BusinessMagazin

Tag: invatamant

  • A crescut costul orar al forţei de muncă

    Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 6,54%, în trimestrul IV din 2015, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, şi de 11,42% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Costul orar al for’ei de muncă a crescut în majoritatea activităţilor economice. Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (19,82%) ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice2), tranzacţii imobiliare (11,60%) şi construcţii (10,54%), potrivit INS.

    Pe de altă parte, Scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat doar în industria extractivă (-7,76%), învăţământ (-4,30%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,96%).

    Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, pe principalele activităţi economice, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) se observă în sănătate şi asistenţă socială (26,50%), învăţământ (19,32%) şi alte activităţi de servicii (16,10%)

  • Aproape 180 de studenţi pot face stagiul de practică la Orange anul acesta

    Orange România, cel mai mare operator de telefonie mobilă de pe plan local, organizează în perioada 4 aprilie – 4 mai ediţia de anul acesta a programului de practică prin intermediul căruia oferă 178 de locuri pentru studenţi şi masteranzi. Aceştia pot efectua stagiul de practică într-unul din departamentele de vânzări din cadrul magazinelor Orange din ţară, experienţa acumulată putând fi echivalată orelor de practică incluse în programa de învăţământ. 

  • Cine poate să studieze în afara ţării şi cât costă studiile peste hotare

    Târgul este singurul de acest gen organizat în ţara noastră şi va avea loc şi în Constanţa şi Craiova. Evenimentul este destinat părinţilor şi copiilor care sunt interesaţi de studii în afara ţării. “Practic, sub emblema Educaţie 360, la World Education Fair, se vor putea accesa informaţii despre toate zonele educaţionale cu care un tânăr vine în contact atunci când doreşte să studieze în afară. Şi aici vorbim de informaţii despre tabere academice, prin care tinerii se pot acomoda cu limba şi sistemul din străinătate. Apoi, vizitatorii pot lua contact cu ofertele educaţionale ale celor mai prestigioase licee şi colegii internaţionale. În cele din urmă, tinerii care vor să urmeze programe de licenţă, master sau MBA în străinătate vor avea aici toate informaţiile direct de la sursă, inclusiv cele legate de burse de studii şi împrumuturi”, declară Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi, IntegralEdu.

    În prezent  sunt peste 45.000 tineri români care studiază în străinătate, la diverse nivele educaţionale, licee sau universităţi, iar numărul acestora este în creştere cu aproximativ 20% pe an. Conform statisticilor IntergralEdu, tinerii români care pleacă să studieze în afară aleg în ordine următoarele domenii universitare de studiu: IT, business management, media si comunicare, management hotelier şi inginerie.

    În ceea ce priveşte “destinaţiile” universitare ale tinerilor români, topul este dominat de Marea Britanie cu Coventry, Greenwich, Lancaster, urmată de Olanda (The Hague University of Applied Sciences) şi Danemarca (VIA University). “1 din 3 tineri care vin la noi setaţi pe o anumită universitate din afară ajung să îşi modifice radical opţiunile după discuţiile cu consultanţii noştri, chiar şi în sensul schimbării domeniului de studiu. Este foarte important ca tinerii care doresc să studieze în străinătate să îşi facă o evaluare a resurselor şi bagajului academic înainte de a porni pe acest drum. Din acest motiv, încă din primele clase de liceu, este esenţială discuţia cu un consultant educaţional care să facă o evaluare profesională a tânărului înainte ca acesta să decidă ce profesie să îmbrăţişeze şi unde să se pregătească pentru aceasta”, precizează Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi, IntegralEdu.

