Tag: legalitate

  • Despăgubirile acordate în cazul accidentelor feroviare cresc de 2,5 ori

     “Totalul daunelor-interese care urmează a fi acordate (…) se stabileşte în conformitate cu prevederile legale. În aplicarea prezentului regulament se fixează pentru fiecare călător o limită maximă în lei a echivalentului de 190.000 euro în sumă globală sau sub formă de rentă anuală corespunzătoare acestei sume globale”, se arată într-un proiect de OUG pentru modificarea regulamentului privind transportul pe căile ferate, aprobat printr-o ordonanţă a Guvernului din 2005.

    Sumele sunt acordate persoanelor care rămân lipsite de susţinător în urma decesului călătorului şi faţă de care acesta avea sau ar fi avut obligaţia de întreţinere.

    Suma prevăzută în prezent este de 75.000 euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul New York ridică vârsta legală pentru cumpărarea ţigărilor şi tutunului la 21 de ani

     Această măsură vizează şi ţigările electronice.

    Ea a fost votată de consiliul municipal cu 35 de voturi pentru şi 10 împotrivă.

    “Mulţi fumători încep să adopte acest obicei mortal înainte de 21 de ani” declara în aprilie preşedinta consiliului municipal Christine Quinn, pe atunci candidată la primăria New York-ului, pentru a justifica această măsură.

    “Prin întârzierea vârstei la care copiii noştri şi tinerii adulţi au acces la tutun, diminuăm probabilitatea ca ei să înceapă să fumeze într-o zi”, a adăugat ea.

    Măsura trebuie semnată acum de primar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEDO a decis: Site-urile sunt responsabile legal pentru comentariile lăsate de utilizatori

     Şapte judecători ai Uniunii Europene au stabilit că site-ul de ştiri din Estonia este responsabil din punct de vedere legal pentru comentariile ofensatoare pe care le lasă utilizatorii, informează pcworld.com.

    În ianuarie 2006, Delfi a publicat un articol despre decizia unei companii de feriboturi de a schimba rutele, ceea ce a dus la întârzieri în deschiderea unor drumuri alternative mai ieftine către unele insule. Mai mulţi cititori au scris comentarii jignitoare şi ameninţătoare la adresa companiei şi a proprietarului ei. Drept urmare, proprietarul companiei a dat în judecată Delfi, în aprilie 2006, şi a primit 433 de dolari despăgubiri.

    Reprezentanţii Delfi au argumentat că nu erau responsabili pentru comentarii şi că amenda primită reprezintă o încălcare a legilor Uniunii Europene care garantează libertatea de exprimare. Cu toate acestea, judecătorii au spus că articolul 10 din legea Uniunii Europene permite libertatea de exprimare, atât timp cât acest lucru nu prejudiciază reputaţia unei persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai mari amenzi din lume pentru depăşirea vitezei legale

     1. Finlanda şi Danemarca – nelimitat (Cea mai mare amendă dată până acum: 200.000 dolari)

    Chiar dacă eşti unul dintre cei mai bogaţi oameni din Europa, să dai 200.000 de dolari pentru că ai mers un pic mai repede nu e uşor. Şi asta în 2002, când banii erau bani!

    Atât în Finlanda cât şi în Danemarca, cuantumul amezii este stabilit în funcţie de venitul anual al contravenientului. Ghinionistul care a plătit 200.000 de dolari a fost Jussi Salonoja, care a avut un venit, în anul respectiv, de 11,5 milioane de dolari. Salanoja a fost prins circulând cu 80 km/h într-o zonă în care restricţia de viteză era de 40 km/h. (Faceţi o comparaţie cu recentele cazuri când mai mulţi soferi români au fost prinşi de poliţie circulând cu viteze de Formula 1 – peste 200 km/h).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Canabisul medicinal – un tratament legal, la care pacienţii români nu au acces

    Boglarka Erdei – sau Bogi, cum i se spune în familie – este o fetiţă de 11 ani din Oradea, diagnosticată cu Sindromul Dravet. A avut prima criză la 5 luni, iar până în prezent a făcut tratamente cu peste zece antiepileptice.

    De la 3 ani a avut chiar combinaţii de câte trei astfel de medicamente, iar părinţii au încercat chiar şi dieta ketogenică, un regim alimentar cunoscut ca tratament alternativ pentru epilepsie. “Am încercat toate antiepilepticele în toate combinaţiile şi am ajuns să avem chiar şi opt crize generalizate într-o noapte”, spune Andrea Erdei, mama fetei.

