Cel mai prost platit (daca se poate spune asa) jucator de fotbal
raportat la rezultatele obtinute este, probabil, Wayne Rooney –
care a marcat in ultimele momente din Premier League in Liga
Campionilor.
Conform Futebol Finance, primii zece din varful listei de 50 de
fotbalisti superplatiti castiga impreuna 84,4 milioane de lire
sterline, adica aproape 100 de milioane de euro.
Nu mai putin de 3,3 milioane de romani au urmarit in aceasta
vara finala Cupei Mondiale de Fotbal, jucata intre Olanda si
Spania. Difuzarea competitiei a adus postului public de televiziune
o crestere sensibila a numarului de telespectatori in intervalul de
maxima audienta – aproape 100.000.
A fost un “aspirator” de investitii in publicitate, asa cum
sunt, de altfel, majoritatea competitiilor internationale de gen.
Observatia este valabila insa doar in cazul evenimentelor care au
in centru “sportul rege”, pentru ca, in rest, interesul fata de
alte sporturi ramane relativ scazut, chiar daca este vorba
competitii internationale. Licentele de difuzare sunt destul de
scumpe, iar romanii incep sa devina din ce in ce mai selectivi cu
programele pe care le urmaresc, asa ca fiecare investitie trebuie
atent calculata inainte de a fi facuta.
Spre exemplu, nicio televiziune nu a fost interesata sa cumpere
licenta de difuzare a meciului de box in care Lucian Bute isi apara
pentru a sasea oara titlul mondial la categoria sa de greutate. Si
luna trecuta a mai avut loc un eveniment important, care nu a
reusit nici el sa starneasca interesul statiilor TV din Romania –
Campionatul Mondial de Gimnastica, desfasurat in Olanda. Mai mult
decat atat, Televiziunea Romana a inceput sublicentierea unor
competitii deja aflate in portofoliu, dintre care cele mai
importante sunt Jocurile Olimpice din 2012, Mondialele de Fotbal si
competitiile de patinaj. Formula 1 mai atrage ceva interes, insa si
acesta este moderat.
“Si bugetele de investitii ale statiilor TV au scazut, asa ca
ele trebuie sa aleaga unul sau doua evenimente pe care sa le
cumpere si care au cel mai mare potential de a amortiza
investitiile prin achizitie de publicitate”, spune Carmen Lixandru,
managing director al agentiei de media buying Mediacom. Tocmai de
aceea, subliniaza ea, exista o problema reala la competitiile
sportive, altele decat cele din fotbal si in special fotbal
international, pentru ca nu reusesc sa stranga suficienta audienta
incat sa compenseze investitiile.
Au fost si cazuri cand televiziunile au iesit in pierdere dupa
ce au cumparat licentele pe bani grei, inainte de venirea crizei si
prabusirea pietei de publicitate, fiind apoi nevoiti sa vanda
reclama la preturi sub cele estimate initial. Totusi, evenimentele
internationale nu raman nevandute, pentru ca atrag clientii mari,
care nu vor renunta la investitiile in publicitate niciodata,
indiferent de fluctuatiile de pret sau de evolutia domeniului.
Maria Apostol, PR and Corporate Affairs Director la PRO TV,
nuanteaza putin explicatia privitoare la diferentele atat de mari
dintre tipurile de competitii sportive si gradul de interes
suscitat: “Pe primele 10 locuri din punctul de vedere al
interesului se afla un singur sport, fotbalul. In cazul galei lui
Lucian Bute, va asigur ca ea ar fi fost de foarte mare interes daca
ora de start ar fi fost in prime time-ul european. Boxul are marele
avantaj al pauzelor dese si scurte, excelente momente de
advertising la audienta mare. Fotbalul, cel bine ales si din pacate
scump, este coplesitor ca audienta de program, dar nu la fel de
atractiv ca performanta de rating in pauza publicitara”.
Tarifele la care companiile cumpara reclama in astfel de pauze
publicitare intra intr-o categorie speciala si “suporta o taxa
premium, in functie de importanta evenimentului”, explica Apostol.
Carmen Lixandru adauga ca, in genere, preturile sunt cu 40-50% mai
mari decat cele normale atunci cand este vorba despre evenimente
internationale, in timp ce in cazul evenimentelor interne,
diferentele sunt destul de mici. De asemenea, competitiile
internationale au loc la un interval mai mare de timp, ceea ce
reprezinta un alt factor ce le face mai atractive.
