BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Arobs a finalizat cea mai mare majorare de capital social a unei companii tech de la Bursa de Valori Bucureşti. Grupul a atras 29 mil. euro

    Arobs Transilvania Software (simbol bursier AROBS), cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursa de Valori Bucureşti, a anunţat încheierea cu succes a operaţiunii de majorare a capitalului social în data de 10 iulie 2024, prin intermediul căreia a atras 28,7 milioane de euro. Procesul a constat în două etape – prima, în care acţionarii existenţi au subscris pe baza drepturilor de preferinţă, şi a doua, în care noi investitori instituţionali locali şi internaţionali au subscris în cadrul unui plasament privat. Preţul final pe acţiune pentru ambele etape a fost stabilit la 0,82 lei, conform unui comunicat de presă.

    „Suntem încântaţi de succesul acestei majorări de capital, care ne permite să continuăm strategia noastră ambiţioasă de creştere, prin M&A şi prin expansiune internaţională. Interesul ridicat din partea investitorilor instituţionali demonstrează încrederea acestora în viziunea şi capacitatea noastră de a dezvolta şi consolida poziţia AROBS pe pieţele globale. Sectorul în care activăm, IT&C, joacă un rol crucial în transformarea şi modernizarea industriilor la nivel global şi cred cu tărie că AROBS este bine poziţionată să facă parte din această schimbare”, a declarat Voicu Oprean, fondator şi CEO al Arobs.

    Datorită interesului semnificativ din partea investitorilor instituţionali în cadrul plasamentului privat, oferta a fost suplimentată cu acţiuni existente. Astfel, pe parcursul ofertei, au fost vândute un total de 174.258.721 de acţiuni noi, împreună cu 56.546.000 de acţiuni existente oferite spre vânzare de acţionarul majoritar, Voicu Oprean, direct şi prin Cabrio Investments. Această suplimentare a ofertei cu acţiuni existente a fost realizată şi pentru a creşte free-float-ul companiei.

    „Fondurile atrase vor contribui la derularea în continuare a investiţiilor noastre în cercetare şi dezvoltare, prin care vizăm introducerea în piaţă de soluţii inovatoare care să îmbunătăţească eficienţa şi să stimuleze creşterea afacerilor. Echipele noastre sunt pregătite să valorifice oportunităţile oferite de noile tehnologii emergente, precum şi prin intermediul parteneriatelor strategice pe care le avem în vedere la nivel global. Suntem încrezători că, prin viziunea noastră şi cu sprijinul investitorilor, vom continua să creştem şi să inovăm, aducând valoare adăugată”, adaugă CEO-ul.

    Majorarea de capital a Arobs a atras 8 investitori instituţionali locali şi internaţionali, care au subscris peste 96% din acţiunile oferite în cadrul operaţiunii. Astfel, operaţiunea care se finalizează azi este cea mai mare majorare de capital pentru o companie publică din sectorul IT şi prima majorare de capital a unei companii din această industrie în care majoritatea semnificativă a capitalului a fost subscris de investitori instituţionali. În urma acestei tranzacţii, Voicu Oprean deţine direct 50,6329% din capitalul social al companiei.

    Capitalul atras va sprijini continuarea strategiei de creştere a Arobs prin achiziţii de noi companii şi creştere organică. Astfel, sumele atrase în cadrul majorării de capital, împreună cu alte surse potenţiale de finanţare, vor fi utilizate pentru dezvoltarea şi consolidarea grupului.

    Compania va utiliza fondurile atrase pentru a achiziţiona companii care demonstrează existenţa unor sinergii şi sunt uşor de integrat în cultura sa, cu un portofoliu robust de clienţi şi un indicator EBITDA solid, şi pentru a se extinde în Europa, America de Nord şi Asia. O mică parte din fonduri va fi folosită pentru capital de lucru, în vederea susţinerii creşterii organice, dar şi pentru a genera noi produse/soluţii de tip greenfield.

