BusinessMagazin

Tag: lifestyle

  • Ce trupe ne incanta in 2011

    Pe langa capetele de afis Bon Jovi si Roxette, alte nume
    confirmate sunt Gotan Project, duo-ul britanic Hurts sau Nevermore,
    care vin la festivalul de muzica ARTMania de la Sibiu. Daca 2010 a
    fost anul in care au concertat la Bucuresti marile trupe rock
    internationale, 2011 se anunta mai linistit din acest punct de
    vedere. Cel putin deocamdata, pentru ca pana in prezent s-a
    confirmat doar venirea rockerilor de la Bon Jovi, in iulie. In
    cazul in care Primaria Capitalei reuseste sa definitiveze
    negocierile cu cei de U2, atunci 2011 va ramane in istorie pentru
    iubitorii muzicii de calitate.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Bancomat cu monede si plachete de aur: acum si la Las Vegas (GALERIE FOTO)

    Bancomatul dispune de un soft care furnizeaza cotatiile
    actualizate ale aurului la fiecare zece minute, astfel incat
    cumparatorii sa poata trai pe pielea lor febra aurului, un
    plasament aflat la ora actuala in cea mai mare voga. ATM-ul vinde
    sapte tipuri diferite de monede si plachete de aur, invariabil de
    24 de carate, de la 1 gram pana la 1 uncie, ceea ce la preturile
    actuale ar insemna intre circa 44 si 1.375 de dolari, la care se
    adauga un comision de 5%.

    Acesta este al doilea bancomat cu aur din SUA, dupa cel din Boca
    Raton (Florida), inaugurat luna trecuta si care pana acum a vandut
    intre 50 si 100 de piese de aur pe zi. Primul bancomat cu aur a
    fost inaugurat in mai anul trecut la hotelul Emirates Palace din
    Abu Dhabi.

    Conform sondajului anual in randul analistilor,
    publicat vineri de London Bullion Market Association, preturile
    aurului sunt asteptate sa atinga in 2011 o medie de 1.457 de dolari
    pe uncie, ceea ce ar insemna o crestere de 19% fata de media anului
    2010.

    Tilman Fertitta, proprietarul hotelului si al cazinoului Golden
    Nugget, a tinut sa ofere acest inedit gadget turistilor care vin la
    Las Vegas si vor sa plece acasa cu suveniruri mai interesante decat
    cele din magazinele specializate, tinand cont ca monedele si
    plachetele de aur sunt oferite in cutii speciale de cadouri, unele
    dintre ele inscriptionate cu sigla hotelului. Pentru acestea din
    urma, comisionul la vanzare este de 15%.

    ATM-ul este livrat de firma germana Ex Oriente Lux, care a
    dezvoltat conceptul Gold-to-Go (cumparare de aur la cursul
    momentului prin ATM) pentru locuri cu securitatea bine asigurata,
    frecventate intens, cu un public cu venituri mari – aeroporturi,
    malluri de lux, hoteluri, cazinouri, vase de croaziera, banci sau
    magazine de bijuterii.

    “Veneam acasa si ii aduceam sotiei ciocolata sau parfum, pana cand
    a devenit plicticos, iar ea mi-a spus: data viitoare cand vii,
    adu-mi o piesa de aur de 24 de carate!”, sustine Thomas Geissler, CEO al Ex Oriente Lux si
    inventatorul conceptului.

    Cele 16 bancomate cu monede si lingouri de aur existente in
    acest moment in lume:

    EMIRATELE ARABE UNITE
    Abu Dhabi, Emirates Palace Hotel

    GERMANIA
    Augsburg, Augsburger Aktienbank
    Berlin, Galeries Lafayette
    Bretten, Pohl und Lawetzki GbR
    Essen, Einkaufszentrum Limbecker Platz
    Mannheim, Bankshop AG
    Metzingen, Galizia Factory Store
    Munich, DAB Bank AG
    Nurnberg, FONDS-ZENTRUM GmbH
    Pforzheim, Bankshop AG
    Reutlingen, Juwelier Depperich
    Wiesbaden-Schierstein, Deutsche Golf AG

    ITALIA
    Bergamo, aeroportul Orio al Serio

    SPANIA
    Madrid, The Westin Palace

    SUA
    Boca Raton, Town Center Mall
    Las Vegas, Golden Nugget Hotel and Casino.

  • De mai multe ori Hugo Boss. In Romania

    In urma cu un an, Adrian Matei (22 de ani) si Andrei Alecu (24
    de ani) reasezasera pe piata din Romania brandul Hugo Boss si
    anuntau ca se asteapta ca anul acesta magazinele de pe Calea
    Victoriei si Constanta sa aiba venituri de 1,3 milioane de euro.
    “Anul trecut, cam tot pe vremea asta, spuneam la ce ma astept, si
    estimarile mele s-au adeverit. Pentru 2011 vorbeam atunci de
    afaceri de 4 milioane de euro. Acum, in conditiile crizei
    financiare, zic 3,5 milioane de euro”, spune Adrian Matei.