    Bogi e slabă, vorbeşte foarte puţin şi are nevoie de ajutor pentru a merge. O astfel de evoluţie nu este neobişnuită pentru Sindromul Dravet, una dintre cele mai severe forme de epilepsie.

    În întreaga lume, 1 din 40.000 de copii este diagnosticat cu această boală, care debutează în primul an de viaţă, iar cei afectaţi pot avea şi zeci de crize într-o zi, de toate tipurile majore cunoscute – tonico-clonice, atonice, de absenţă, mioclonice, parţiale simple, parţiale complexe – fiecare dintre ele cu manifestări diferite şi cu durate mergând până la câteva ore. Unii pacienţi nu reuşesc să ajungă la o diminuare semnificativă a frecvenţei crizelor nici după administrarea unui cocktail de medicamente antiepileptice. Numărul ridicat de crize le influenţează dezvoltarea, unii dintre aceşti copii pierzând abilităţi importante – nu mai pot mânca, nu mai pot vorbi sau chiar merge.

    Deşi nu foarte numeroase, pentru că gradul de cunoaştere a bolii este redus şi, prin urmare, posibilităţile de diagnosticare timpurie limitate, familiile Dravet au format o comunitate strâns unită, în care îşi împărtăşesc cele mai noi descoperiri legate de epilepsie şi caută împreună soluţii pentru strângerea de fonduri necesare terapiilor şi cercetării.

    Unul dintre subiectele despre care se discută aprins în această comunitate în ultimele luni este canabisul medicinal, considerat o minune de o parte dintre familii. Şi familia Erdei spune că a aflat despre canabisul medicinal în ultimul an şi îşi doreşte ca Bogi să poată încerca tratamentul.

    Însă utilizarea plantei ca medicament este încă la început şi la nivel mondial, iar medicii din România nu au experienţă directă cu canabisul medicinal, chiar dacă, potrivit legislaţiei în vigoare, utilizarea sa este permisă în anumite condiţii.

    Nu este vorba de fumat, aşa cum gândesc multe persoane când aud de canabis, ci de tincturi şi uleiuri speciale sau chiar suc stors direct din controversata plantă.

    “Am aflat de pe internet, cred că filmuleţul lui Jayden a fost primul văzut. Am vorbit cu neurologul de aici, dar acesta, neavând experienţă, nu şi-a exprimat opinia despre utilitatea sa”, a declarat Erdei pentru MEDIAFAX.

    Primele cazuri cunoscute

    Filmul la care face referire mama lui Bogi este bine cunoscut de părinţii copiilor cu Sindrom Dravet din întreaga lume. A făcut înconjurul internetului după ce, în decembrie 2011, a fost difuzat de postul de televiziune Discovery. Este povestea lui Jason şi Jayden David, tată şi fiu din California, care au apărut într-un episod din documentarul “Weed Wars – Războaiele ierbii”. Documentarul serial prezintă activitatea unui producător şi distribuitor de canabis medicinal din California, ai cărui angajaţi încearcă să trateze diferite afecţiuni, printre care şi epilepsia.

    Jayden, afectat şi el de Sindromul Dravet, a avut o reducere semnificativă a numărului de crize încă de la primele doze de tinctură de canabis, concomitent cu diminuarea dozelor de medicamente, ceea ce a încurajat şi alţi părinţi să pornească pe această cale.

    “Nu-mi lăsaţi copilul să moară”, îi spunea, în luna august, tatăl unei fetiţe de 2 ani diagnosticată cu Dravet guvernatorului statului american New Jersey, cerându-i să se pronunţe în favoarea legalizării canabisului medicinal, pe care îl consideră ultima şansă pentru copilul său.

    De aceeaşi formă de epilepsie suferă şi Charlotte Figi, o fetiţă de 6 ani din Colorado, care, la fel ca şi cea din New Jersey, a devenit recent o eroină în presa americană, după ce părinţii ei au povestit, într-o emisiune difuzată de postul de televiziune CNN, cum starea ei s-a îmbunătăţit considerabil după ce au început să-i administreze ulei de canabis.