    „Arobs analizează în prezent mai multe ţinte potenţiale de achiziţie, cu o cifră de afaceri agregată de aproximativ 18,4 milioane de euro şi o marjă EBITDA aproximată pentru 2023 în linie cu cea a grupului. Companiile-ţintă operează în servicii software, produse software de management al flotelor şi soluţii de business. Zonele geografice vizate sunt România, Germania, Austria, Elveţia, Turcia, Marea Britanie şi Serbia”, reiese din comunicat.

    Aceasta a fost cea de-a doua majorare a capitalului social efectuată de Arobs la Bursa de Valori Bucureşti şi prima după transferul acţiunilor sale pe Piaţa Principală în data de 25 septembrie 2023. Primul plasament privat, din octombrie 2021, a fost de aproximativ 15 milioane de euro şi a atras, în foarte mare majoritate, investitori de retail. În urma atragerii de capital din 2021, Arobs a efectuat 10 achiziţii, până la data curentă.

    Operaţiunea de majorare a capitalului social a fost intermediată de BT Capital Partners. Filip & Co a acţionat în calitate de consilier juridic pentru Arobs.  

     

  • Bursă: Olandezii care controlează DN Agrar, cea mai mare fermă zootehnică integrată din România, au vândut 6,1% din firmă investitorilor de la Bursa de Valori Bucureşti, prin tranzacţii accelerate prin care este majorată astfel lichiditatea. TradeVille, intermediar

    Compania olandeză A.M. Advies B.V. a ajuns la o deţinere de 68% din capitalul social al DN Agrar (simbol bursier DN), care administrează cea mai fermă zootehnică integrată din România, prin vânzarea a 6,1% investitorilor de la Bursa de Valori Bucureşti într-un plasament privat accelerat intermediat de TradeVille şi prin care se îmbunătăţeşte astfel lichiditatea pe acest emitent.

    Astfel, potrivit datelor BVB, preţul de închidere al plasamentului privat a fost de 1,5 lei, în scădere cu 6,25% faţă de cel de închidere de pe piaţa Regular de la închiderea precedentă, fiind vândute 9,7 milioane de acţiuni. Olandezii au anunţat într-un raport că oferta a constat într-un număr de până la 12 milioane de acţiuni.

    “Oferta a fost finalizată în data de 10.07.2024. Acţionarul Vânzător a vândut în cadrul Ofertei un număr total de 9.699.601 acţiuni ordinare ale Societăţii. Acţionarul Vânzător informează că tranzacţia a fost realizată cu scopul de a sprijini creşterea lichidităţii acţiunilor DN AGRAR, în legătură directă cu strategia pe termen lung a companiei asumată la listarea pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. Societatea nu va încasa niciun venit ca urmare a Ofertei desfăşurate. S.S.I.F. TRADEVILLE S.A. a acţionat în calitate de Intermediar în legătură cu Oferta. În cadrul Ofertei, acţiunile au fost oferite unui număr mai mic de 150 de persoane fizice sau juridice, altele decât investitori calificaţi, pe stat membru, în temeiul excepţiilor de la obligaţia de a publica un prospect prevăzute la art. 1 alin. (4) din Regulamentul UE privind prospectul”.

    DN Agrar are o capitalizare bursieră de 254 mil. lei după ce în ultimul an acţiunile au urcat cu 111%. De la începutul lui 2024 acţiunile s-au apreciat cu 21% pe tranzacţii de 54 mil. lei.

    Miriam Andrei, director general TradeVille, a spus: Finalizarea cu succes a acestui plasament privat accelerat, printre cele mai mari din piaţa AeRO, confirmă poziţia noastră pe acest segment.