    Tot acum, Matei vorbeste despre posibilitatea deschiderii unui
    al treilea magazin Hugo Boss, de data aceasta in Iasi, in centrul
    comercial Palas – dezvoltat de omul de afaceri Iulian Dascalu, care
    mai detine centrele comerciale Iulius Mall din Suceava, Iasi, Cluj
    si Timisoara. Adrian Matei spune ca un nou magazin al brandului
    german de lux s-ar putea deschide la sfarsitul lui 2011, cand va fi
    gata centrul comercial. Initial, lansarea proiectului Palas era
    anuntata pentru 2010. Acum, data de finalizare s-a decalat pentru
    septembrie 2011. “Spatiul inchiriat de noi in cadrul Palas este de
    213 metri patrati. Showroomul, desi nu este inca gata, va avea
    circa 180 de metri patrati”, detaliaza Adrian Matei.

    Pe 2 decembrie, magazinul Hugo Boss de pe Calea Victoriei a
    implinit un an de la reintrarea pe piata. Noul magazin a fost adus
    de aceasta data de un alt francizor, Future Fashion International
    (infiintat de Adrian Matei si Andrei Alecu), care a primit franciza
    pentru zece ani. Franciza anterioara a Hugo Boss in Romania fusese
    luata de Papilon Beauty Fashion, o companie controlata de unul
    dintre investitorii aflati in spatele celei mai mari firme de
    distributie de pe piata, Interbrands. La inceputul lui 2009, primul
    Hugo Boss isi inchidea portile, dupa circa sase ani de activitate,
    din lipsa de bani si pentru ca pierderile magazinului nu mai puteau
    fi acoperite. Criza nici nu se instalase bine la noi, in toamna lui
    2008, si deja vanzarile scazusera cu 40-50%.


    Future Fashion a avut o alta strategie: a intrat intai pe piata
    din Constanta, unde a testat apele, si abia apoi a venit in
    capitala. La Constanta, magazinul care in martie implineste doi ani
    are o evolutie buna, spune Adrian Matei: “Ca vanzari insa, este mai
    slab insa comparativ cu cel din Bucuresti”. Future Fashion
    International, firma detinuta in mod egal de Andrei Alecu si Adrian
    Matei, a investit 2,2 milioane de euro in cele doua magazine pentru
    amenajare si stocuri.La circa jumatate de an dupa magazinul din
    Constanta se deschidea si cel din capitala, pentru ca “piata avea
    nevoie de un magazin Hugo Boss”.

    Acum, in Bucuresti nu mai este loc pentru inca unul, cred cei
    doi investitori. Cele doua etaje si cei 350 de metri patrati nu
    sunt insa nici ei suficienti. De aceea magazinul de pe Calea
    Victoriei ar putea fi extins cu alti 150 de metri patrati, pentru
    ca “spatiu exista”. In momentul in care cei de la Future Fashion au
    primit franciza Hugo Boss, au fost conditionati ca spatiul in care
    va fi amplasat magazinul sa aiba 500 de metri patrati. Amenajati au
    fost insa doar 350 – 250 de metri patrati la parter si 100 la etaj.
    Parterul este destinat barbatilor si etajul femeilor. Astfel, 60%
    dintre articole se adreseaza sexului puternic si doar 40% sexului
    frumos, o situatie diferita fata de ce ne-am obisnuit, femeile
    fiind mereu privilegiate in ceea ce priveste suprafetele din
    magazine.

    Adrian Matei explica insa ca brandul german este cel care a dat
    trendul inca de la el de acasa, Hugo Boss fiind cunoscut mai
    degraba pentru hainele pentru barbati, in special costume, decat
    cele pentru femei. Odata cu extinderea magazinului, raportul
    femei-barbati s-ar putea modifica. Balanta va inclina insa tot in
    favoarea barbatilor, iar 70% din suprafata magazinului le va fi
    destinata. Balanta inclina astfel si pentru ca cei mai multi
    clienti ai Hugo Boss sunt barbatii, bancheri sau directori de
    multinationale, cu varste de peste 25 de ani si cu salarii de peste
    2.000 de euro.

    Desi nu stie sa spuna cu exactitate numarul de produse din
    magazinele Hugo Boss, Adrian Matei spune ca, in fiecare sezon, in
    cele doua magazine sunt aduse 10.000 de produse, un model avand in
    spate in medie zece produse (marimi, culori diferite). In magazine,
    odata la fiecare trei saptamani, sunt schimbate produsele
    expuse.Investitia necesara intr-un stoc variaza in functie de
    sezon. “Iarna, produsele pentru cele doua magazine ne costa circa
    500.000 de euro. Vara, suma scade la circa 450.000 de euro”,
    explica Adrian Matei. Hugo Boss este in prezent singura afacere a
    celor doi tineri oameni de afaceri si, desi nu dezvaluie planurile
    privind noi businessuri, Matei crede ca vor ramane la moda, cel
    putin pentru moment.