    Creşterea procentului de tineri care studiază în afara ţării de cetăţenie a devenit un fenomen pan european, odată cu armonizarea strategiilor educaţionale la nivelul Uniunii Europene. Universităţile şi-au adaptat ofertele educaţionale şi şi-au deschis mai larg porţile pentru cetăţenii de alte naţionalităţi, fie că vin tot din zona de vest sau din partea de est a Europei. “Pentru un tânăr român absolvent de liceu, studiul universitar în străinătate a ieşit de ani buni din zona inaccesibilă. Adică facultăţile din vest nu mai sunt dedicate doar elitelor sau celor cu posibiliăţi materiale consistente. Practic, orice tânăr care doreşte să facă acest pas şi a luat chiar şi o notă mai mică la Bacalaureat, poate să studieze în afară. Doar că trebuie să ştie să caute universitatea care i se potriveşte, iar aici revenim la importanţa rolului unui consultant educaţional, care îl poate direcţiona. Totodată este important ca tinerii care doresc să plece la studii în străinătate, să înceapă pregătirea cu 3-4 ani înainte şi pregătirea dosarului cu cel puţin un an înainte de începerea studiilor. Majoritatea universităţilor, după deadline-urile setate, ramân însă cu locuri disponibile, prin urmare, tinerii români care au pierdut prima şansă de admitere, pot încerca şi pe ultima sută de metri”, adaugă Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi, IntegralEdu.

    Pe lângă evaluarea profesională, tânărul şi familia sa trebuie să fie conştienţi de implicaţiile financiare ale unui astfel de traseu. “În ciuda percepţiei generale, costurile studiilor în străinătate au devenit foarte accesibile în ultimii ani, graţie sistemelor de burse şi împrumuturi acordate de diverse state. Costurile mai mari, care nu sunt luate în calcul de multe ori, vin din acoperirea traiului zilnic. Şi aici vorbim de o medie cuprinsă între 8.000 şi 12.000 euro pe an, care acoperă chiria, biletele de avion, asigurarea de sănătate şi banii de buzunar, pentru o ţară din UE”, explică Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi, IntegralEdu.

    Taxele de şcolarizare pentru studii universitare pot fi acoperite prin împrumuturi oferite de guvernele statelor respective, cum se întâmplă, de exemplu, în Marea Britanie şi Olanda. În acelaşi timp, ţările nordice nu percep taxe de şcolarizare pentru cetăţenii UE, însă nivelul de admitere este competitiv, iar numărul de locuri limitat.

    În Marea Britanie taxele de şcolarizare pot ajunge la 9000 de lire pe an, iar în Scoţia la 1820 lire. Ambele sunt acoperite de împrumuturi acordate de stat, iar criteriile de eligibilitate sunt uşor de atins. În schimb întregul proces de acordare poate fi descuranjant uneori din cauza procedurilor. În Olanda taxele de şcolarizare ajung la 1984 euro pe an, care pot fi acoperite prin intermediul unui împrumut. Atât Marea Britanie cât şi Olanda au condiţii de rambursare rezonabile. Cei care sunt interesaţi de studii în Marea Britanie trebuie să cunoască faptul că pe lângă taxele de şcolarizare, se adaugă costul cu cazarea, care poate varia între 4000 şi 6500 lire pe an şi banii de buzunar, pentru care trebuie avută în vedere o sumă care începe de 300 – 500 lire pe lună.

    Din 2016, studenţii români îşi pot finanţa şi studiile postuniversitare sau MBA în Marea Britanie cu împrumuturi acordate de Guvernul Britanic şi Departamentul de Business Inovation. Mai precis, începând cu anul universitar 2016 – 2017, s-a aprobat acordarea de împrumuturi şi pentru programele postuniversitare sau de MBA pentru studenţii români. Valoarea maximă a unui împrumut pentru studii postuniversitare în Marea Britanie este de 10.000 de lire sterline şi este valabilă pentru toate programele şi formele de învăţământ.