    Părinţii tuturor acestor copii fac parte dintr-un grup online de discuţii numit Pediatric Cannabis Therapy (Terapie pediatrică cu canabis). Iniţiat de o altă mamă a unui copil cu Sindrom Dravet în februarie 2012, grupul reunea la crearea sa numai şase familii. La sfârşitul lui august 2013, a ajuns la un număr de peste 1.400 de membri, creşterea fiind amplificată semnificativ de apariţiile în presă. Majoritatea acestor membri sunt părinţi ai unor copii cu boli considerate incurabile – diferite forme de epilepsie, inclusiv Dravet, dar şi cancer sau boli neurodegenerative – şi chiar pacienţi adulţi.

    California a fost primul stat american care a legalizat utilizarea de canabis medicinal, în 1996. În prezent, 20 de state americane plus Districtul Columbia permit utilizarea de canabis medicinal, însă probabilitatea ca lista să se extindă e destul de mare având în vedere amploarea dezbaterilor din ultima perioadă.

    La numai câteva zile după schimbul de replici cu tatăl fetiţei cu Sindrom Dravet, guvernatorul din New Jersey, Chris Christie, a anunţat că va susţine legalizarea canabisului medicinal pentru uz pediatric.

    Legislaţia românească permite consumul sub control

    În România sunt cunoscute puţin peste 40 de cazuri de copii cu Sindrom Dravet, însă boala este mult subdiagnosticată, potrivit Asociaţiei pentru Dravet şi alte Epilepsii Rare.

    “Am fost în California în decembrie 2012 şi am văzut câţiva copii cu Dravet aflaţi sub acest tratament. Am văzut cum se ridică din scaunul cu rotile şi reîncep să meargă, cum învaţă să vorbească, pe unii dintre ei părinţii abia încep să îi cunoască cu adevărat, după ce reuşesc să le ţină crizele sub control cu canabis şi să le reducă dozele de medicamente antiepileptice”, a declarat Adela Chirică, preşedintele asociaţiei.

    Legislaţia românească, respectiv Legea 339 din 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, include canabisul, rezina de canabis, extractele şi tincturile de canabis pe lista “plantelor, substanţelor şi preparatelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope care prezintă interes în medicină, supuse unui control strict”.

    Pe de altă parte, Legea 143 din 2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, plasează plantele şi substanţele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conţin asemenea plante şi substanţe – cum sunt canabisul, răşina de canabis şi uleiul de canabis – pe lista “drogurilor”, adică în afara categoriilor “droguri de mare risc” şi respectiv “droguri de risc”.

    Canabisul şi produsele pe baza acestei plante ocupă primul loc în rândul capturilor de droguri din România, conform celor mai recente date oferite de Centrul European pentru Monitorizarea Drogurilor şi Dependenţei de Droguri. Potrivit aceleiaşi surse, în 2010 ponderea celor care au consumat canabis o dată în viaţă a fost de 1,6% în 2010 raportat la totalul populaţiei din România.

    Legea 143 defineşte consumul ilicit de droguri ca fiind “consumul de droguri aflate sub control naţional, fără prescripţie medicală”.

    “Canabisul medicinal poate fi administrat în România pe baza recomandării medicului, respectiv o reţetă securizată, la fel ca orice altă substanţă aflată sub control naţional, cum sunt codeinfosfatul, morfina sau Quarelin ori Fortral”, a explicat pentru Mediafax avocatul Lorette Luca. Ea a adăugat că problemele apar la utilizarea necorespunzătoare a acestora, mai exact prin nerespectarea dozelor prescrise. “Inclusiv în benzinării există la comercializare doze de băuturi energizante ce conţin extract de canabis. Acestea sunt perfect legale”, a mai spus Luca, precizând că acestea au o concentraţie redusă de THC (tetrahidrocanabinol – substanţa activă din canabis cu efecte halucinogene). Legislaţia românească nu prevede însă limitări în privinţa concentraţiei de THC, admite avocatul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectul privind inventarierea arborilor uscaţi din Capitală, aprobat de Consiliul General

     Proiectul prevede că administratorii legali ai domeniului public trebuie să inventarieze golurile din plantaţiile de aliniament, arborii uscaţi, trunchiurile fără coroană şi arborii din genul Populus (plop) aflaţi în condiţii extreme de declin biologic, în termen de 30 de zile, în perioada de vegetaţie a arborilor.

    Inventarierea va trebui să fie însoţită de fotografia fiecărui exemplar, urmând să fie făcută de inspectorii de specialitate ai administraţiilor publice locale, Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement (ALPAB) şi cei ai Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane.