  • Anul acesta cheltuim mai putin: pregatiri pentru un Craciun cumpatat

    An de an, Roxana si Andrei pleaca in strainatate de Revelion.
    Dupa Craciunul in familie, tanarul cuplu bucurestean decoleaza spre
    o tara cu temperaturi mai generoase in aceasta perioada, de obicei
    Turcia sau Grecia. Anul acesta insa, planurile s-au schimbat. “Este
    prima oara din 2003 incoace cand ramanem acasa de sarbatori”,
    marturiseste Roxana, specialist in centrul local de suport al unei
    multinationale din domeniul IT.Situatia ei la serviciu nu s-a
    schimbat nici in bine, nici in rau in ultimii doi ani, insa Andrei,
    care este agent imobiliar, a avut destul de mult de suferit de pe
    urma crizei, iar veniturile lui s-au redus aproape la jumatate.

    “N-ar fi principalul motiv, dar suntem oricum mai calculati”,
    intervine el cu o explicatie pentru decizia de a petrece Revelionul
    in tara, desi ofertele agentiilor de turism ii par mai bune decat
    anul trecut. Si nu sunt singurii in aceasta situatie.
    Cei mai multi dintre romani, circa 88%, vor petrece sarbatorile din
    acest sfarsit de an acasa, cu familia sau prietenii, reiese
    dintr-un studiu realizat in noiembrie de compania de cercetare de
    piata Mednet Marketing Research Center, pe un esantion
    reprezentativ efectuat in Bucuresti si in orasele cu peste 100.000
    de locuitori. Restul de aproape 12% vor pleca, dar mai degraba
    intr-o statiune balneara sau montana din tara decat in strainatate.
    Doar unul din zece si-a stabilit bugetul disponibil pentru
    calatorii sau excursii cu ocazia sarbatorilor de iarna. Agentiile
    au resimtit din plin situatia. “In Antalya, de exemplu, au fost in
    total cu 4% mai multi turisti pe vremea asta anul trecut, dar
    afacerile din turism s-au diminuat cu 12%”, comenteaza Dan Goicea,
    directorul general al agentiei Cocktail Holidays. Iar previziunile
    pentru acest final de an sunt mai putin optimiste, de vreme ce
    “majoritatea nu vor mai circula in afara tarii, ci vor merge cel
    mult in excursii de weekend la munte. Pe ansamblu, cei care pleaca
    in afara vor fi probabil cu 5-10% mai putini decat anul
    trecut”.

    Din punctul de vedere al banilor disponibili pentru vacantele de
    sarbatori insa, lucrurile par sa stea un pic mai bine, poate si
    pentru ca cei care urmeaza sa plece in aceste saptamani fac parte
    dintr-o categorie sociala nu foarte afectata de criza. Calatoriile
    de lux nu au avut aproape deloc de suferit de pe urma climatului
    economic instabil, in timp ce ofertele cu preturi mai decente nu au
    mai avut la fel de multi cumparatori, dupa spusele lui Goicea.
    Bugetul mediu de familie alocat anul acesta pentru calatoriile de
    sarbatori se situeaza in jurul a 1.350 de lei (314 euro), pe cand
    in 2009 erau disponibili 1.312 lei (305 euro), rezulta din
    calculele Mednet. “In mod normal, noi am fi avut la dispozitie cam
    1.000 de euro pentru biletele de vacanta, dar cu suma asta nu doar
    ca acoperim acum toate cheltuielie cu Craciunul, Revelionul si
    cadourile de rigoare, dar ne vom descurca inclusiv in prima parte
    din ianuarie”, spune Roxana.

    Pentru aproape 62% dintre locuitorii din mediul urban,
    cheltuielile cu sarbatorile vor fi mai mici ca in alti ani si chiar
    decat in 2009, cand impactul scaderii veniturilor pentru o buna
    parte din populatie a determinat recalculari de bugete si taierea
    de pe lista a cumparaturilor mai putin necesare. “Practic, s-a
    adancit criza si chiar si cei care au o situatie mai buna prefera
    sa cheltuiasca mai prudent”, apreciaza Lacramioara Laura Voinea,
    managing director al firmei de cercetare. Ce-i drept, Roxana si
    Andrei par sa fie unul dintre cazurile fericite, cu o asemenea suma
    de cheltuit, avand in vedere ca bugetul mediu pentru cumparaturile
    de Craciun si Revelion depaseste doar cu putin 1.050 de lei (245 de
    euro), in timp ce in 2009 suma era de aproape 1.525 de lei (355 de
    euro), potrivit studiului Mednet Marketing Research Center.