    IntegralEdu este cel mai important consultant educaţional din România pentru studii în afara ţării. Grupul de firme INTEGRAL are o experienţă internaţională de peste 24 de ani în consilierea elevilor, părinţilor şi a tuturor celor interesaţi de alegerea celor mai bune programe educaţionale şi instituţii de învăţământ din străinătate, studii gimnaziale, liceale, universitare şi centre de limbi străine. Prezentă în România din anul 2008, IntegralEdu este cea mai mare companie de consultanţă în educaţie la nivel local şi reprezintă peste 500 de instituţii de învăţământ de top din Europa şi SUA. IntegralEdu organizează cele mai mari târguri de consultanţă educaţională pentru studii în străinătate în cadrul cărora elevii, studenţii şi părinţii acestora au ocazia să întâlnească reprezentanţii unor şcoli şi universităţi de prestigiu din întreaga lume.

    Vizitatorii vor găsi la World Education Fair şi cea mai completă oferă de tabere educaţionale pentru copii şi tineri de toate vârstele, dar şi pentru adulţi. Mai mult, organizatorii au pregătit oferte de tabere educaţionale care pot fi rezervate direct la târg, din peste 300 de oferte din Europa si America de Nord. EduTaberele individuale în străinătate vor avea la târg discount-uri de la 5% pana la 20%, valabile doar in cadrul evenimentului. Vedeti AICI centrele de limbi straine participante.

    Cei interesaţi de studii gimnaziale sau liceale în străinătate pot discuta cu reprezentanţii unora dintre cele mai bune instituţii de tip boarding sau college. De asemenea se va putea discuta şi despre bursele pe care le oferă tinerilor români.

    La World Education Fair vor aea loc întâlniri cu universităţi prestigioase din Europa şi SUA, discuţii individuale şi sprijin din partea consultanţilor IntegralEdu în tot procesul de alegere corectă, aplicare şi pregătire pentru viitoarele studii. Vor fi prezente universităţi din Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Italia, Austria, Estonia, Spania şi Belgia. Vezi aici lista institutiilor participante.

    Cei interesaţi care vor să facă un program de mastere sau MBA în străinătate vor fi aşteptaţi cu veşti bune. Începând cu 2016 şi aceste programe sunt finanţate de către Guvernul Britanic, deci se poate beneficia de un împrumut studenţesc.

    În cadrul evenimentului va avea loc şi alegerea câştigătorilor concursului Teenagers Today – Concurs de creaţie artistică – scurt metraj în limba engleză, unde toţi participanţii pot viziona filmele finaliste şi pot vota cu tichetul primit la intrare.

     

  • Restanţele universităţilor private

    „Ar trebui ca Harvard să fie gratis?“ – este problema pe care a ridicat-o un grup de candidaţi la Grupul de Supraveghetori ai universităţii americane, aflată în prezent pe locul al doilea în clasamentul celor mai bune universităţi la nivel mondial. Candidaţii la organismul ce ajută la stabilirea strategiei universităţii au stârnit recent numeroase dezbateri în presa internaţională. Ei spun că Universitatea Harvard face suficient de mulţi bani din donaţii şi alte activităţi (a ajuns la un endowment de 37,6 de miliarde de dolari), încât nu ar mai avea nevoie de taxarea anuală a studenţilor. Argumentul pe care îl aduce acest grup este că, dacă Harvard ar fi gratis, mai mulţi studenţi calificaţi cu multiple talente şi de diferite origini ar aplica, iar universitatea nu ar mai avea probleme ce ţin de echilibrul etnic.

    Cei care se opun spun că ideea este absurdă, pentru că, dacă ceva este gratis, creează utilizatorului senzaţia că este fără valoare şi este tratat ca atare. Dacă la Harvard şi la alte universităţi de renume din lume taxa anuală de studii este de circa 40.000 de euro pe an, în cadrul unei universităţi private în România aceasta variază între aproximativ 400 de euro (pentru ciclul de licenţă la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Hyperion) ori 450 de euro (pentru Administraţie la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir) şi aproximativ 1.500 de euro (Facultatea de Actorie din cadrul Universităţii Hyperion), pentru cursurile masterale taxele medii fiind în jur de 600 de euro, iar pentru cele doctorale de 1.500-2.000 de euro.