    De asemenea, în momentul în care administratorii legali ai domeniului public întocmesc planul de defrişare şi scoatere a rădăcinilor trebuie să aibă întocmit şi planul de plantare prin care să înlocuiască arborii avizaţi pentru defrişare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bogdan Olteanu, BNR: Dacă CA va decide să cumpere aur, BNR va trebui să aleagă cel mai mic preţ din piaţă

     “Consiliul de Administraţie al BNR, în momentul în care va stabili o regândire a politicii de achiziţii de aur, se va orienta către cea mai bună opţiune de cumpărare. Şi din punct de vedere moral, şi legal, dacă se va ajunge la noi achiziţii, BNR are datoria să cumpere aurul cel mai sigur şi cel mai ieftin. Există o legislaţie, există o piaţă, cu cotaţii internaţionale”, a afirmat Olteanu, solicitat să comenteze declaraţiile recente ale preşedintelui Traian Băsescu.

    BNR nu a mai cumpărat aur de la începutul anului 2001. Rezerva de aur a României este de 103,7 tone, valorând aproximativ 3,5 miliarde de euro la cotaţia actuală a aurului.

    Băsescu a afirmat luni că tot aurul care ar fi extras la Roşia Montană ar putea rămâne în România, cumpărat de BNR, care ar putea beneficia de drept de preempţiune. Şeful statului a adăugat că BNR şi-ar putea mări astfel rezerva de aur, emiţând în schimb monedă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Amenzi de peste 1,3 milioane de lei pentru comercianţii de pâine, în două săptămâni. Ce nereguli au constatat inspectorii ANPC

     În cadrul acestui control, au fost verificaţi 947 operatori economici, dintre care 714 nu respectau prevederile legale din domeniul protecţiei consumatorilor- comercializare, etichetare, prezentare şi publicitate a pâinii şi produselor de panificaţie.

    În total, au fost verificate peste 70 tone de pâine şi produse de panificaţie dintre care 28,6 tone nu se încadrau în prevederile legale în vigoare.

    Astfel, aproximativ 900 de kilograme de pâine şi produse de panificaţie au fost retrase de la comercializare, iar 24 de tone din aceste produse, în valoare de 59.000 de lei, au fost oprite temporar de la comercializare până la intrarea în legalitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zgonea: Putem acţiona legal ca Neamţu să nu mai intre în Parlament. Cei bruscaţi pot depune plângere

     Zgonea l-a criticat pe deputatul Remus Cernea pentru că i-a invitat în Parlament pe trei reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, printre aceştia aflându-se Mihail Neamţu, care, după ce ar fi “bruscat” nişte funcţionari publici, au venit în plenul Parlamentului pentru a protesta în timp ce premierul Victor Ponta vorbea de la tribuna Parlamentului.

    “Din păcate pentru noi, anumiţi parlamentari aleşi prin votul cetăţenilor au impresia că e un fel de casă privată aici şi aduc pe oricine, mint cu neruşinare şi îi aduc în plenul Camerei Deputaţilor. Mai mult decât atât, i-a ajutat să intre, iar unul dintre cei doi colegi pe care dumneavoastră i-aţi intervievat ieri le-a spus agenţilor noştri din Departamentul de Afaceri Interne că este deputat. Avem foarte multe informaţii, putem să facem şi plângere penală, dar nu ăsta este rolul Camerei Deputaţilor. Noi încercăm să găsim soluţii astfel încât fiecare cetăţean al României de bună credinţă să poată să participe la lucrările Camerei Deputaţilor şi să respecte nişte reguli minime ale UE”, a precizat Zgonea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncescu (ASPA): Vrem să extindem programul de adopţie. În cursul ultimei săptămâni, au fost adoptaţi 25 de câini. Nu am avut nici măcar o eutanasiere

     “În mod normal, când o astfel de prevedere legală privind eutanasierea intră în vigoare, trebuie să dăm posibilitatea celor care vor să ia câini să poată veni să-i ia”, a declarat, miercuri, Răzvan Băncescu.

    Reprezentantul ASPA a precizat că, într-o primă etapă, va fi extins orarul în zilele deja stabilite pentru adopţie, respectiv luni, miercuri şi vineri, iar ulterior, în funcţie de resursele umane, programul de adopţie va fi extins marţi şi joi.

    “Trebuie să găsim resurse să extindem programul de adopţii, şi aici vorbesc de resurse umane, pentru că e nevoie de o persoană care să înregistreze toate formulare”, a adăugat Băncescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro