.000 de produse – 60% alimentare şi 40% nealimentare. Un hipermarket clasic are şi 50.000 de articole la raft, mai ales magazine mari, de peste 10.000 mp. Magazinele de discount însă, ele sunt cunoscute pentru că au un număr limitat de articole la raft. Mai mult, în acest tip de unităţi, ponderea mărcilor private e mai mare decât în altele, precum cele de tip supermarket ori hipermarket. Aşa este şi la Auchan Discount, spun oficialii companiei. Mai exact, unu din trei produse este fie sub marca Auchan, fie sub o marcă exclusivă.

    „Dezvoltarea acestui concept, de hiper discount, caracterizat prin preţurile mici (…) (vine într-o – n.red.) perioadă de inflaţie pe care o traversăm” a declarat Tiberiu Dăneţiu, director marketing Auchan Retail România.

    Reprezentanţii retailerului mai spun că pentru a oferi preţuri mai mici, cele două magazine Auchan Discount fac economii importante de costuri prin reducerea consumului de energie electrică, diminuarea spaţiilor pentru vitrinele frigorifice, optimizarea proceselor logistice şi reducerea costurilor de transport. De asemenea, sunt reduse investiţiile în decoraţiuni şi publicitate, iar produsele sunt aprovizionate şi manipulate, pe cât posibil, la palet şi bax, fiind utilizat un mobilier adaptat.

    Mai mult, gamele de produse sunt atent selecţionate, consumabilele şi ambalajele sunt diminuate, iar spaţiile de depozitare reduse.

    Suprafaţa de vânzare a hipermarketului rămâne identică în urma remodelării, în schimb, pentru a eficientiza costurile, structura raioanelor a fost modificată.

    Auchan are în România 344 de magazine, dintre 31 de hipermarketuri clasice, două de tip Auchan Discount, şase supermarketuri şi 305 magazine de ultra-proximitate MyAuchan, din care peste 290 în staţiile Petrom. Acestora li se adaugă magazinul online.

    Reprezentanţii Auchan nu spun dacă vor mai fi şi alte magazine care vor trece prin acest proces sau dacă momentan formatul e în teste.

    Compania este unul dintre cei mai mari jucători din retailul autohton după cifra de afaceri, de 6,3 mld. lei în 2021, plus 14%.

     

     

     

  • Uzură de lux

    Pe lângă genţile de damă achiziţionate pentru investiţie, deoarece preţul lor creşte de-a lungul timpului dacă sunt bine păstrate, au început să se caute şi genţi de lux care nu mai par noi.

    Aceste genţi, scrie Wall Street Journal, trebuie să arate purtate, conform unor magazine online specializate în vânzarea de genţi de damă second-hand, încadrându-se la categoria „acceptabilă” din punctul de vedere al stării în care află. Eventualele zgârieturi sau alte semne de uzură nu deranjează, o anumită categorie de cliente căutând să se vadă că poartă lucruri scumpe, dar că nu-şi bat capul prea tare să arate ca scoase din cutie. Printre motivele unor astfel de preferinţe în materie de genţi de lux se numără şi dorinţa de a nu irosi banii pe lucruri scumpe care rămân nepurtate în dulap, precum şi o reacţie la imaginile perfecte de pe reţelele de socializare online ale diverselor celebrităţi. Cererea de genţi purtate se îndreaptă atât spre mărci ca Chanel, Louis Vuitton sau Gucci, cât şi către articole vintage fără siglă sau etichetă. Chiar dacă au un anume grad de uzură, genţile nu trebuie să fi fost reparate grosolan sau să prezinte deformări de la utilizare, după cum explică oficiali ai platformei de revânzare de produse de lux vintage ReSee. Un alt motiv pentru cererea de genţi de damă purtate în stare acceptabilă este şi preţul mai redus al unor asemenea articole, dat fiind că preţul celor noi a crescut în unele cazuri foarte mult în ultimii ani. În plus, după cum au constatat magazine online specializate în produse de lux, ca Vestiaire Collective sau RealReal, genţile cu semne vizibile de purtare reprezintă o soluţie pentru clientele aflate la început de drum în colecţionarea de accesorii de lux.