    “Acest succes este o dovadă clară a încrederii pe care clienţii noştri o au în TradeVille şi în capacitatea noastră de a livra rezultate. Felicităm DN Agrar Group S.A. pentru iniţiativa de a face un plasament privat accelerat pentru a creşte lichiditatea acţiunii şi le urăm succes în îndeplinirea obiectivului de a se transfera pe piaţa principală a BVB. Baza noastră de clienţi este în continuă creştere, iar apetitul ridicat pentru oferte ne arată că investitorii au încredere în serviciile noastre şi în expertiza pe care o aducem pe piaţa de capital. Invităm toţi investitorii mari şi toate companiile care au demonstrat performanţă şi care au nevoie să vândă un volum mare de acţiuni, să ia în considerare acest tip de ofertă. Plasamentele private accelerate reprezintă o soluţie eficientă şi rapidă pentru a răspunde necesităţii de lichiditate într-o piaţă unde aceasta poate fi uneori limitată. O astfel de ofertă se poate organiza şi într-o săptămână, asigurând dinamismul de care avem nevoie pentru o piaţă în continuă dezvoltare. De 30 de ani inovăm şi ne adaptăm serviciile pentru a răspunde cât mai bine nevoilor clienţilor noştri, consolidându-ne astfel poziţia pe segmentul intermedierilor de oferte dedicate pieţei de retail”.

    DN Agrar a anunţat recent că în prima jumătate a acestui an a livrat o cantitate de lapte cu 17% mai mare decât în primele şase luni din 2023. În S1/2024, compania a livrat 32,2 milioane de litri de lapte, faţă de 27,5 milioane de litri în S1/2023. Cantitatea de lapte a fost mai mare în fiecare din cele şase luni. Aşteptările analiştilor arată o probabilitate mare de îmbunătăţire a rezultatelor în cursul acestui an, în condiţiile în care preţul laptelui s-a stabilizat.

    Veniturile şi profitul net din T4/2023 şi T1/2024 au mers în jos ca urmare a efectului de bază faţă de perioadele similare din urmă cu un an, când preţul laptelui în România ajunsese la maxime istorice.

    Afacerile grupului au scăzut cu 9% în T1/2024 faţă de T1/2023, până la 40,3 mil. lei, fiind influenţate pe de o parte de scăderea preţului laptelui cu circa 25%, iar pe de altă parte de creşterea cantităţii de lapte vândute, în principa, ca urmare a investiţiilor în creşterea capacităţii de producţie, atât prin achiziţia de vaci de lapte, cât şi prin investiţii în eficientizarea fluxului de producţie.

    Grupul avea la T1/2024 peste 14.500 de vaci, atât vaci de lapte, cât şi tineret bovin. Ferma Straja, proiect planificat a fi finalizat în 2027, va avea o capacitate de 5.000 de vaci, iar compania se aşteaptă să sprijine dublarea afacerii până la finele anului 2027/începutul anului 2028​.

  • Noi resurse pentru start-up-urile tech din Europa de Sud-Est: BrightCap Ventures din Bulgaria lansează al doilea fond în valoare de 60 de milioane de euro. Banii provin inclusiv din fonduri PNRR din România

    BrightCap Ventures, fond de capital de risc cu sediul în Sofia, a finalizat prima închidere a noului său fond care vizează în total o sumă 60 de milioane de euro. Resursele celui de-al doilea fond BrightCap provin atât din capital public, gestionat de Fondul European de Investiţii (FEI), cât şi din capital privat – peste 30% vine de la investitori individuali şi corporativi noi şi existenţi. În plus, BrightCap Fund II este primul fond de capital de risc care a atras fonduri din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) din două ţări, Bulgaria şi România.

    “Suntem încântaţi să continuăm parteneriatul cu antreprenori incredibili din regiunea noastră şi din diaspora din străinătate. Primele investiţii din Fondul II sunt deja în etapele finale şi abia aşteptăm să împărtăşim la ce am lucrat odată ce acestea sunt finalizate”, a declarat Elina Halatcheva, managing partner BrightCap Ventures.

    Noul capital va fi investit în start-up-uri tech din Europa de Sud-Est, regiune de unde în ultimii ani au pornit o serie de poveşti de succes la nivel global în ultimii ani. Fondat de o echipă diversă, care combină experienţă antreprenorială, în domeniul tehnologiei avansate şi în investiţii, obiectivul BrightCap este de a ajuta start-up-urile de tehnologie din Europa de Sud-Est să se extindă pe pieţele din Europa de Vest şi SUA.