    Învăţământul privat românesc a ajuns la un maxim al numărului de studenţi în anul universitar 2008-2009, când aproximativ 45% dintre studenţii din România studiau în universităţi private, iar numărul studenţilor în ciclul I de licenţă din mediul privat aproape îl egala pe cel din sistemul de stat. Numărul de studenţi din universităţile private a scăzut drastic ajungând la o pondere de circa 13% în anul universitar 2014-2015, până la aproximativ 20.000 de studenţi. Prof. univ. dr. Ovidiu Folcuţ, rectorul Universităţii Româno-Americane, oferă o estimare mai recentă a numărului de studenţi: „Conform estimărilor noastre pentru 2015-2016, numărul de studenţi înmatriculaţi în învăţământul particular, raportat la anul universitar 2008-2009, ar putea fi chiar de opt-nouă ori mai mic. În paralel, numărul de studenţi cu taxă înmatriculaţi în învăţământul public a scăzut şi el de câteva ori, în condiţiile în care numărul de locuri bugetate pentru studiile universitare de licenţă a rămas relativ constant – aproximativ 60-63.000 – chiar dacă numărul absolvenţilor de liceu a scăzut“. Folcuţ observă că o constantă similară se manifestă şi în cazul studiilor universitare de masterat, finanţate de la bugetul de stat, dar undeva la jumătate din cifra alocată pentru licenţă.

    În aceste condiţii, piaţa universităţilor private din România a scăzut drastic: valoarea veniturilor celor 37 de universităţi private acreditate pe piaţa locală (potrivit listei publicate pe site-ul Ministerului Educaţiei) a ajuns în 2014, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile, la 456 milioane de lei (circa 100 de milioane de euro), la jumătate faţă de veniturile înregistrate de acestea în 2009, când valoarea lor se plasa la aproximativ 804 milioane de lei (circa 190 de milioane de euro). Cea mai afectată a fost Universitatea Spiru Haret, care a ajuns de la venituri de 380 de milioane de lei (90,4 milioane de euro) în 2009 la venituri de circa 68 de milioane de lei (15,2 milioane de euro) în 2014. Totodată, Universitatea Spiru Haret a trecut în cei cinci ani de la un excedent de circa 169 de milioane de lei (aproximativ 40 de milioane de euro) la pierderi de peste 12,7 milioane de lei (2,85 milioane de euro). Trendul de scădere a veniturilor este puternic vizibil şi în provincie: universitatea Vasile Goldiş din Arad a trecut de la 82 milioane de lei (circa 19,5 milioane de euro) la 68 de milioane de lei (circa 14 milioane de euro) şi de la profit de 19,5 milioane de lei (peste 4,5 milioane de euro) la profit de 345.918 lei (mai puţin de 100.000 de euro). 

     

  • 48% din forţa de muncă din România este concentrată în 10 sectoare de activitate a căror cifră de afaceri reprezintă peste 50% din totalul realizat de întreaga piaţă.

    ICAP Romania a ajuns la concluzia ca sectoarele din care au migrat în ultima perioada segmente importante ale forţei de muncă sunt industria prelucrătoare, agricultură, construcţiile şi învăţământul. Transferul de forţă de muncă s-a făcut şi către zona antreprenorială, în special către comerţ, însă acest lucru este departe de a fi perceput ca un element cu influenţă pozitivă majoră din cauza unor factori obiectivi. În România activează aproape 200.000 de companii mici şi mijlocii în acest domeniu. Majoritatea companiilor mici şi medii din România îşi bazează activitatea pe un concept de afaceri cu o valoare adăugată mică – cumpără de la producători şi vând către alte companii, spre deosebire de o abordare bazată pe producţie sau cercetare – domenii care presupun însă un necesar de capital mult mai mare, respectiv de o calificare înaltă.

