Tag: institutie

  • Registrul Comerţului eliberează de joi certificate constatatoare online

     Certificatele constatatoare eliberate de ONRC cuprind informaţii privind starea la zi a unei companii, informaţii esenţiale de natură statutară, financiară şi a domeniului de activitate. Aceste certificate sunt necesare, şi, de multe ori obligatorii, în a demonstra legitimitatea companiei şi în desfăşurarea activităţilor autorizate.

    Serviciul este disponibil de joi, 10 aprilie, iar eliberarea documentelor cu semnătură electronică se face în mod automat, fără intervenţia operatorului de date, 24/24 ore, 7/7 zile. Plata se realizează electronic, prin utilizarea unui card bancar, solicitantul obţinând o factură electronică.

    “Eliberarea certificatelor constatatoare şi a furnizărilor de informaţii în format electronic, prin noul serviciu InfoCert, se înscrie în cadrul preocupărilor de simplificare a formalităţilor la ONRC, astfel încât să venim în sprijinul beneficiarilor noştri cu servicii competitive. Serviciul InfoCert este o soluţie pentru reducerea costurilor şi a timpilor de aşteptare pentru solicitanţi, şi, totodată, un instrument prin care dorim să încurajăm şi să facilităm utilizarea, de către instituţiile publice, a documentelor care au ataşată semnătura electronică extinsă”, a declarat Silvia – Claudia Mihalcea, director general al ONRC,.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Draghi: BCE nu exclude o nouă reducere a dobânzii cheie, dacă va fi nevoie

     “Nu excludem o nouă relaxare a politicii monetare, o reducere a dobânzii”, a spus Draghi după şedinţa consiliului guvernatorilor la care s-a decis menţinerea dobânzii cheie la nivelul de 0,25%, în pofida inflaţiei care s-a îndepărtat periculos de obiectivul de 2% al instituţiei.

    În luna martie, preţurile din zona euro au crescut cu 0,5%, după un avans de 0,7% în februarie.

    Draghi a reiterat însă că nu crede în pericolul deflaţiei, sinonimă cu o scădere generalizată a preţurilor şi declin economic.

    BCE anticipează pentru acest an o inflaţie de 1% în zona euro, urmată de 1,3% în 2015 şi 1,5% în 2016.

    “Acest fapt nu înseamnă să rămânem indiferenţi”, a spus Draghi, subliniind că BCE urmăreşte cu atenţie evoluţia preţurilor şi este gata să se folosească, în afară de dobânzi, de instrumente neconvenţionale pentru menţinherea stabilităţii preţurilor, inclsiv suplimentarea lichidităţilor prin achiziţii de active.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A pierdut un milion de dolari pe an pentru că a minţit în CV

    Steve Masiello declarase în CV că a absolvit Universitatea din Kentucky, fapt infirmat însă de reprezentanţii instituţiei de învăţământ. Contractul pe care Masiello urma să îl semneze prevedea că acesta va câştiga mai mult de un milion de dolari pe sezon, relatează Business Insider. Deşi Masiello a urmat cursurile universităţii, unde a jucat baschet din 1997 până în 2000, el nu a reuşit să îşi încheie studiile.

    Steve Masiello a început cariera ca asistent al antrenorului la o echipă din Louisville şi se afla la al treilea mandat ca antrenor principal al echipei Manhattan College.

  • Conducerea interimară a Camerei de Comerţ: Toţi preşedinţii Camerei au dorit ONRC, nu doar Vlasov

     “Nu numai preşedintele Vlasov a dorit revenirea Registrului Comerţului la Camera de Comerţ, toţi preşedinţii au dorit, în condiţiile în care s-a uitat că Registrul Comerţului a fost înfiinţat de camerele de comerţ, la nivelul anilor ’90. În anul 2002, după 12 ani, a venit o decizie prin care Registrul a trecut la Ministerul Justiţiei”, a declarat vineri Mihai Daraban, preşedinte interimar al CCIR.

    El a arătat că nu patrimoniul ONRC este miza, ci baza de date pe care o are instituţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PERCHEZIŢII la sediul CJ Constanţa şi la locuinţa lui Nicuşor Constantinescu

     Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii DNA – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea, în perioada 2011-2013, a unor infracţiuni asimilate celor de corupţie de către funcţionari publici cu funcţii de conducere în plan local.

    Astfel, miercuri dimineaţă, ca urmare a autorizării de către instanţa competentă, au loc percheziţii în trei locaţii din municipiul Constanţa, între care şi două sedii ale unor instituţii publice.

    “În acest moment, în cauză se efectuează urmărirea penală prin raportare strict la fapte, nefiind începută urmărirea penală faţă de vreo persoană”, arată DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Site-ul Băncii centrale a Rusiei, atacat de hackeri

     Serviciul de presă al preşedinţiei ruse a declarat, însă, că este vorba despre o “problemă tehnică” şi că urmează să fie soluţionată “în curând”, relatează Reuters în pagina electronică.

    “Site-ul Băncii centrale se confruntă cu probleme din cauza atacului unor hackeri”, a anunţat Banca într-un comunicat.