    Cu primul său fond, BrightCap a validat această teză. Investiţiile sale notabile includ platforma de colaborare pentru stocare LucidLink, care a strâns recent o rundă de finanţare de tip serie C de 75 de milioane de dolari, platforma enterprise Pliant, care a fost recent achiziţionată de IBM, precum Enview – pionierul în domeniul AI pentru date spaţiale 3D, achiziţionat de Matterport. Din primul fond, BrightCap a investit în total în 22 de start-up-uri, din care a făcut 5 exit-uri, suma investită în runde follow-on fiind de peste 150 de milioane de dolari.

    “BrightCap II este un nou pas incitant pentru noi – un fond de amploare mai mare, cu o sferă de acţiune mai largă şi ambiţii chiar mai mari decât primul nostru fond. În acelaşi timp, filozofia noastră de a lucra cu fondatori cu expertiză tehnică profundă şi cunoştinţe de domeniu, cu acoperire globală încă de la început, nu s-a schimbat. Ne menţine ancoraţi în era AI, unde oportunităţile par să fie peste tot, dar câştigătorii tehnologici de durată pot fi construiţi de puţini”, a spus Georgi Mitov, managing partner BrightCap Ventures.

    Cu cel de-al doilea fond, BrightCap îşi propune să se bazeze pe experienţă acumulată şi să investească în companii tehnologice unice, scalabile la nivel global şi cu impact, născute în Europa de Sud-Est. Cele trei verticale prioritare în care va investi BrightCap sunt: – viitorul muncii, sănătatea digitală şi fintech. Majoritatea tichetelor de investiţii iniţiale vor fi direcţionate către etapele pre-seed şi seed şi se vor situa în intervalul de 400.000 de euro şi până la 3 milioane de euro.

    “Industria tehnologică se află într-un moment crucial. Cu BrightCap II, avem oportunitatea de a capta următoarea generaţie de companii definitorii de categorie din regiunea noastră şi de a le cultiva spre succes. Aştept cu nerăbdare să aduc experienţa mea în tehnologie pentru întreprinderi în sprijinul start-up-urilor din Europa de Sud-Est pentru a-şi scala afacerile şi a ajunge pe pieţele globale”, a menţionat Diana Stefanova, care s-a alăturat recent echipei ca venture partener după 16 ani în cadrul Vmware.

    BrightCap II este finanţat de Uniunea Europeană – NextGenerationEU cu sprijinul financiar al Guvernului Bulgariei în cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă al Bulgariei şi cu sprijinul financiar al Guvernului României în cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă al României.

  • UniCredit vrea să se finanţeze cu 300 mil. euro de la Bursa de Valori Bucureşti printr-o emisiune de obligaţiuni adresată marilor investitori. Alpha Bank, intermediar

    UniCredit, a şaptea bancă de pe piaţa locală în funcţie de active, a anunţat aprobarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a prospectului privind emiterea de către instituţia de credit a unor obligaţiuni negarantate, de rang senior, dematerializate, în valoare de maximum 300 de milioane de euro la Bursa de Valori Bucureşti.

    „Obligaţiunile vor fi emise în denominările stabilite de Emitent, cu rezerva faptului că denominarea minimă a fiecărei Obligaţiuni va fi de 100.000 EUR (sau echivalentul în lei sau dolari americani al acestei sume)”, conform prospectului aprobat de ASF.

    Banca spune că fondurile nete din fiecare emisiune de obligaţiuni vor fi utilizate în scopurile generale de finanţare ale emitentului. Dacă, în ceea ce priveşte o anumită emisiune, există o anumită utilizare identificată a fondurilor, acest lucru va fi menţionat în Termenii Finali aplicabili. Bondurile vor avea scadenţe de până la zece ani, Alpha Bank urmând să fie intermediar.