  • Auchan, despre pariul pe casele de marcat 100% self-checkout: „Noile case nu elimină casierii, ele sunt doar hibride, pot fi folosite atât de casieri, cât şi de clienţi“. Oficialii retailerului spun că niciun casier nu este disponibilizat şi nici nu va fi, ca urmare a noului sistem

    Retailerul francez Auchan a anunţat recent că iniţiază un proces de remodelare a sistemului de case de marcat astfel încât 100% dintre acestea să poată fi folosite în regim de self-checkout. Aceste sisteme au câştigat rapid teren în toată lumea, însă decizia recentă a Auchan de a le folosi în toate magazinele din România a ridicat o serie de întrebări şi situaţii, principala fiind pierderea locului de muncă de către casieri.

    „Noile case nu elimină casierii, ele sunt doar hibride, pot fi folosite atât de casieri, cât şi de clienţi. Păstrăm în continuare case operate cu casieri, care scanează pentru clienţi, în toate magazinele, dar acestea sunt moderne“, spune Tiberiu Dăneţiu, directorul de marketing al Auchan. El adaugă că decizia acestei investiţii e justificată şi de lipsa de personal.

    Auchan operează în România hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate şi online. În ceea ce priveşte magazinele mai mari, în fiecare unitate există între 15 şi 50 de case de marcat. În mod normal, din cauza lipsei de personal, puteau fi deschise doar 20 din 50 de case. Astăzi, toate cele 50 de case sunt deschise simultan, spune executivul Auchan.

    „Niciun casier nu este disponibilizat şi nici nu va fi. Avem 300 de poziţii deschise în momentul de faţă, pe diverse posturi din compania noastră, inclusiv casieri.“

    Auchan România are în portofoliu 344 de magazine şi este unul dintre cei mai mari angajatori, cu circa 8.000 de salariaţi în 2021, potrivit confidas.ro.

  • Ruxandra Târlescu, PwC: Retailul viitorului. Consumatorii vor experienţe digitale, personalizate şi să petreacă cât mai puţin timp pentru achiziţia şi plata produselor

    După ce în ultimii ani retailerii s-au concentrat pe dezvoltarea comerţului online, pe fondul tendinţelor impuse de restricţiile din pandemie, în prezent, trebuie să-şi regândească strategia pentru magazinele fizice pentru a răspunde aşteptărilor consumatorilor. Potrivit celui mai recent sondaj PwC Global Consumer Insights Pulse 2023, consumatorii vor experienţe personalizate şi digitale, pentru a petrece cât mai puţin timp pentru achiziţia şi plata efectivă a produselor.

    Întrebaţi care ar fi cele mai importante lucruri care le-ar îmbunătăţi experienţa fizică la cumpărături, 27% dintre respondenţi au menţionat asistenţa oferită de consilieri de vânzări bine informaţi, aspect care pentru jumătate dintre cei din generaţia Baby Boomer conduce topul preferinţelor.

    În acelaşi timp, pentru 16% dintre respondenţi, cel mai important lucru constă în posibilitatea de a utiliza automatele de tipul „self check-out”, utilizarea în magazin a site-ului web sau a aplicaţiei mobile a comercianţilor pentru a căuta anumite produse (15%), urmate de posibilitatea de a utiliza dispozitivele şi aplicaţiile de tipul “scan-and-go” (12%), care permit ocolirea caselor cu personal, dar şi a celor de tipul ”self check-out”.

    Însă preferinţele consumatorilor merg mai departe, iar cei care au declarat că intenţionează să petreacă mai mult timp în magazinele fizice în următoarele şase luni au arătat că se aşteaptă la mai multe dotări tehnologice printre care: opţiuni de divertisment în magazin (34%), de experienţe digitale (30%), precum utilizarea unor ochelari VR (realitate virtuală) pentru a încerca produse noi, dar şi posibilitatea de a rezerva o întâlnire cu un consilier de vânzări (28%). Mai mult, serviciile pe bază de inteligenţa artificială vor permite consumatorilor în curând să intre în magazine, să achiziţioneze produsele şi să plece pur şi simplu fără a fi nevoie să le scaneze şi să stea la coadă.