    Site-ul cbr.ru era blocat vineri dimineaţa, iar instituţia a anunţat că încearcă să soluţioneze problema.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape 230 DE TONE de carne şi produse din carne, RETRASE în urma controalelor ANPC. Unele mărfuri, expirate din noiembrie 2013

     Potrivit lui Dunca, 129 de tone au fost retrase definitiv, iar alte 100 au fost oprite temporar de la comercializare, în urma controalelor la depozite din Bucureşti şi din judeţele Iaşi, Bistriţa-Năsăud şi Cluj.

    Măsurile au fost dispuse după ce au fost constatate probleme între care calitatea neconformă a mărfii, ambalajele deteriorate şi lipsa documentelor de provenienţă.

    La un depozit din Iaşi, de pildă, au fost găsite 13,6 tone de aripi de pui expirate din noiembrie 2013, a precizat şeful ANPC.

    Au mai fost retrase cantităţi de pulpe şi pipote de pui, macrou, creier de porc, tobă, cârnaţi şi burtă de vită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Departamentul pentru Energie: Băsescu nu a luat în calcul date esenţiale atunci când a sesizat CC

     “Departamentul pentru Energie reiterează faptul că au fost respectate toate procedurile în relaţia cu Comisia Europeană”, potrivit unui comunicat al instituţiei.

    Preşedintele Traian Băsescu a sesizat, miercuri, Curtea Constituţională, cu privire la ordonanţa de urgenţă (OUG) 57 din 2013 privind producerea energiei din surse regenerabile, arătând că, în opinia Comisiei Europene, procedura de notificare şi pre-notificare nu a fost respectată, fapt ce poate atrage declanşarea unei proceduri de infringement împotriva României.

    Ordonanţa de urgenţă prevede că producătorii de energie regenerabilă vor primi panâ în 2017 doar o parte din certificatele verzi, restul urmând să fie acordate eşalonat din 2018. Companiile din domeniu susţin că aceste reglementări vor duce la retragerea unor investiţii de peste 3 miliarde de euro în unităţi de producţie a energiei din surse regenerabile în România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Provident a făcut un profit de 6,8 milioane de euro în 2013

    În luna septembrie a anului trecut, IPF a lansat operaţiunile pe piaţa din Bulgaria, folosind infrastructura şi resursele de management deja existente în România. Compania are în prezent patru sucursale în Bulgaria şi aproape 200 de angajaţi şi de agenţi care deservesc circa 2.400 de clienţi.Valoarea totală a împrumuturilor emise în 2013 în România şi Bulgaria s-a apropiat de 105 milioane de lire sterline (127,5 milioane de euro), în timp ce veniturile au crescut la 67 de milioane de lire sterline (peste 81 de milioane de euro). Profitul operaţional brut al Provident Financial România, conform standardelor internaţionale de raportare financiară IFRS, a fost de 5,6 milioane de lire sterline (circa 6,8 milioane de euro). Investiţiile în lansarea şi extinderea operaţiunilor în Bulgaria s-au ridicat la 2,5 milioane de lire sterline (peste 3 milioane de euro).

    Compania acordă împrumuturi cu valori între 500 şi 3.500 de lei pe o perioadă de până la 56 de săptămâni, dobânda anuală efectivă putând depăşi 100% pe an. Spre exemplu, la 1.000 de lei împrumutaţi pe o perioadă de 46 de săptămâni, rata săptămânală este de 29 de lei (115 lei/lună) dacă plata se face prin transfer bancar şi urcă la 38 de lei (152 lei/lună) în cazul în care clientul optează pentru serviciul de gestionare la domiciliu a creditului. În 2013, compania a deschis puncte noi de lucru în judeţele Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Hunedoara, Caraş-Severin, Tulcea şi Sălaj. În cei opt ani de prezenţă în România, Provident a investit peste 205 milioane de euro şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe în valoare de peste 30 de milioane de euro.

    Filiala locală a grupului britanic International Personal Finance (IPF), a depăşit pragul de 300.000 de clienţi activi în ultimul trimestru din 2013, în creştere cu 17% comparativ cu nivelul raportat în decembrie 2012.

     

  • Paradoxul alegerilor: sentimente antieuropene în noul Parlament European

    În rândurile cetăţenilor din statele membre ale UE au existat întotdeauna eurosceptici – cei care nu sunt de acord cu cedarea unei părţi din puterea de decizie a statului către o entitate suprastatală. Discuţia este una care probabil nu se va încheia niciodată, însă îndoielile unora nu au fost încă suficiente pentru a anunţa apusul comunităţii europene. Anul acesta miza este mai mare decât de obicei. Parlamentul şi-a mărit puterea, iar frământările din interiorul Uniunii au dus la divergenţe între coaliţiile importante din cadrul instituţiei. Euroscepticii încearcă să profite de efervescenţa sentimentului antieuropean şi să pornească un atac din interior.

    CARE ESTE MIZA ALEGERILOR DIN 2014?