    „Dobânda fixă va fi plătită la data sau la acele date decise de către Emitent şi la răscumpărare şi vor fi calculate baza perioadei (în zile) pentru Calculul Dobânzilor aleasa de Emitent: Obligaţiunile cu rata variabila vor acumula dobânzi la o rată determinata pe baza unei rate de referinţă afişată pe pagina convenita a unui serviciu de cotaţie comercială”.

    La 286 de milioane de euro au ajuns profitul net din operaţiunile din România ale grupului italian în 2023, în urcare cu 44% faţă de anul precedent ca urmare a creşterii creditării şi veniturilor.

    La rândul lor, veniturile au urcat datorită câştigurilor din dobânzi şi din comisioane, ajungând la 632 de milioane de euro, plus 21,5%. Banca a raportat venituri nete din dobânzi de 432 de milioane de euro, mai mari cu 24%.

     

  • Începe petrecerea investitorilor în cripto. Preţul Bitcoin se pregăteşte să spargă toate recordurile

    Bitcoin nu a atins vârful ciclului său actual de creştere şi este probabil să depăşească maximul istoric în acest an, potrivit unui raport de cercetare publicat recent de CCData.

    Bitcoin a atins un maxim istoric de peste 73.700 de dolari în martie, dar de atunci a fost tranzacţionat într-un interval cuprins între aproximativ 59.000 şi 72.000 de dolari, scrie CNBC.

    Călătoria spre maximul record din martie a fost determinată în mare parte de aprobarea şi lansarea ETF-urilor, în SUA în ianuarie. Acestea au atras investiţii nete de aproximativ 14,41 miliarde de dolari până în prezent, potrivit CCData, furnizor de date de piaţă axat pe active digitale.

    ETF-urile permit investitorilor să investească in  bitcoin fără a deţine criptomoneda. Susţinătorii criptomonedei spun că acest lucru a contribuit la legitimizarea clasei de active şi a făcut mai uşoară implicarea investitorilor instituţionali.

    „Ciclul” de creştere al bitcoin se referă la perioada în care moneda digitală urcă la un nou nivel record, apoi scade din nou pentru a intra într-o piaţă negativă sau „iarna cripto”. Aceste cicluri – dintre care trei s-au încheiat de la lansarea bitcoin – au avut tendinţa de a urma un model similar.

    Acesta a fost centrat în jurul unui eveniment numit halving, în timpul căruia recompensa pentru mineri este redusă la jumătate, reducând oferta de bitcoin pe piaţă.

    Raportul CCData, care a examinat evoluţiile preţului bitcoin, sugerează că acesta poate atinge un nou maxim. Potrivit rezultatelor CCData,  tendinţele istorice au arătat că havingul a precedat întotdeauna o perioadă de creştere a preţurilor.

    Analiştii au recunoscut că „influenţa participanţilor instituţionali din industrie” în ciclul actual a „modificat tendinţele anterioare”, o perioadă de tranzacţionare mai slabă este probabil să aibă loc în trimestrul al treilea.

    Raportul companiei a concluzionat că viitoarea lansare a unui ETF Ethereum în SUA şi a altor produse similare din întreaga lume „este destinată să aducă capital, lichiditate şi cerere suplimentare pentru clasa de active”.

     

  • A treia emisiune de titluri de stat Fidelis de anul acesta, listată joi la Bursa de Valori Bucureşti. Ministerul Finanţelor a atras peste 2 mld. lei de la investitori

    Ministerul Finanţelor a atras circa 2,1 miliarde de lei (echivalentul a 435,5 milioane euro) prin cea de a treia ofertă primară de vânzare de titluri de stat Fidelis, destinată populaţiei, derulată în acest an prin intermediul pieţei locale de capital. Oferta a fost structurată în cinci emisiuni: cele în moneda naţională au însumat subscrieri în valoare de 942,7 milioane lei, iar cele două emisiuni în moneda unică europeană au atras subscrieri de 245,9 milioane euro.  Toate cele cinci emisiuni Fidelis au debutat la tranzacţionare joi, 4 iulie, pe Piaţa Reglementată a Bursei de Valori Bucureşti.