    În mod clar aceste tendinţe nu pot fi neglijate de retaileri, mai ales că aproape unul din doi consumatori (43%) preferă magazinul fizic, iar 23% vor să-şi crească cumpărăturile prin acest canal.

    Şi în România, din ce în ce mai mulţi retaileri au început să integreze diverse tehnologii pentru a îmbunătăţi experienţa consumatorilor, precum sistemul „self check-out” sau ”click and collect”.

    În aceste condiţii, angajaţii impactaţi de aceste schimbări pot fi recalificaţi şi orientaţi către alte activităţi / experienţe noi pentru a răspunde nevoii consumatorilor.

    Cum aleg consumatorii canalul de cumpărături?

    Consumatorii nu trec pur şi simplu de la cumpărăturile online la cele în magazine fizice, ci mai degrabă aleg una sau alta – sau ambele – pe baza atributelor preferate ale fiecăreia dintre ele, cum ar fi preţul, disponibilitatea, dar şi experimentarea produselor şi tehnologia din magazinul fizic sau îmbunătăţirea timpilor de livrare şi a costurilor pentru comenzile online. Iar această strategie de cumpărături hibridă va continua.

    Spre exemplu, 39% dintre intervievaţi fac cumpărături de la mai mulţi retaileri – în magazin sau online -, ceea ce reprezintă o creştere de două puncte procentuale faţă de sondajul anterior, din iunie 2022. In plus, mai mult de o treime au declarat că vizitează mai multe site-uri web pentru a verifica disponibilitatea produselor pe care le doresc (38%).

    Referitor la magazinele fizice, peste jumătate (54%) dintre consumatorii de la nivel global care optează pentru acest canal sau comandă online şi ridică produsele din magazin au declarat că fac acest lucru pentru că le oferă posibilitatea de a verifica dacă produsele nu au defecte şi de a fi siguri că sunt produsele pe care le-au comandat. Un alt motiv, citat de 41% dintre cei care intenţionează să facă cumpărături în magazinele fizice, este că pur şi simplu au simţit lipsa acestei experienţe în timpul închiderilor din pandemie.

    Creşterea preţurilor şi îngrijorările legate de încetinirea creşterii economice joacă, de asemenea, un rol important: 40% dintre consumatorii care intenţionează să-şi crească cumpărăturile în magazinele fizice şi să le reducă pe cele online au declarat că acest lucru se datorează costurilor de livrare prea mari.

    Totuşi, chiar dacă a înregistrat un regres faţă de pandemie, comerţul online continuă să aibă perspective bune de creştere, 43% dintre consumatori declarând că intenţionează să crească cumpărăturile online în următoarele şase luni.

     

  • Se apropie vânzarea uneia dintre cele mai mari reţele de supermarketuri din ţară. Ce se întâmplă cu magazinele Profi

    Se apropie momentul în care fondul de private equity Mid Europa Partners va face exit din afacerea Profi, o reţea de peste 1.600 de magazine, spun sursele din piaţă.

    ♦ Mid Europa Partners a făcut un exit similar în Polonia, iar ce s-a întâmplat acolo poate fi relevant şi pentru România.

    Se apropie momentul în care fondul de private equity Mid Europa Partners va face exit din afacerea Profi, o reţea de peste 1.600 de magazine, spun sursele din piaţă. Fondul a cumpărat retailerul local acum circa şase ani şi jumătate, plătind 533 mil. euro.

    Acum, în cazul unei vânzări, Mid Europa Partners are două soluţii – să cedeze businessul către un investitor strategic sau către unul financiar. Un strategic cumpără cu gândul de a sta în business pe termen lung, pe când un fond va căuta o soluţie ulterioară de vânzare.