    Euroscepticismul se defineşte ca o mişcare de protest împotriva Uniunii Europene şi opoziţie faţă de integrarea europeană, iar partidele cu acest profil au câştigat tot mai mulţi simpatizanţi pe măsură ce Bruxelles-ul a emanat tot felul de măsuri de austeritate în încercarea de salva moneda şi chiar zona euro. Votanţi din majoritatea statelor membre migrează către partidele extremiste, ignorând uneori mesajele cu tentă rasistă sau antisemită.

    Până acum, votul pentru Parlamentul European nu a avut o importanţă foarte mare din punctul de vedere al alegătorilor. Faptul că este vorba de o instituţie cu care nu intră în contact direct face votul să pară consultativ, astfel încât rezultatele diferă deseori faţă de cele pentru guvernul local sau preşedinţie (acolo unde este cazul). Cei mai mulţi consideră că îşi pot exprima nemulţumirea faţă de conducerea actuală printr-un vot acordat unor partide de natură extremistă, precum cele de extremă dreapta, fără ca acest vot să aducă prejudicii la nivel naţional. Sondaje de opinie realizate de instituţii precum Gallup arată o diferenţă considerabilă între intenţia de vot în cadrul alegerilor europene şi cea din cadrul alegerilor locale.
    După criza financiară şi cea a datoriilor, după reduceri bugetare şi măsuri aspre de austeritate, alegerile din 2014 ar trebui să fie un bun indicator al încrederii în Uniunea Europeană.

    Pentru prima dată, votanţii vor alege, indirect, viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Votul devine astfel extrem de important, miza fiind direcţia pe care executivul Uniunii o va urma.

    Alegerile din mai vor propune votanţilor o dezbatere între două ideologii: cea de centru-dreapta, care mizează în continuare pe măsuri de reducere a cheltuielilor, şi cea de centru-stânga, care preferă relaxarea fiscală în vederea creşterii puterii de consum. Aici intră în scenă euroscepticii, care se prezintă ca o alternativă la toate aceste mişcări. „Forţele extremiste nu au mai avut atâta forţă şi nu au fost atât de bine reprezentate în aproape 60 de ani”, spune Cecilia Malmstrom, comisarul UE pentru afaceri interne.

    Conform site-ului Electionista, care adună şi grupează sondaje de opinie, euroscepticii vor aduna mai multe voturi decât în 2009. Acest lucru este valabil atât pentru ţări precum Grecia sau Spania, unde măsurile de austeritate impuse de UE au dus la scăderea nivelului de trai, cât şi pentru Germania, Franţa sau Olanda.

    VAL DE NEÎNCREDERE ÎN EUROPA.

    Ţările cu cel mai mare număr de eurosceptici sunt Grecia, Spania, Marea Britanie şi Cipru. Dintre acestea, trei au în comun modul extrem de aspru în care au fost lovite de criza financiară. Grecia, Spania şi Cipru au fost chiar în pragul falimentului – doar datorită măsurilor impuse de Uniunea Europeană au putut avea o anumită continuitate economică. Cu toate acestea, populaţia a fost dur afectată de măsurile de austeritate şi asta a crescut gradul de neîncredere atât în instituţiile locale de guvernământ, cât şi în cele interstatale.

    Marea Britanie reprezintă un caz aparte, dat fiind faptul că măsurile luate pentru a preveni efectele crizei financiare nu au fost atât de puternic resimţite. Stilul extrem de conservator al britanicilor şi naţionalismul poate exagerat constituie motive pentru care ei nu sunt încă aliniaţi sau chiar obişnuiţi la ideea unei Europe unite. Premierul David Cameron a început să cedeze presiunii exercitate şi a anunţat organizarea, până la sfârşitul anului 2017, a unui referendum privind apartenenţa la Uniune.

    DE CE SUNT EUROSCEPTICII PERICULOŞI?

    Recentele mişcări de protest anti-UE şi apariţia alianţelor de dreapta au fost comparate de analişti cu „The Tea Party movement”, idee preluată din Statele Unite, acolo unde mai multe partide s-au unit în încercarea de a combate măsurile implementate de Casa Albă. Denumirea vine de la un eveniment-cheie în istoria Statelor Unite, „The Boston Tea Party”, atunci când locuitorii oraşului Boston s-au răzvrătit împotriva taxelor impuse de guvernanţa britanică prin distrugerea unui transport de ceaiuri. Incidentul a escaladat, transformându-se ulterior în războiul de independenţă.

    „Grupul euroscepticilor poate fi mai periculos decât mişcarea Tea Party”, notează Mark Leonard, un cunoscut jurnalist de la Reuters. „Mişcări de tipul Tea Party vor să minimalizeze rolul guvernului în viaţa oamenilor, dar nu se opun ideii de conducere în sine. Euroscepticii nu susţin existenţa Uniunii Europene şi, prin urmare, se situează împotriva Parlamentului European, adică instituţia pentru care candidează. Dacă euroscepticii vor obţine atât de multe mandate pe cât arată sondajele, s-ar putea să avem un Parlament care se urăşte singur”, a adăugat Leonard.