    „La această ediţie, tranşa dedicată donatorilor a atras cea mai mare sumă din toate cele şapte tranşe speciale lansate până acum, având şi cea mai mare pondere în suma totală atrasă prin toate tipurile de instrumente oferite în luna iunie. Mulţumim investitorilor şi colaboratorilor noştri, băncile din sindicatul de intermediere şi BVB, pentru încrederea în titlurile Fidelis lansate de Ministerul Finanţelor”, a declarat Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, conform unui comunicat de presă.

    Oferta primară de vânzare a titlurilor de stat Fidelis a fost intermediată de sindicatul format din BT Capital Partners (Lead Manager şi Intermediar) şi Banca Transilvania (Grup de Distribuţie), precum şi de Alpha Bank România, Banca Comercială Română şi BRD – Groupe Société Générale (intermedieri).

    „Mulţi dintre cei care au subscris în cadrul ofertelor Fidelis au interacţionat poate pentru prima dată cu bursa şi ne bucurăm că unii dintre ei au ales să devină investitori activi”, adaugă Adrian Tănase, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti.

    În cadrul ofertei derulată în perioada 18-28 iunie, românii au plasat 14.642 de ordine de subscriere atât pentru titlurile de stat denominate în lei, cât şi pentru cele în euro. Prin intermediul celor trei oferte Fidelis din 2024, Ministerul Finanţelor a atras de la populaţie 7,1 miliarde de lei (1,4 mld. euro), se arată în comunicat.

    Per total, prin cele 17 oferte Fidelis derulate începând cu august 2020, românii au finanţat statul cu peste 31,6 miliarde lei (6,4 miliarde euro). Dobânzile din cea mai recentă ediţie au fost cuprinse între 4% şi 7%.

     

  • Guvernul se va finanţa mai des de la investitori prin emisiunile Fidelis: de la 4 ori la 6 ori pe an. Andrieş, Ministerul Finanţelor: Următoarele Fidelis, în august, octombrie şi decembrie

    Emisiunile de titluri de stat Fidelis, prin care Guvernul României vinde titluri de stat micilor investitori la dobânzi neimpozabile şi de multe ori mai atractive decât ofertele bancare, vor avea o frecvenţă mai mare pe parcursul unui an întrucât, după cum spun autorităţile, cererea este în creştere. Astfel, Executivul se va finanţa mai des de la populaţie prin Fidelis, prin 6 emisiuni pe an, faţă de 4 cât era recent.

    “Având în vedere reuşitele, frecvenţa emisiunilor Fidelis va creşte de la 4 la 6 pe an astfel că următoarea va fi în august, urmată de octombrie şi decembrie”, a spus Alin Andrieş, secretar de stat Ministerul Finanţelor. “Peste 1.388 de subscrieri cu 237 mil. lei din partea donatorilor ceea ce duce suma totală subscrisă de donatori pe parcursul a 7 ediţii la 1,2 mld. lei”.

    Din 18 iunie şi până pe 28 iunie, deci pe parcursul a opt zile de subscriere de titluri de stat Fidelis, micii investitori au mobilizat 943 mil. lei şi 245 mil. euro pe care le-au alocat în cea mai recentă finanţare prin care statul român apelează la populaţie pentru a acoperi deficitul bugetar. Cumulat, subscrierile sunt de 2,17 mld. lei, cu o treime mai puţin faţă de ediţia record din primăvară. Prin aceste finanţări, MFP îşi diversifică sursele de finanţare. Prima emisiune Fidelis din 2024 a debutat în martie la Bursa de Valori.

    “Pe lângă faptul că am reuşit să atragem sume importante de la investitorii persoane fizice, acest program are un efect secundar asupra Bursei de Valori prin creşterea numărului de participanţi şi investitori”.