    În ceea ce priveşte Profi, compania nu se află la prima tranzacţie, aşa că un nou fond ar trebui să vadă o soluţie profitabilă în următorii 4-6 ani. Pentru a înţelege ce s-ar putea întâmpla cu Profi, ZF a analizat o situaţie similară. Mai exact, Mid Europa Partners a făcut un exit asemănător în Polonia – reţeaua Zabka. Compania a fost fondată în 1998 de un antreprenor polonez. În 2007, businessul a fost preluat de fondul Penta Investment, care l-a vândut patru ani mai târziu către Mid Europa Partners. În 2017, într-o nouă tranzacţie, cumpărătorul era un alt fond – CVC Capital Partners.

    De la acest ultim acord, care a adus al treilea fond în businessul Zabka, au trecut circa şase ani, aşa că se vehiculează o nouă vânzare. Surpriza de această dată este potenţialul cumpărător – statul polonez.

     

  • Prietenia din copilărie a fost dusă mai departe într-o afacere profitabilă de trei prieteni. Ei reuşesc să facă bani din vânzarea unuia dintre cele mai iubite alimente ale românilor

    Trei amici, colegi de clasă încă din clasa întâi şi până la liceu, şi-au dus prietenia mai departe în 2017, când au pus bazele unei afaceri în care fiecare are propria felie. Atât la propriu, cât şi la figurat, pentru că businessul lor are în centru un produs în ispita căruia e greu să nu cazi. Pentru că cine poate spune că nu i-a fost vreodată… Poftă de pâine?

    George Badea este project manager şi consultant în IT şi are experienţă în proiecte internaţionale în telecom şi retail. Cosmin Matea se ocupă de vânzări în telecom şi are în spate mai bine de 16 ani petrecuţi în vânzări şi project management. Alexandru Teodorescu este absolvent de drept, jurist cu experienţă în departamentele de profil ale unor companii din servicii şi ale unor birouri de avocatură.

    Ce îi aduce la un loc de şase ani încoace este Pofta de pâine, numele pe care l-au dat afacerii fondate împreună. „Acest business a început în 2017, în urma unei idei de a avea un business, de a încerca ceva suplimentar joburilor. Iniţial, ne-am dorit să deschidem o reţea de gogoşerii americane, de unde şi numele firmei – Donut Worry Bakery – un joc de cuvinte la vremea aceea”, povesteşte Cosmin Matea.

    După mai multe discuţii şi întâlniri, întâmplarea a făcut să dea peste un pastry chef care colaborează cu mari lanţuri hoteliere şi care, ascultându-le povestea şi gândurile, i-a sfătuit ca, în loc de gogoşi, să facă mai degrabă chifle proaspete pentru burgeri, un produs intens căutat de restaurantele din Bucureşti. „Toată lumea cumpăra atunci chifle congelate, în ale căror reţete se regăseau cel mai des praf de ou, praf de lapte, amelioratori de creştere, potenţiatori de gust şi tot aşa.

    Am făcut convenţia, pe care am reuşit – cu greu – s-o păstrăm şi azi, de a folosi doar produse naturale, adică lapte, ou, făină şi niciodată amelioratori sau potenţiatori.” Aşa că s-au prezentat pe piaţă cu un concept de produs proaspăt, pe care îl livrau în fiecare zi clienţilor, astfel încât ei să nu mai fie nevoiţi să folosească produse congelate. Producţia are loc în fabrica proprie din Popeşti-Leordeni, o hală construită în 2010 şi amenajată pentru producţia celor trei antreprenori în 2021. „În acel an (2021 – n. red.), am hotărât să deschidem a doua linie de business, mai ales că, în primul rând, noi ne doream o pâine bună, coaptă pe vatră, cu specific franţuzesc.

    Aşa am ajuns la Pofta de pâine, de data asta mai experimentaţi, mai conştienţi de riscuri şi mai siguri pe ce ne doream să se întâmple.” Investiţia de început a fost de 85.000 de euro, sumă din care 40.000 de euro au fost fonduri accesate prin programul StartUp Nation. Astăzi, aşadar, Poftă de pâine înseamnă atât livrările de chifle către clienţi în regim B2B (business-to-business), cât şi două magazine fizice proprii, un magazin online şi platformele de social media, unde au loc vânzările de pâine către clienţii finali.