    ICAP Romania a analizat raportările companiilor din România la nivelul finalului de an 2014 din perspectiva unui top 10 al sectoarelor care angajează aproape jumătate din forţă de muncă din România. 

    Aceste sectoare sunt:

    1. Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor
    2. Comerţ cu ridicata cu exceptia comerţului cu autovehicule şi motociclete
    3. Transporturi terestre şi transporturi prin conducte
    4. Construcţii de clădiri
    5. Industria alimentară
    6. Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
    7. Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor
    8. Activităţi de investigaţii şi protecţie
    9. Lucrări speciale de construcţii
    10. Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie.

    În aceste sectoare economice lucrează 1.882.611 de angajaţi, în creştere cu 2% faţă de anul 2013. Primele trei sectoare, „Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor”, „Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete”, „Transporturi terestre şi transporturi prin conducte” angajează jumătate din forţă de muncă activă în cele 10 sectoare şi aproape un sfert (949.350) din forţa de muncă ce activează în totalul firmelor care depus raportări în 2014.

    Cele 10 sectoare menţionate anterior care concentreaza 48% din forta de munca totala concentreaza si 53% din cifra de afaceri totală (cifra de afaceri ca total al raportărilor din 2014 ale firmelor), în creştere cu 6.2% faţă de 2013. Un aspect îmbucurător este faptul că firmele care activează în aceste sectoare şi care au raportat profit în 2014, au raportat un profit total mai mare cu 25% faţă de 2013, în timp ce pierderea raportată de firmele care au raportat pierdere a fost în 2014 cu 15% mai mică decât în 2014.

    Comerţul cu amănuntul este primul sector al economiei româneşti din punctul de vedere al dimensiunii forţei de muncă implicate. Peste 400.000 de români lucrează în acest sector, 10.9% din totalul forţei de munca. Sectorul este dominat de 5 companii care realizează o treime din cifra de afaceri din total sector: OMV PETROM MARKETING, ROMPETROL DOWNSTREAM, KAUFLAND ROMÂNIA, LUKOIL ROMÂNIA, CARREFOUR ROMÂNIA.

    Alexandra Predeanu, Director General ICAP Romania apreciază că „rezultatele acestor companii au fost consacrate în urma unor investiţii semnificative în reţeaua de distribuţie. La fel de important, aceşti lideri de piaţă s-au implicat în inovare şi optimizare în managementul portofoliului de produse în timp ce au monitorizat atent comportamentul consumatorilor”.
     

  • Salarii mărite pentru bugetari. Lista celor care vor beneficia de majorări

    Ziua Naţională a României vine cu veşti bune pentru bugetari. Aceştia vor avea salarii mai mari. Cei mai mulţi bani, 25% la salariu, vor primi cei care lucrează în Sănătate, Asistenţă Socială şi angajaţii serviciilor de expertiză medicală.

    Şi în învăţământ vor creşte salariile, însă cu 15 la sută. De majorare va beneficia şi personalul didactic, nedidactic, precum şi cel auxiliar.

    Ceilalţi bugetari primesc şi ei, de astăzi, salarii mărite cu 10%. Printre aceştia se numără personalul din administraţia publică şi locală şi cel din unităţile de cultură şi teatru, potrivit digi24.

    De această măsură vor beneficia 200.000 de angajaţi. Aceste majorări salariale presupun costuri suplimentare de 6,5 miliarde de lei, în bugetul anului viitor.