    În schimbul acestor resurse financiare, disponibile prin Fidelis doar investitorilor de retail, Ministerul Finanţelor îi remunerează pe aceştia cu dobânzi de până la 7% în lei şi 5% în euro pentru instru¬mente cu venit fix neimpozabile. Au fost înregistrate circa 14.600 de ordine, adică cel puţin 14.600 de investitori au subscris în această emisiune Fidelis.

    Aceasta a fost a 17-a emisiune de titluri de stat Fidelis. Din vara lui 2020 încoace, de pe vremea de când Florian Cîţu era premier, statul român a atras circa 30 mld. lei de la micii investitori. Toate emisiunile Fidelis au ajuns la Bursa de Valori.

     

     

     

     

     

    ​

     

     

  • Datele nu mint: În lumea cripto se apropie un moment istoric. Investitorii deschid şampania pentru că Bitcoin are toate şansele să atingă maximul tuturor timpurilor în 2024

    Bitcoin nu a atins vârful ciclului său actual de creştere şi este probabil să depăşească maximul istoric în acest an, potrivit unui raport de cercetare publicat recent de CCData.

    Bitcoin a atins un maxim istoric de peste 73.700 de dolari în martie, dar de atunci a fost tranzacţionat într-un interval cuprins între aproximativ 59.000 şi 72.000 de dolari, scrie CNBC.

    Călătoria spre maximul record din martie a fost determinată în mare parte de aprobarea şi lansarea ETF-urilor, în SUA în ianuarie. Acestea au atras investiţii nete de aproximativ 14,41 miliarde de dolari până în prezent, potrivit CCData, furnizor de date de piaţă axat pe active digitale.

    ETF-urile permit investitorilor să investească in  bitcoin fără a deţine criptomoneda. Susţinătorii criptomonedei spun că acest lucru a contribuit la legitimizarea clasei de active şi a făcut mai uşoară implicarea investitorilor instituţionali.

    „Ciclul” de creştere al bitcoin se referă la perioada în care moneda digitală urcă la un nou nivel record, apoi scade din nou pentru a intra într-o piaţă negativă sau „iarna cripto”. Aceste cicluri – dintre care trei s-au încheiat de la lansarea bitcoin – au avut tendinţa de a urma un model similar.

    Acesta a fost centrat în jurul unui eveniment numit halving, în timpul căruia recompensa pentru mineri este redusă la jumătate, reducând oferta de bitcoin pe piaţă.

    Raportul CCData, care a examinat evoluţiile preţului bitcoin, sugerează că acesta poate atinge un nou maxim. Potrivit rezultatelor CCData,  tendinţele istorice au arătat că havingul a precedat întotdeauna o perioadă de creştere a preţurilor.

    Analiştii au recunoscut că „influenţa participanţilor instituţionali din industrie” în ciclul actual a „modificat tendinţele anterioare”, o perioadă de tranzacţionare mai slabă este probabil să aibă loc în trimestrul al treilea.

    Raportul companiei a concluzionat că viitoarea lansare a unui ETF Ethereum în SUA şi a altor produse similare din întreaga lume „este destinată să aducă capital, lichiditate şi cerere suplimentare pentru clasa de active”.

     

  • O nouă bulă a creditelor de risc: Apetitul de nestăvilit al investitorilor pentru credite junk a dus recalcularea dobânzilor pentru datorii de 400 de mld. de dolari în Statele Unite până acum anul acesta

    Companiile americane au recalculat dobânzile pentru datorii de 400 de miliarde de dolari până în momentul de faţă al acestui an, datorită apetitului crescut al investitorilor pentru împrumuturile de tip junk, ceea ce reprezintă o relaxare a condiţiilor de finanţare pentru companiile americane, scrie FT.

    Chiar înainte ca Rezerva Federală să reducă ratele dobânzilor de la maximul ultimilor 23 de ani, o serie de debitori de pe piaţa împrumuturilor cu efect de levier din SUA au beneficiat de echivalentul a două reduceri de un sfert de punct ale Fed, potrivit strategilor de la Goldman Sachs.