Gazzetta dello sport a alcatuit un top al jucatorilor de la Cupa
Mondiala a caror cota a explodat in timpul turneului din Africa de
Sud. De la Mascherano la Neuer, de la olandezul Van der Wiel la
algerianul Belhadj, de la neamtul Ozil, la japonezul Honda! VEZI
TOPUL celor mai spectaculoase “cresteri” de la Mondiale!
Cititi mai multe pe www.prosport.ro
Cititi mai multe pe www.prospor.ro
Acesta a mai precizat ca Romania a primit cu perplexitate criza, fiind din nou surpinsa nepregatita de conjunctura internationala. Stoicoviciu spune ca romanii au abilitatea de a se adapta la orice schimbare, dar nu o fructifica la maximum.
"Un al doilea element e diversitatea. Ar fi gresit sa ne uitam la criza ca un tot unitar. Sunt sectoare care sunt foarte afectate si altele care nu au o evolutie ciclica si au fost afectate mai putin. Exista servicii care au o cerere mai redusa si altele care au cerere mai mare. Cei care vor trece peste criza vor fi cei care se vor adapta cel mai repede la conditiile existente din piata si vor tine cont si de elementul diversitate.”
Aflati mai multe despre problemele cu care se va confrunta Romania in perioada urmatoare aici.
„Clientii traditionali ai distribuitorilor de birotica si papetarie au redus drastic bugetele de achizitii, concentrandu-se pe produsele esentiale si, de preferinta, de la cat mai putini furnizori. Noi am largit gamele de produse disponibile, ceea ce ne-a permis sa ne mentinem vanzarile pe o tendinta pozitiva”, declara Dan Popa, directorul general al Depozitului de Papetarie. Topul vanzarilor, ca volum, este condus de hartia de copiator, plicuri si tonere.
Portofoliul companiei are aproximativ 12.000 de produse din mai multe categorii. „Extinderea gamei noastre de produse s-a reflectat cel mai mult pe segmentele de produse de curatenie si rechizite scolare, ceea ce a condus la o usoara crestere a volumului livrarilor, in timp ce valoarea comenzilor a ramas constanta”, a explicat Dan Popa.
In perioada aprilie-iunie numarul de clienti a crescut usor in raport cu aceeasi perioada a anului trecut. In ceea ce priveste estimarile pentru acest an, Depozitul de papetarie isi mentine planul de a realiza o cifra de afaceri de 7,2 milioane euro, mizand, in plus fata de realizarile de pana acum, pe faptul ca vanzarile revin la nivelurile normale in august si septembrie, cand incep aprovizionarile pentru noul an scolar, respectiv pentru reluarea activitatii in companii, dupa perioada de vacanta. "Practic, cea de-a doua jumatate a anului este cea mai buna pentru vanzari, iar noi intram in aceasta perioada cu o oferta greu de egalat, ca diversitate si viteza de livrare", declara Popa.
Depozitul de Papetarie este un business cu capital 100% romanesc, infiintat in 1998. Cu peste 8.000 de clienti si o cifra de afaceri de 7,2 milioane euro anul trecut, Depozitul de Papetarie vizeaza anul acesta consolidarea businessului si cresterea numarului de clienti.
Cresterea de numai 1,5% pe care au inregistrat-o companiile de asigurari in primele trei luni ale anului i-a trezit pe cei care le administreaza si i-a determinat sa caute, fiecare cum a stiut, masuri sa se replieze in fata riscurilor pe care le ridica criza. Starea de panica si teama care i-a cuprins pe clienti a fost un hop important pe care asiguratorii l-au avut de trecut – trebuia, pe de o parte, sa atraga noi clienti, si pe de alta parte (si mai important), sa-i pastreze pe cei deja existenti. Dupa ce in primul trimestru s-au confruntat cu primele efecte serioase ale crizei, companiile de asigurari au inceput sa aplice diferite metode, cu care sa combata ce au vazut ca este mai periculos la propriul business.