    Faptul ca multe familii trag luna de luna linie cu bani mai
    putini si datorii mai mari se reflecta in atitudinea fata de
    cheltuielile de sezon. Mai putin de jumatate dintre respondenti au
    avut resurse sa se pregateasca din timp, facand economii pentru a
    avea bani de sarbatori, iar 7,4% afirma ca au in plan sa se
    indatoreze cu aceasta ocazie pentru ca nu fac fata cheltuielilor –
    o pondere mai mare decat 6,1% din 2009.

  • Drumul in afaceri al Amaliei Nastase

    “Never say never”, spune ea atunci cand o intreb daca are in
    plan sa achizitioneze noi companii din domeniul modei, fara a oferi
    mai multe detalii. La Amalia Nastase totul se joaca in terenul
    incertitudinii. Cate perechi de pantofi aveti? “Prea multe.” Cat de
    des va cumparati haine? “Prea des.”

    Lucrurile se mai dezmortesc atunci cand o intreb cine sunt
    designerii ei preferati. Se opreste, zambeste si apoi raspunde sec
    “asta”, aratand spre o jacheta din ultima colectie a lui Alexander
    McQueen. Apoi ii adauga pe Balmain si pe Stella McCartney si
    completeaza: “Dar la fiecare designer gasesc, in functie de sezon,
    lucruri care sa ma apropie de brandul respectiv”.

    Toti cei trei designeri sunt prezenti pe lista Victoria 46, care
    aduna intr-un spatiu de 600 de metri patrati 26 dintre “numele mari
    ale modei”. Sa fie o simpla intamplare? Amalia Nastase achizitiona
    la sfarsitul anului trecut 30% din actiunile High Fashion Group,
    divizia de lux a grupului Solmar, care detine in portofoliu si
    Victoria 46 (care comercializeaza branduri precum 3.1 Phillip Lim,
    Balenciaga, Christian Dior, D&G, Elie Saab, Givenchy, Jimmy
    Choo, Lanvin, Roberto Cavalli, Yves Saint Laurent), Day & Night
    (Dsquared, Paul & Joe, Juicy Couture, Moschino jeans, DKNY
    jeans) – concept ce se adreseaza tinerilor, Petit’s (Baby Dior,
    Miss Blumarine, Armani Junior, Cavalli Angels & Devils,
    Iceberg, Phillip Lim) – un multibrand cu haine de designer pentru
    copii, si, cel mai recent nume, Victoria Men, destinat barbatilor.
    Perla coroanei ramane Victoria 46.

    Multibrandul de pe Calea Victoriei este si principala destinatie
    de shopping pentru fosta doamna Ilie Nastase. “Bineinteles, prefer
    sa imi fac cumparaturile la Victoria 46 si la Day & Night.
    Aici, la fel ca orice alt client, beneficiez de un personal shopper
    care ma tine la curent cu noile colectii, cu noile tendinte.”

    Shoppingul la Milano, Paris sau New York nu este inscris pe
    agenda calatoriilor in afara tarii, pentru “ca atunci cand plec in
    strainatate prefer sa imi petrec timpul bucurandu-ma de locul pe
    care il vizitez, fara a alerga din magazin in magazin pentru
    cumparaturi”.

    Atunci cand vine vorba de cumparaturi, Amalia Nastase stie ce
    vrea. In Victoria 46, in timp ce ne pregateam de interviu, privea
    atent in stanga si in dreapta si intreba “Asta e noua?”. “Pe asta
    nu o stiu.” Este undeva o imbinare a utilului cu placutul. Desi nu
    alege ea hainele ce urmeaza a fi expuse in magazinele grupului,
    (“pentru asta avem un buyer”), ea se ocupa sa le poarte.

    “Eu nu fac parte din managementul de zi cu zi al High Fashion,
    deci nu cunosc multe detalii legate de operarea zilnica a
    magazinelor. Eu ma ocup de partea mai vizibila si mai putin
    financiara, daca o pot numi asa, si anume PR-ul magazinelor si
    relatia cu presa de fashion, evenimentele legate de magazine.”

    Despre activitatea in PR a Amaliei Nastase s-au scris multe.
    Totul a inceput la sfarsitul lui 2008, cand a fost creata agentia
    de PR si organizare de evenimente Eventures, care anul trecut a
    obtinut venituri de circa 1 milion de euro, detinuta impreuna cu
    Razvan Vasilescu. Din total, 88.000 de euro au provenit dintr-un
    contract cu Ministerul Turismului, pentru campania “Romania, land
    of choice”. Agentia a aparut in prim-plan in august 2009, cand
    Amalia Nastase a fost anchetata de o comisie parlamentara in
    legatura cu acest contract. Intre timp lucrurile s-au calmat, iar
    2010 “a fost un an foarte bun, in care am reusit sa obtinem conturi
    foarte importante”. Anul viitor este programat ca un an al
    dezvoltarii si investitiilor. Planurile pentru viitor sunt insa o
    continuare a evenimentelor din 2010, cand a fost creata o
    subsidiara a Eventures, 3senses, care se adreseaza segmentului de
    retail si de eveniment si care ofera servicii precum digital
    signage, solutii interactive, content 3D, holograme, structuri
    state of the art.

    Afacerile Amaliei Nastase nu se opresc insa aici. In portofoliul
    de business se adauga participatii in companii de import-export si
    in companii din domeniul fast food. Potrivit Registrului
    Comertului, ea mai este actionar in cadrul companiilor La Maison
    Consulting, Reims Beverage, Dorocarm si Madelaine Com.

    Criza nu a reprezentat un obstacol pentru Amalia Nastase in
    afaceri. Ea recunoaste ca cea mai dificila decizie pe care a luat-o
    pe timp de criza a fost ” sa investeasca”. Regreta ca nu a riscat
    mai mult, insa crede ca aceasta perioada i-a oferit sansa sa si
    invete “sa ma folosesc de conjuncturi si sa gasesc solutii
    out-of-the-box”. “Sunt domenii pentru care criza este benefica”,
    spune fosta doamna Nastase. Un exemplu in acest sens ar fi
    restaurantele de tip fast-food, care ofera o alternativa pentru
    iesirile la restaurant.

  • O lume de hartie: rochii, barci, avioane si statui

    Ceea ce candva ar fi parut de domeniul fantasticului s-a
    petrecut recent, atunci cand un grup de entuziasti format din Steve
    Daniels, John Oates si Lester Haines a creat avionul de hartie pe
    care l-a lansat in spatiu cu ajutorul unui balon cu heliu.
    Neobisnuitul avion a urcat pana la circa 30.000 de metri, de unde a
    coborat incet, inregistrandu-si cu o camera coborarea.

    Alt entuziast, artistul Frank Bölter, s-a aventurat de data aceasta
    pe Tamisa intr-o barcuta de hartie la a carei confectionare fusese
    ajutat de public. Ambarcatiunea a fost denumita To The World’s End,
    iar lansarea sa la apa a fost un eveniment in cadrul expozitiei de
    arta Drift10 de la Londra. Lucrarile incluse in expozitie au fost
    expuse pe malurile raului care traverseaza capitala
    britanica.

    Asemenea incercari par sa sustina punctul de vedere al unor
    specialisti in domeniul hartiei care sustin ca aceasta, daca este
    proiectata cum trebuie, poate fi un material rezistent, ieftin,
    utilizabil si la altceva decat tiparituri, fie ele publicatii sau
    bani. Si intr-adevar, in ultima vreme hartia a devenit material
    pentru izolarea locuintelor, pentru piese de mobilier, opere de
    arta si chiar articole de imbracaminte. Sa nu uitam nici lucrarile
    de arta: un designer din Los Angeles, Jeff Nishinaka, este cunoscut
    pentru sculpturile sale din hartie (foto) inalte de pana la sase
    metri, pe care le expune in magazine mari, ca Galeriile Lafayette
    din Paris.

    Utilizarea hartiei ca material in industria modei s-a inregistrat
    pentru prima oara in 1966, atunci cand Scott Paper Company din SUA
    a lansat o rochie din hartie igienica si servetele, pusa in vanzare
    la pretul de 1,25 dolari bucata, iar cele jumatate de milion de
    rochii disponibile s-au vandut repede. Au urmat si alte rochii
    confectionate total sau partial din hartie, spre deliciul
    colectionarilor din ziua de azi, care platesc mii de dolari pe un
    exemplar din acele vremuri.

    Rochia de hartie a recidivat anul acesta la Saptamana Modei
    Ecologice de la New York (New York Green Fashion), cand creatorul
    Gary Harvey a prezentat una confectionata din exemplare din
    Financial Times.

  • Calea Victoriei redevine stralucitoare

    Pe 21 noiembrie 2010, magazinul Emporio Armani va deschide usile
    pentru clientii, fideli sau noi, ai brandului, dar si pentru
    curiosi. Brandul este adus pe piata locala de Alsa Fashion Group,
    companie care mai detine franciza si pentru Ermenegildo Zegna, Max
    Mara, Pal Zileri, Marella si Coccinelle, fiind cel mai important
    retailer pe piata de lux din Romania.

    Armani nu este la prima experienta pe piata romaneasca. Pe Calea
    Victoriei a functionat pana in 2008 magazinul de mobila Phylosophy
    Design, cunoscut ca reprezentanta Armani Casa pe piata romaneasca.
    Prin magazinul Phylosophy, oficialii Armani adusesera pe piata
    romaneasca intregul stil de viata gandit de designerul italian care
    a inceput sa produca de peste zece ani tacamuri, pleduri, farfurii,
    pahare sau fete de masa pentru clientii sai.