    Conform datelor furnizate de PitchBook LCD începând din 2002, suma de 391 de miliarde de dolari, reprezentând aşa-numitele tranzacţii de reevaluare, reprezintă cea mai mare sumă înregistrată vreodată în această perioadă a anului, echivalentul a mai mult de un sfert din piaţa împrumuturilor cu efect de levier, în valoare de 1,34 miliarde de dolari.

    Cererea a fost determinată de vehiculele de investiţii care „reambalează” şi vând împrumuturi riscante şi de administratorii de fonduri.

    „Nu avem o ofertă de împrumuturi care să alimenteze cererea de noi emisiuni, ceea ce înseamnă că investitorii concurează pentru aceleaşi active”, a declarat Bob Schwartz, manager de portofoliu la AllianceBernstein. „Nu există nimic altceva de cumpărat. Asta nu face decât să alimenteze valul de reevaluare”.

    Cifrele reprezintă un impuls pentru companiile puternic îndatorate, care au avut de suferit în condiţiile în care Fed a menţinut costurile de împrumut la 5,25 – 5,5 % pentru a încheia lupta împotriva celei mai mari creşteri a inflaţiei din ultima generaţie. În ultimele luni, previziunile referitoare la viitoarea traiectorie a politicii monetare au fluctuat foarte mult: în ianuarie, investitorii se aşteptau la şase sau şapte reduceri ale ratelor în acest an, în timp ce acum ei pariază pe cel mult două.

    Într-una dintre cele mai mari tranzacţii din acest an, Cloud Software Group, compania mamă a Citrix, a redus costurile de împrumut pentru un credit de 6,5 miliarde de dolari cu 0,5 puncte procentuale până la 4 puncte procentuale peste rata de referinţă overnight, potrivit unei persoane familiarizate cu tranzacţia.

  • Cea mai dorită hartă de investitorii în verde

    În acest moment, sunt două zone din ţară care sunt complet încise pentru noi investiţii în proiecte de producere a energiei. Din păcate, acestea sunt şi cele care au cel mai bun potenţial, cel puţin pentru energia regenerabilă. Este vorba despre zona de sud-est, cu judeţe precum Tulcea şi Constanţa, aproape ocupate de eoliene în primul val de dezvoltare a energiei verzi, şi partea de sud-vest. În rest, investitorii în energie verde şi nu numai, au aproape 14.000 MW de capacitate pe care îi pot ocupa pe întreg teritoriul ţării, arată datele disponibile pe site-ul Transelectrica.

    România vine după o pauză de un deceniu în ceea ce priveşte proiectele eoliene şi un blocaj aproape similar pe partea de proiecte solare, excepţie fiind prosumatorii. Dar planurile la nivel local sunt majore pentru orizontul 2030. România ar trebui ca în următorii şapte ani să aibă o dezvoltare semnificativă pe zona de unităţi de producere de energie, vedeta fiind desigur energia verde.

    Astfel, dacă în vechiul PNIESC (Planul Naţional Integrat în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) România trebuia să ajungă în 2030 la 25 GW putere instalată, de la 18,6 GW în prezent, în actualul PNIESC ţinta este setată pentru 30 GW.

    Pe zona de proiecte solare, România ar urma să ajungă la o capacitate instalată de 8,3 GW, faţă de 5 GW în vechiul PNIESC şi 1,4 GW în prezent. Solarul va deveni astfel forţa dominantă ca şi capacitate din sistemul de producţie local, depăşind cei 6,9 GW ai Hidroelectrica.

    Energia eoliană ar trebui să ajungă la o capacitate de 7,6 GW, de la 5,2 GW în vechiul PNIESC şi circa 3 GW în prezent. Astfel, dacă ponderea surselor regenerabile de energie pentru anul 2030 era setată la 30,7%, în noua variantă ea ar trebui să ajungă la 36% la nivelul anului 2030.