Astra Asigurari, spre exemplu, compania care ocupa locul patru pe piata de asigurari generale, a marsat pe segmentul asigurarilor de cladiri si bunuri (property). Aceasta strategie i-a adus in primul semestru al anului o crestere de 314,6%, pana la 106,5 milioane de lei. Un alt exemplu este liderul pietei de asigurari de sanatate, Eureko, care a renuntat la vanzarea de polite RCA, pe care le avea inca din 2004, anuntand, in schimb ca, din toamna, isi va innoi portofoliul de produse. Un rol important in noul portofoliu il vor avea planurile financiare pentru copii.
Si Omniasig a fost nevoita sa sa recurga la concesii – a renuntat la asigurarile de credite si garantii, pentru ca erau prea riscante. Efectul imediat a fost ca in primul semestru subscrierile au scazut cu 3%, pana la 596 de milioane de lei. Pe de alta parte, rata daunei pe segmentul auto a scazut de la 81%, in 2008, la 78,35%, in primele sase luni din 2009, datorita unor masuri precum majorarea tarifelor, cresterea francizelor sau rezilierea anumitor contracte.
Pentru ING Asigurari de Viata, liderul pietei de profil, 2009 a insemnat, pana acum, eforturi sustinute pentru retentia clientilor. “Retentia este focusul principal in aceasta perioada, in care este foarte greu sa castigi clienti noi, veniturile sunt in scadere, iar clientii au nevoie de lichiditati pe termen scurt”, spune Cornelia Aurelia Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata. Rezultatul acestei orientari a fost incurajator pentru ING – rata rezilierilor s-a injumatatit in trimestrul al doilea, fata de primul trimestru, de la 2% la 1% pe luna, din totalul contractelor in vigoare.
Segmentul asigurarilor de viata, in general, a fost marcat anul acesta de cresterea ponderii produselor traditionale, cu componenta garantata, in defavoarea celor de tip unit linked, unde gradul de risc este mai mare. Daca la ING , spre exemplu, in al doilea trimestru al anului trecut 62,25% dintre politele vandute erau cu componenta investitionala si restul produse traditionale, anul acesta, doar 40% dintre asigurarile vandute au fost de tip unit linked.
Tendinta generala de scadere a vanzarilor pe segmentul de produse cu componenta investitionala a dus la o contractare a pietei de asigurari de viata, care a inregistrat o scadere de 2,9%, comparativ cu perioada similara a anului trecut. Ponderea este o medie intre scaderea inregistrata pentru produsele traditionale (1,98%) si cele unit linked ale caror vanzari au scazut cu putin peste cinci procente. Cu toate acestea, in ceea ce priveste intentiile de achizitie ale clientilor, se manifesta o tendinta pozitiva, dupa cum arata un studiu Mercury Research, din iulie 2009. Astfel, intentia de achizitie pentru asigurarile de viata a crescut la 17% fata de 14% in noiembrie 2008, in timp ce pentru pensiile facultative aceasta este in prezent de 13% fata de 11% in noiembrie 2008.
Apele sunt mai linistite sub barca asigurarilor generale, unde volumul de prime brute subscrise a crescut cu 7,58% in primul semestru al anului, fata de primul semestru din 2008. Acest segment a fost puternic sustint de asigurarile obligatorii de raspundere civila auto. Astfel, politele RCA au crescut cu 14,41% in primul semestru din acest an, in timp ce politele Casco au scazut cu 2,11% in termeni reali. Angela Toncescu, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, apreciaza insa ca, in aceste conditii, evoluta pietei de asigurari este buna. “Datele provizorii pentru primul semestru al acestui an arata ca piata româneasca de asigurari se inscrie in tendintele manifestate la nivel global inca din partea a doua a anului 2008, in ceea ce priveste activitatea de subscriere”, precizeaza Toncescu.
Au fost si companii de asigurari pentru care primele sase luni ale anului au adus cresteri neasteptate ale afacerilor. Cu un plus de 62%, pana la 411 milioane de lei, si o crestere de 70,1% pe segmentul casco (in ciuda evolutiei generale a pietei), conducerea Astra Asigurari se poate declara multumita. Cu toate acestea, Radu Mustatea, directorul general Astra Asigurari, ramane atent la principalele pericole care ii pandesc acum pe asiguratori. Cele mai importante sunt continuarea tendintei de crestere a daunalitatii, avansul ratei platilor neachitate la asigurarile generale si majorarea rascumpararilor la asigurarile de viata.