    Salarii mai mari cu 25%

    – angajaţi sistemul public sanitar

    – angajaţi sistemul public de asistenţă socială

    – angajaţi Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă

    şi ai serviciilor teritoriale

    Salarii mai mari cu 15%

    – angajaţi din sistemul de învăţământ (personalul didactic, nedidactic şi cel auxiliar)

    Salarii mai mari cu 10%

    – angajaţi administraţie publică şi locală

    – angajaţi jandarmerie, poliţie, inspectorate pentru situaţii de urgenţă

    – angajaţi unităţile de cultură şi teatru;

  • Cât au câştigat românii pe oră, anul trecut

    Valoarea netă a câştigului salarial mediu orar a înregistrat o creştere cu 7,8% anul trecut comparativ cu 2013, ajungând la 9,92 lei/oră, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS) transmisă la solicitarea scrie Agerpres, potrivit incont.ro

    “Câştigul salarial mediu orar brut a fost în anul 2014 de 13,60 lei/ora, cu 7,9% mai mare decât în anul precedent. Valoarea netă a câştigului salarial mediu orar a înregistrat o creştere cu 7,8% comparativ cu anul 2013, ajungând la 9,92 lei/oră. Faţă de anul 2013 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu orar brut şi net mai mari de 8% în activităţile de: alte activităţi de servicii (+16,5% la brut şi +15,6% la net), administraţie publică (+14,3% la brut şi +14,9% la net), învăţământ (+14,1% la brut şi +14,3% la net), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+12,1% la brut şi +10,9% la net), comerţ (+9,8% la brut şi +9,2% la net), informaţii şi comunicaţii (+9,4% la brut şi +9,7% la net), agricultură, silvicultură şi pescuit (+8,7% la brut şi +8,0% la net), industria extractivă (8,4% la brut şi 8,6% la net)”, informează INS.

     

  • Educaţie pentru noua lume

    Pentru oricine este familiarizat cu conferinţele TED, Sir Ken Robinson nu mai are nevoie de nicio prezentare, pentru că speech-ul său „Do schools kill creativity?“, înregistrat în 2006, este cel mai vizionat, cu 35,5 milioane de accesări. În ultimul deceniu, Robinson a devenit o voce influentă în educaţia mondială, insistând pentru modificarea sistemului de învăţământ, astfel încât creativitatea, însuşire de bază a omului, de oriunde ar fi acesta, din Nordul bogat sau Sudul sărac, să devină principalul pilon al pregătirii elevilor.

    Aceasta într-o perioadă în care sistemul educaţional este dominat de standardizare şi de un soi de mecanicism care duce la apariţia de roboţei pentru complexul financiar şi industrial. „Şcoli creative“ vorbeşte despre schimbarea necesară a acestui sistem, o schimbare bazată pe pe credinţa în valoarea individualului, pe dreptul la autodeterminare, pe potenţialul oamenilor de a evolua şi de a trăi o vaţă decentă şi pe importanţa responsabilităţii civice şi a respectului pentru alţii. Pentru că toate cele enumerate sună prea sec, iar stilul lui Robinson este unul mult mai vioi şi mai degajat, cartea conţine istorioare din care poţi trage concluzii şi care pot fi folosite drept exemple, dar conspectează şi rapoarte guvernamentale sau studii academice legate de evoluţia şi problemele sistemului educaţional.

    Sigur, lumea roboţeilor nu este obişnuită cu astfel de abordări, aşa că am văzut şi critici: pe goodreads.com, de exemplu, domnului Sean cartea i se pare o adunătură de „anecdote şi idei şi nu de cercetări şi rezolvări“, şi o ţine tot aşa, cu toate că la urmă de tot recunoaşte că şi-a însuşit ideea lui Robinson cum că sistemul educaţional trebuie să creeze oameni care ştiu ce să facă atunci când nu ştiu ce să facă. Sigur că numărul celor care nu sunt foarte încântaţi de carte este mult mai redus decât al celor care o apreciază, ceea ce înseamnă că sub metalul roboţeilor se află, totuşi, materie cenuşie şi sânge cald, omenesc.

    Pentru Robinson predatul este o artă şi spune undeva în carte că educaţia este un proces viu, comparabil cu agricultura: grădinarii ştiu că nu ei fac plantele să crească şi nu ei prind rădăcinile, nu lipesc frunze şi nu colorează petale; planta creşte singură, iar un grădinar bun creează doar condiţiile cele mai bune pentru aceasta. Pare ceva simplu, logic şi elementar, dar vom putea lesne constata că în sistemul educaţional numărul profesorilor care creează condiţii propice pentru învăţare este muuult mai redus decât al celor care lucrează „la bandă“, încercând să lipească rădăcini, frunze şi petale. Programa convenţională se bazează pe un număr de materii distincte, despre care se crede că sunt, în mod evident, importante, iar aceasta este una dintre probleme şi un punct de plecare pentru schimbare: ce anume învăţăm şi cum folosim ceea ce învăţăm?

    Ken Robinson vorbeşte de crearea de competenţe fundamentale, opt la număr: curiozitatea – abilitatea de a pune întrebări şi de a explora felul în care funcţionează lumea, creativitatea – abilitatea de a genera noi idei şi de a le pune în aplicare, critica – abilitatea de a analiza informaţii şi idei şi de a formula argumente şi raţionamente logice, comunicarea – abilitatea de a exprima gânduri şi sentimente, clar, într-o varietate de medii şi forme, colaborarea – abilitatea de a lucra constructiv cu alţii, compasiunea – abilitatea de a fi empatici cu alţii şi de a ne comporta în consecinţă, calmul – abilitatea de conectare cu viaţa interioară a simţirii şi dezvoltarea unei stări de armonie personală şi echilibru, dar şi spirit civic  – abilitatea de implicare constructivă şi societate şi de participare la procesele care o susţin. O astfel de ordonare mi se pare esenţială, deşi greu de realizat, pentru că anii de domnie şi ecuaţiile şi anatomia mi se par incompatibile cu cele enumerate mai sus, iar a încadra astfel de principii într-o curriculă se poate dovedi o acţiune extrem de anevoioasă. Dar măcar şi încercăm, şi să cerem şi sistemului de învăţământ asta.
     

  • Monolog Stela Popescu în “Las Fierbinţi”, despre învăţământul românesc: “Un copil se strică repede şi se repară greu” – VIDEO

    Actriţă Stela Popescu a prezentat o radiografie dură, dar cât se poate de reală, a sistemului educaţional din România, din perspectiva unei directoare de liceu, în cadrul serialului “Las Fierbinti”, potrivit stirileprotv.ro

    “Toti profesorii pleacă la Bucuresti, nimeni nu mai vrea să predea aici. Am scris la minister, am fost la inspectorate, nu sunt soluţii. De parca aici n-ar fi copii de valoare”, începe Stela Popescu monologul, după care prezintă problemele ruşinoase, extrase din realitatea învăţământului românesc.

    “Nicaieri în Europa nu mai există aşa ceva: să încălzesti clasele cu lemne. Lucrurile din ţara asta au luat-o pe un drum greşit”, continua Stela Popescu.

    Concluzia este una tristă: “La noi incă e bine (n.r. referindu-se la scoala din Las Fierbinti), in alte locuri e şi mai rău”.

  • Ce o să inveţe copiii in şcoli in viitor, este bine sau rău ?

    Gândirea antreprenorială presupune o minimă pregătire financiară, capacitate de analiză a resurselor, a riscurilor, luarea de decizii, lucrul în echipă, abilităţi de prezentare şi de vânzare, lucruri care nu se învaţă la şcoală“, spune Laura Sgârcitu, CSR manager în cadrul Junior Achievement Romania.

    În cadrul programului de orientare profesională tinerii învaţă, de pildă, ce este un portofoliu pentru angajare sau cum pot identifica abilităţile şi competenţele pe care le au. „În plus, au ocazia să stea în umbra unor profesionişti din companii şi să petreacă timp în diverse departamente ale acestora, luând contact nemijlocit cu viaţa dintr-o companie, ceea ce îi ajută apoi să ia decizii despre ce vor să facă în viitor.“ Laura Sgârcitu adaugă că un studiu realizat de asociaţie la nivel european arată că absolvenţii programelor Junior Achievement au de două ori mai multe şanse să dezvolte o afacere, comparativ cu cei care nu au beneficiat de această instruire, iar beneficiarii programelor au cu 25% mai multe şanse de angajare pe poziţii stabile.