    Acum, fostul spatiu de 280 de metri patrati al magazinului de
    mobila Phylosophy Design este ocupat tot de Armani, dar sub forma
    unui magazin de imbracaminte, inaugurat de Alsa in urma unei
    investitii de 1,2 milioane de euro. “Ne-a luat mult sa semnam
    pentru ca totul a fost gandit destul de conservator”, spune Daniel
    Rosner, managerul Alsa Boutiques, care a aplicat pentru franciza
    Armani simultan cu aproximativ zece alte companii romanesti.


    2009 a fost un an agitat pe Calea Victoriei. Companiile au
    intrat in silentio stampa, iar cumparatorii incepeau sa se lase
    asteptati. Trecatorii nu faceau mai mult decat sa arunce o privire
    catre vitrinele frumos amenajate ca parte a plimbarii lor prin
    centrul vechi al orasului. Pentru unele nume mari acesta a fost
    inceputul sfarsitului. La inceput a fost Escada. Apoi au urmat La
    Perla, Versace Jeans Couture si Hugo Boss. Anul acesta au urmat Alb
    si Negru si Mariela Burani.

    In aceste conditii, 2010 se vedea in culori destul de sumbre: cu
    toate acestea, cam zece noi magazine s-au deschis in ultimele luni
    pe artera de shopping: un alt Hugo Boss, Belstaff, Helvetansa,
    Maison Haute Horlogerie, Frey Ville, Micri Gold, Cellini si Ferrari
    Store. Surse din piata vorbesc si despre venirea Gucci si Prada,
    insa in cazul acestora informatiile au ramas deocamdata la statutul
    de zvon.

    De ce intra insa aceste companii in Romania acum? Sa fie o
    mutare strategica sau o pozitionare din timp pentru vremurile mai
    bune? “Credem in puterea brand equity-ul Armani, in faptul ca plaja
    larga de produse incluse in linia Emporio Armani este atractiva
    atat pentru clientul de lux aspirational, cat si pentru un client
    versat, cu preferinte clar definite. De asemenea, caracteristicile
    stilistice ale colectiei permit sa targetam un segment demografic
    amplu atat ca varsta, cat si ca pozitionare sociala”, explica
    Daniel Rosner, care se arata optimist, desi anul acesta a fost
    nevoit sa traga obloanele magazinului Mariella Burani, “ca o
    concluzie naturala a intrarii grupului Burani in insolventa la
    nivel international”.

  • Galerie de arta subterana la New York

    Cum amenajarea unei expozitii de arta intr-un asemenea loc este
    ilegala, artistii organizatori sunt zgarciti cu detaliile despre ea
    si despre cum se ajunge in acel loc. Cei ce au avut ideea
    Underbelly Project sunt doi artisti stradali, care si-au prezentat
    proiectul sub pseudonime, Workhorse si PAC, primul dintre ei deja
    consacrat in domeniu, iar celalalt cunoscut doar cititorilor de
    bloguri dedicate artei urbane. Acestia au ales statia de metrou de
    mult abandonata descoperita de PAC cu ajutorul unui explorator
    urban, care i-a propus-o lui Workhorse, artist atras de spatiile
    parasite, pentru a pastra ceva din spiritul existent inainte ca
    lucrarile de arta stradala sa ajunga sa fie luate de acolo de cei
    care cauta sa scoata bani de la colectionari. Odata luata hotararea
    crearii galeriei, cei doi au dat sfara in tara, invitand alti
    artisti stradali.

    Printre cei rugati sa participe la transformarea statiei abandonate
    intr-o expozitie s-au numarat in special artisti americani, dar si
    din alte zone ale lumii, in special din Europa. Chiar si celebrul
    Banksy a fost rugat sa li se alature, dar a refuzat,
    transmitandu-le ca nu doreste sa-si asume riscul. Pe lista
    artistilor cunoscuti au dat curs invitatiei se numara Ron English
    (cea mai recenta lucrare a lui s-a vandut pentru suma de 200.000 de
    dolari), Swoon, Revok ori Patrick McNeill, care face parte dintr-o
    grupare de profil in Brooklyn, Faile.

    Fiecare artist a avut doar patru ore la dispozitie sa-si termine
    opera, nevoit sa lucreze doar cu materialele cu care venise si
    neputand sa se duca sa ia altele daca i se terminau. La proiect au
    luat parte in total 103 de artisti stradali, dintre care multi au
    pictat direct pe peretii galeriei improvizate.