Principala intrebare care se ridica dupa aceste rezultate este daca ele se vor mentine si in a doua jumatate a anului, care, din punct de vedere economic, se anunta poate chiar mai grea decat prima. Daca pana anul trecut piata de asigurari a crescut de la an la an, atat pe segmentul de asigurari generale, cat si pe asigurarile de viata, 2009 ar putea insemna primul an pe minus.
Cu peste 100.000 de investitori, bursa locala poate parea una dintre cele mai importante din regiune. Tranzactiile de doar cateva milioane de euro pe zi arata insa ca doar cateva mii dintre acesti investitori sunt activi, cea mai mare parte fiind in fapt “cuponari”, ajunsi la bursa in urma procesului de privatizare in masa din anii ‘90, cand cupoanele de privatizare au devenit actiuni la societati listate la Bursa de Valori.
Cum arata acum cei care investesc la bursa si, mai ales, cine sunt cei care ar putea contribui la relansarea pietei? “Se poate incepe o investitie si cu un venit mediu de 500 euro pe luna. Din aceasta suma, aproximativ 10% se pot duce lunar spre bursa; nu e mult, dar este un inceput”, este de parere Nicolae Pascu, presedintele societatii de administrare STK Financial. “Bursa este deschisa pentru oricine. Tehnic, nu exista bariere legate de venituri, practic insa, se poate vorbi despre investitii incepand de la venituri lunare de cel putin 500 euro”, spune si Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest.
Poate mai importante decat veniturile sunt economiile viitorului investitor – mai exact, banii de care un investitor se poate dispensa pentru o perioada de cel putin un an sau doi, pentru care nu are facute planuri si, mai ales, banii pe care isi poate permite sa ii piarda. Validitatea acestei ultime afirmatii a fost confirmata de actuala criza financiara, care a dus la o scadere a actiunilor de peste 50% in anumite intervale de timp. Mai exact, investitorul trebuie sa plaseze la bursa acei bani de care nu are nevoie imediata, pentru a nu fi nevoit sa vanda pe minime si pentru care poate astepta un an sau mai multi sa isi recupereze pierderile. “Conteaza mai putin cat castigi intr-o luna, este mult mai important cat poti economisi. Din banii ramasi disponibili dupa achitarea tuturor cheltuielilor, cred ca la bursa ar trebui sa mearga cam 40%, maxim 50%. Daca disponibilul este mai mic de 100.000 de euro, e cam greu sa faci o investitie la bursa”, argumenteaza Rares Nilas, presedintele societatii de brokeraj BT Securities, adaugand ca 40.000 de euro este suma cu care se poate incepe o investitie pe piata de capital.
Educatia financiara este asezata de unii dintre brokeri pe primul loc ca relevanta, inainte chiar de nivelul veniturilor, intre conditiile pentru inceperea investitiei la bursa. “Sarac fiind, investitorul nu trebuie sa creada ca daca investeste azi la bursa, maine se poate imbogati”, declara Nicolae Pascu de la STK Financial. “Romanii nu duc lipsa de bani, ci de educatie financiara. Toata lumea stie ca banii nu sunt niciodata suficienti, intotdeauna se gasesc modalitati de a-i cheltui. Putini isi pun insa problema ce pot face cu banii care le-au ramas dupa achitarea cheltuielilor sau cum pot obtine o sursa suplimentara de venit pentru anii de pensie”, continua Pascu.
“Cand intri la bursa trebuie sa ai scopuri precise. Trebuie sa depui un efort, sa te documentezi si sa iti construiesti o strategie de investitii, care pe masura ce inaintezi in varsta devine tot mai prudenta”, explica Pasol de la Intercapital.
Dupa parerea brokerilor, cu cat intri mai devreme la bursa, cu atat e mai bine, pentru ca tineretea da investitorului un interval mai lung de timp in care sa isi poata recupera eventualele pierderi. Cand este tanar, investitorul are un apetit si o rezistenta la risc mult mai ridicate si, ca atare, are sanse sa obtina profituri mai mari.
Cel mai devreme pentru investitia la bursa este, potrivit brokerilor, varsta de 20 de ani. “Varsta de 20 de ani este cea mai buna pentru inceperea investitiilor. Pana la 30 de ani, daca ai avut o strategie buna, poti ajunge sa ai mai multi bani decat restul persoanelor de varsta ta”, crede Pascu. “Se poate incepe chiar din perioada facultatii, cand studentul are destul timp liber pentru a urmari piata si pentru a se documenta”, adauga Pasol.