    Peste un sfert de milion de copii din şcoli, adică zece procente din populaţia şcolară activă, au participat pe parcursul anului şcolar trecut la programele derulate de Junior Achievement România, ONG fondat în 1993, care derulează programe de dezvoltare a abilităţilor de viaţă, a unui stil de viaţă sănătos, de educaţie financiară, antreprenorială şi de orientare profesională a tinerilor. Programele se desfăşoară gratuit în 500 de localităţi din întreaga ţară, prin circa 70 de proiecte, programe şi competiţii, iar elevii de toate vârstele au ocazia de a învăţa, în mod practic.

    JAR este finanţată în propoţiie de 95% de mediul de afaceri românesc, iar anul trecut asociaţia a investit peste 2 milioane de euro în programe şi proiecte; sumele investite de companii au crescut cu 25-30% în ultimii doi ani. În acelaşi interval, a crescut cu aproape o treime (30%) şi numărul elevilor implicaţi în programele asociaţiei, la fel şi numărul de manuale şi aplicaţii folosite în activitatea organizaţiei.Iar anul acesta a crescut, cu 80%, valoarea fondurilor europene atrase de organizaţie. Companiile sunt interesate de viitori angajaţi cu atitudine antreprenorială şi cu educaţie financiară primară, tineri care să gestioneze resursele companiei ca pe propria afacere, responsabil, etic, în cunoştinţă de cauză, declară Laura Sgârcitu.

    Ea spune că elevii şi studenţii implicaţi în programele organizaţiei dobândesc gratuit în mediul formal al şcolii cunoştinţe şi competenţe complementare celor academice, iar consultanţii voluntari din mediul de afaceri le prezintă studii de caz, exemple din viaţa reală. „Metodele aplicate la clasă, de tip «learning by doing» transformă cunoştinţele dobândite în competenţe prin experienţe de viaţă. La acesta se adaugă competiţii naţionale şi internaţionale, precum şi bursele sau finanţările unor start-up-uri“, adaugă Laura Sgârcitu. În România există, conform statisticilor, circa 20.000 de unităţi de învăţământ, reunind toate grupele de vârstă, iar programele JAR se desfăşoară aproape integral (98%) în instituţii de stat, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei; 40% dintre programe se desfăşoară în mediul rural şi oraşe mici, unde şansele de adaptare la mediul economic sunt mai reduse prin comparaţie cu marile oraşe.

    În ce priveşte categoriile de vârstă, procentele sunt similare între numărul de participanţi la programe dedicate ciclului primar, gimnaziului şi liceului. „În Romania, cele mai solicitate parteneriate sunt pentru tinerii cu vârste cuprinse între 17 şi 24 de ani, datorită interesului ridicat de angajabilitate. În SUA şi ţările vestice, interesul majoritar este pentru programele preuniversitare“, completează Sgârcitu.
    Junior Achievement Worldwide a fost fondată în 1919 în SUA şi este cea mai mare organizaţie internaţională de educaţie economică şi antreprenorială, fiind prezentă în 123 de ţări. Anual, programele de tip „learning by doing“ sunt urmate de peste 10 milioane de elevi şi studenţi din întreaga lume, cu sprijinul a peste 400.000 de consultanţi voluntari din mediul de afaceri.

    În condiţiile în care metodele actuale din şcolile de stat se axează pe învăţarea după tipare şi şabloane, educaţia practică, cu exemple şi cazuri reale, stârneşte nu numai interesul copiilor prezenţi la astfel de lecţii, ci şi al celor care se oferă aproape 10.000 de ore de voluntariat în aceste programe în cursul acestui an şcolar. Aşa se pot descoperi şi forma talente, iar unii tineri îşi pot descoperi un drum potrivit în viaţa profesională.