    Pentru chiflele de burger şi baghetele de hot dog, clienţii sunt din industria HoReCa, adică restaurante din Bucureşti şi din localităţile limitrofe, dar au loc livrări constante, săptămânal, şi în Piteşti, Craiova şi Constanţa. Pâinea artizanală, la rândul ei, se găseşte în cele două magazine – din Popeşti-Leordeni şi Otopeni, satul Odăile, dar şi în câteva restaurante şi băcănii din Bucureşti, precum DeSoi, Sabatini, bucătăria.localfood şi altele. „Pentru pâinea artizanală, produsă cu diferite tipuri de făină, atât din România, cât şi din Franţa, şi mai multe tipuri de seminţe, preţurile sunt cuprinse între 6 şi 12 lei, în funcţie de gramaj şi de tipul de pâine. Vedeta noastră este pâinea cu ceapă, apreciată de toţi clienţii noştri, indiferent de vârstă sau de locaţie.”

    În gama de produse şi-au făcut loc şi câteva sortimente de patiserie, făcute tot din aluat natural, precum poale-n brâu, pain au chocolat, twist cu ciocolată, melc cu vanilie şi stafide, cu preţuri cuprinse între 6 şi 8 lei. Pentru Poftă de pâine, anul 2022 s-a încheiat cu o cifră de afaceri de puţin peste 4 milioane de lei, cu un profit de aproximativ 8-10%. Compania este angajator pentru circa 26-27 de oameni. „Proiectele derulate în 2022 au fost deschiderea celui de-al doilea magazin de pâine artizanală sub brandul Poftă de pâine, după ce primul a fost inaugurat în decembrie 2021, şi extinderea producţiei de chifle de burger şi baghete de hot dog pentru clienţi noi – un lanţ de pizzerii şi un lanţ de restaurante specializate în burgeri”, mai spune Cosmin Matea.

    Mai departe, cei trei fondatori ai businessului cu pâine vor să continue dezvoltarea, cel mai clar obiectiv în acest moment fiind al treilea magazin propriu. Un alt plan este extinderea portofoliului prin adoptarea unui concept de băcănie artizanală, pentru a susţine şi alţi producători locali artizanali. Deocamdată, căutările sunt în toi pentru cel mai bun loc în care ar putea prinde viaţă această idee. 

    Drumul până aici nu a fost însă lipsit de provocări, mai ales în ultimul an. „Pe lângă preţurile tot mai mari ale materiilor prime, ale energiei şi ale combustibillor, cele mai mari provocări sunt în zona de personal. Piaţa forţei de muncă este din ce în ce mai dificilă, indiferent de domeniu, iar când vorbim de nişe specializate precum panificaţia, este incredibil de greu să găsim noi colegi, mai ales cu o calificare de brutar sau patiser.”

    În plus, deoarece businessul este gândit astfel încât livrările să fie făcute direct, este nevoie şi de şoferi responsabili, un alt segment care vine cu provocări, după cum spun cei trei antreprenori. Aşa că permanent au libere trei-patru posturi. „Lecţii au fost multe şi cred că tocmai asta ne-a încurajat să continuăm, să ne dorim să creştem, să apreciem momentul pe care îl trăim. Poate cel mai important a fost că am reuşit pe alocuri să schimbăm o serie de mentalităţi legate de produse congelate, de amestecuri dubioase şi ieftine pentru o marjă mai mare. Sunt lângă noi clienţi încă din 2018, care acum cumpără de la noi şi pâine şi care ne apreciază produsul, iar asta ne încurajează să mergem mai departe!”  

    Cei trei fondatori ai businessului cu pâine vor să continue dezvoltarea, cel mai clar obiectiv în acest moment fiind al treilea magazin propriu.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Zizzou – atelier de bijuterii din ceramică şi obiecte vestimentare (Baia Mare)

    Fondatoare: Mihaela Pop

    Investiţie iniţială: 84.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 59.000 de lei (11.800 de euro)

    Prezenţă: online, în magazinele ALTRNTV şi Mesteshukar ButiQ din Bucureşti şi la târguri

    D’OR – brand de haine (Satu Mare)

    Fondatori: Cosmin Mureşan şi Sebastian David

    Investiţie iniţială: 44.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 40.000 de lei (8.000 de euro)