  • Cine mai cumpara haine din catalog si mai ales de ce

    Pe nesimtite, in discursul ultimilor ani – timp in care
    companiile de profil au intrat si pe piata din Romania – a avut loc
    o schimbare: vanzarile din catalog au devenit, incetul cu incetul,
    vanzari prin corespondenta.
    “Ritmul alert pe care il impun deadline-urile tot mai scurte de la
    serviciu si lipsa timpului liber petrecut alaturi de familie sunt
    doar doua dintre motivele principale care ii determina pe oameni sa
    apeleze la cumparaturile online”, spune Ioana Cofaru, director de
    marketing al La Redoute, companie specializata in vanzarea prin
    catalog. Ultimul cuvant spus de Ioana Cofaru reprezinta esenta
    transformarii companiilor care vindeau din cataloage si care au
    apelat in ultimii ani la internet pentru a diversifica modalitatile
    de a ajunge la clienti.

    Cele trei companii, prezente si pe plan local, care pregatesc
    cataloage de produse si le trimit prin posta sunt Quelle (cu o
    cifra de afaceri in 2009 de 13,9 milioane de euro si profit de
    260.000 de euro), La Redoute (cu afaceri de 690.000 de euro in
    2009) si 3Suisses, care s-a lansat in februarie 2010 in Romania.
    Piata comertului prin corespondenta a scazut anul trecut cu circa
    13,5% in lei si cu 25% in euro pana la aproape 15 milioane de euro
    (62,57 milioane de lei) in pofida faptului ca piata a mai castigat
    un jucator. Pentru acest an, companiile sunt optimiste si se
    asteapta la cresteri ale volumelor vandute.



    “La Redoute a avut o evolutie stabila pe piata locala ce i-a
    permis sa se dezvolte pe un trend ascendent de la un an la altul.
    Nu putem nega insa ca asteptarile noastre au fost afectate de
    contextul economic din ultimii doi ani. Unii dintre clienti si-au
    redus bugetele de shopping”, spune Ioana Cofaru. Compania originara
    din Franta si-a inceput activitatea pe piata locala in noiembrie
    2008, “cand exista un singur mare jucator, (Quelle – n.r.) si era o
    reala oportunitate”. Ultimul intrat pe aceasta piata in februarie
    2010, 3Suisses, vine tot din Hexagon si anunta ca “estimarile
    pentru primul an de business au fost deja depasite, si asta in
    pofida unui an agitat din punct de vedere economic”. Insa se pare
    ca tocmai faptul ca anul a fost agitat din punct de vedere economic
    a cauzat cresteri ale vanzarilor celor trei companii. Oamenii si-au
    scazut costurile cu iesirile din casa la cumparaturi, iar in casa
    au rasfoit cataloagele sau au intrat pe internet, unde acestea se
    pot descarca integral.


    Dupa cum spun reprezentantii 3Suisses, cei mai multi cumparatori
    sunt femei, au varste cuprinse intre 20 si 45 ani si venituri peste
    medie. Reprezentantii companiei La Redoute adauga acestui profil si
    un venit lunar mediu al clientei tipice, de circa 400 de euro.
    “Sunt in principal femei cu studii superioare, care nu au foarte
    mult timp liber, si care cauta solutii alternative la shoppingul
    clasic”, spune Ioana Cofaru.
    Acesta este si unul dintre principalele argumente care le convinge
    sa cumpere, desi nu pot proba. Un alt motiv este faptul ca
    produsele pot fi returnate, si contravaloarea lor rambursata, spun
    reprezentantii 3Suisses, care mizeaza in principal pe fidelizarea
    clientilor.

    “Daca produsele noastre vor fi apreciate, clientii vor comanda.
    Astfel am convins deja mii de clienti sa comande produsele
    3Suisses”, explica Mihai Petroff, managing director al Club Chic
    Direct, compania care a adus 3Suisses in Romania si Bulgaria. Desi
    rata de penetrare a internetului este in continuare net inferioara
    celei din Occident, unde acest model de business fuctioneaza deja
    in majoritatea statelor, romanii comanda acum mai mult direct de pe
    site decat din catalog. “E-commerce-ul este preponderent, putin
    peste jumatate din comenzi fiind realizate astfel”, spune Mihai
    Petroff.

    Acest lucru poate fi explicat prin faptul ca cei mai multi
    clienti provin din mediul urban, si in special din Bucuresti.
    “Mediul urban are intr-adevar cea mai mare pondere in ceea ce
    priveste numarul comenzilor. In acest sens, Bucurestiul este
    responsabil de aproximativ 40% din vanzari”, spun reprezentantii La
    Redoute, companie deschisa prima data in Franta, in anul 1928, si
    care este astazi prezenta in 22 de tari.

    Primul lucru pe care il observa un client care rasfoieste un
    catalog sau pagina de internet a celor trei companii observa
    preturi medii mai ridicate decat in magazinele din oras. “Ma mira
    lucrul acesta, as fi zis ca produsele sunt mai ieftine, o data ce
    nu au costuri in plus cu chiria”, spune Giani, o clienta de pe un
    forum de shopping.

  • Amway, intr-o noua perioada pilot

    In centrul Londrei, la cateva sute de metri de British Museum,
    Amway a decis in 2009, cu prilejul aniversarii a 50 de ani de la
    infiintare, sa deschida un centru de retail, unde oricine poate
    intra si poate cumpara produsele companiei, fara a fi distribuitor
    sau client inregistrat. Cochet, situat stradal, chiar pe
    Southampton Row, este cel mai mare Experience Center al companiei
    la nivel european, desi nu este si cel mai vechi. Dupa cum spune
    Candan Corbacioglu, corporate affairs area manager pe Europa in
    cadrul Amway, este un proiect pilot care vrea sa testeze si un alt
    model de business, pe care compania nu l-a mai incercat
    niciodata.


    “Primul client care a trecut pragul acestui centru a fost
    soferul unui autobuz double-decker. In ziua in care am deschis,
    acesta conducea pe Southampton Row si, desi nu exista nicio statie
    in dreptul cladirii noastre, el a oprit autobuzul, a coborat, desi
    avea pasageri, si a intrat foarte fericit in magazinul nostru,
    spunand ca in sfarsit isi va putea cumpara produsele Nutrilite pe
    care nu le mai gasea, pentru ca pierduse legatura cu distribuitorul
    sau. Bineinteles ca toti pasagerii l-au asteptat si din ce am
    vazut, nimeni nu i-a reprosat nimic”, isi aminteste Corbacioglu, nu
    fara a zambi, povestea primului contact direct cu clientii
    centrului din Londra.


    Ce este interesant la acest centru, cu o suprafata de 800 de
    metri patrati, nu este numai faptul ca oricine poate intra si isi
    poate achizitiona produsele din orice gama Amway sau ca aici se pot
    organiza traininguri pentru distribuitori in cele doua sali de
    conferinta cu o capacitate de 12, respectiv 80 de persoane, ci ca
    la parter se gaseste o zona in care exista un salon de hair
    styling, in timp ce la etaj se organizeaza sedinte de machiaj si de
    consiliere pentru ingrijirea tenului. In medie, un client al
    centrului achizitioneaza produse in valoare de 60 de lire sterline.
    Pentru 2010, centrul Amway din Londra estimeaza vanzari de
    aproximativ 1 milion de lire sterline, dintre care aproximativ
    50.000 de lire provin de la clienti neinregistrati in baza de date
    a companiei. Volumul de vanzari estimat pentru 2010 este dublu fata
    de 2009. In fiecare saptamana, peste 1.000 de persoane viziteaza
    centrul Amway, fie ca e vorba de clienti sau distribuitori.

    La nivel mondial, Amway are 13.000 de angajati, 55 de filiale in
    tot atatea tari si peste 3 milioane de intreprinzatori privati.
    Amway opereaza in Europa de aproape patru decenii, compania fiind
    prezenta in acest moment pe aproape 30 de piete de pe batranul
    continent. Sediul principal la nivel european se gaseste in
    Germania , in localitatea Puchheim de langa München. Tot acolo se
    gaseste un alt Amway Experience Center. Primul astfel de centru
    european nu a fost construit insa in Germania, ci in Austria, la
    Viena, in 2003. In Romania, Amway a ajuns in noiembrie 1997.
    “Inceputul a fost greu, dar am crescut mai ales dupa anul 2000”,
    explica George Popescu, branch manager al Amway Romania. Varful
    vanzarilor pe plan local a fost atins in 2008, atunci cand cifra de
    afaceri ajunsese la circa 128 milioane de lei (aproximativ 34,8
    milioane de euro). Ulterior, in 2009, vanzarile au scazut pana la
    25,7 milioane de euro.

    Pentru anul 2010, Amway estimeaza ca va obtine la nivel mondial
    o cifra de afaceri de circa 9 miliarde de dolari (6,5 miliarde de
    euro). Din aceasta, doar o mica parte este reprezentata de
    vanzarile din Romania, care sunt estimate la 24 de milioane de
    euro. Valoarea este ceva mai mica decat cea consemnata anul trecut,
    motivul principal pentru aceasta scadere fiind reducerea puterii de
    cumparare la nivelul pietei locale, sustine George Popescu: “In
    martie am operat o crestere a preturilor de circa 4% pe fondul
    diferentelor de curs valutar. Si cresterea TVA de la 19 la 24 de
    procente a influentat preturile practicate de Amway”. In general
    insa, politica companiei este in acest moment de a mentine
    preturile. “Strategiile de pret sunt comune la nivel european,
    incercam sa nu avem diferente prea mari de la tara la tara”, mai
    spune Popescu despre modul in care se iau deciziile in ceea ce
    priveste pretul produselor comercializate de Amway.