    Prezenţă: online, naţională

    iDecorate – studio de design interior (Bucureşti)

    Fondatoare: Irina Radu

    Cifră de afaceri în 2022: 250.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Beautiful Minds – grădiniţe (Bucureşti)

    Fondatoare: Anca Mitulescu

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 5 milioane de lei (1 milion de euro)

    Prezenţă: zonele Băneasa şi Pipera din Bucureşti

    Ateepeec – petreceri tematice pentru copii (Bucureşti)

    Fondatori: Mihaela Botea şi Andrei Dănilă

    Investiţie iniţială: 6.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ce nereguli grave descoperite de ANPC în magazinele Lidl. Amenzi de peste 7 milioane de lei

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a anunţat, vineri, că a dat amenzi de peste 7 milioane de lei în urma a sute de controale la magazinele Lidl din ţară.Comisarii ANPC au găsit mai multe nereguli, printre care produse expirate şi mizerie. 

    De la începutul acestui an şi până în prezent, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a desfăşurat 307 acţiuni de verificare a supermarketurilor Lidl, la nivel naţional.

    În urma neregulilor, comisarii ANPC au dat 481 de amenzi în valoare de 7,3 milioane de lei, 133 de avertismente, au oprit definitiv de la vânzare produse neconforme în valoare de peste 125.000 lei, au oprit temporar serviciile, până la remedierea deficienţelor, în cazul a 38 de magazine din Bucureşti şi judeţele Arad, Prahova, Caraş-Severin, Hunedoara, Neamţ, Iaşi, Constanţa, Olt, Dolj, Braşov, Alba, Mureş, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Bistriţa Năsăud şi Ilfov, au propus încetarea practicilor comerciale incorecte în cazul a 66 de unităţi şi au închis temporar, pentru 6 luni, un magazin din oraşul Bacău.

    Cele mai importante abateri de la legislaţia în vigoare, constatate de comisarii ANPC:

    – comercializarea unor produse alimentare cu data durabilităţii minimale depăşită

    – depozitare a unor produse de panificaţie neambalate, în lăzi cu praf şi impurităţi

    – folosirea unor vitrine sau lăzi frigorifice fără grafice de monitorizare a temperaturii, deteriorate sau neigienizate, cu gheaţă în exces, depuneri de praf, mâzgă, resturi alimentare şi de ambalaj, lovite, cu rugină, chedere rupte

    – utilizarea unor rafturi de expunere şi a unor tăvi deteriorate sau neigienizate

    – folosirea unor cuptoare neigienizate

    – comercializarea unor produse fără a avea eticheta cu elemente de identificare privind lotul şi data limită de consum

    – comercializarea unor produse alimentare cu ambalaje depreciate, devidate, cu lovituri mecanice

    – comercializarea unor fructe/legume ca fiind calitatea I când, în realitate, prezentau lovituri mecanice, mucegai şi zone încolţite

    – lipsa de la raft a preţurilor produselor

    – nerespectarea regimului promoţiilor (lipsa de la raft a produsului de referinţă, în cazul comercializării produselor, în sistem multipack, nespecificarea perioadei în care se desfăşura promoţia etc.)

    – neconcordanţe între preţul produselor de la raft şi cel de la casa de marcat

    – existenţa unor condiţii de depozitare necorespunzătoare, cu curăţenie deficitară

    – lipsa menţionării factorilor alergeni de pe etichetele produse în magazine

    – lipsa menţionării ţării de provenienţă a unora dintre produsele

    – nerespectarea temperaturii de depozitare indicate de producător a produselor

    – comercializarea unor produse electrice cu certificate de garanţie incomplete

    – lipsa declaraţiilor de conformitate în cazul unor produse electrocasnice comercializate sau netraducerea acestora în limba română

    – lipsa traducerii în limba română pe etichetele unora dintre produse

    – lipsa menţionării pe etichetă a termenului de valabilitate al produsului

    – comercializarea unor produse cu fibre textile cu risc de inhalare pentru copiii aflaţi în limita de vârstă indicate de producători.