BusinessMagazin

Tag: imprumut

  • Foamea investitorilor după randamente: Guvernul italian se împrumută cu 7 miliarde de euro prin obligaţiuni, dar primeşte oferte pentru 44 miliarde euro

    Guvernul italian se împrumută cu 7 miliarde de euro în cadrul unei emisiuni de obligaţiuni cu scadenţa la 30 de ani, după ce a reuşit să atragă oferte record de la investitori, în valoare totală de 44 miliarde euro, potrivit FT.

    Apetitul investitorilor pentru obligaţiunile care ajung la maturitate în 2050 ilustrează goana investitorilor după randamente sigure în zona euro, într-un mediu în care dobânzile negative încep să îşi lase amprenta asupra celor mai mari economii. Randamentul vehiculat pentru împrumutul gestionat de un sindicat de bănci este de circa 2,43%.

    Emisiunile de obligaţiuni ale guvernelor din zona euro atrag interes în ultimele luni, în contextul în care săptămâna aceasta, miercuri, guvernul spaniol a lansat cu succes o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa la 10 ani, împrumutându-se cu 10 miliarde euro, la un randament de circa 0,5%, după ce a atras oferte pentru 53 miliarde euro, stabilind un record la nivelul zonei euro.

    În acelaşi timp, Belgia, Cipru şi Irlanda au reuşit de asemenea să se împrumute cu succes de la începutul anului, ceea ce conturează un sentiment al investitorilor – care par dispuşi să se uite dincolo de incertitudinea politică şi să vâneze orice plasament care le oferă randamente mai bune decât cele din Germania, unde majoritatea randamentelor pe datorie se apropie de zero.

     

     

     

  • Record în ştergerea datoriilor la bănci in România. Sute de mii de lei şi zeci de mii de euro, radiate din contul a doi împrumutaţi

    În cadrul unei negocieri intermediată de Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) cu o bancă, unui consumator din Bucureşti i s-a acceptat ştergea întregii datorii pe care o mai avea de achitat, de 298.000 de lei (aproape 62.000 euro).

    Totodată, aceeaşi bancă a şters, în cadrul unui caz social din Oradea, o datorie de 51.930 franci elveţieni.
    În urma concilierii, ambele cazuri depăşesc precedentul record valoric înregistrat la CSALB. Acesta era de 44.600 de euro, înregistrat în aprilie 2019, în cazul unui consumator din Sighetul Marmaţiei.

    În primele zile ale acestui an, aceeaşi bancă comercială a luat decizii similare în cazul mai multor consumatori care aveau cazuri sociale dificile.
    Astfel, banca a închis un credit de consum fără ipotecă pentru o persoană din Bucureşti. Concilierea a rezultat prin remiterea sumei de 3.945 de euro către consumator. Pentru aceeaşi persoană, banca a stins descoperitul de cont în valoare de 3.288 de lei.

    Într-un alt caz, din Bucureşti, suma remisă unui alt consumator pentru închiderea creditului a fost de 8.553 de lei. În plus, banca a virat în contul acestuia suma de 1.785 de lei.

    În ultimii 3 ani şi jumătate, aproximativ 1.400 de români şi-au rezolvat problemele cu băncile şi IFN-urile, prin intermediul CSALB, iar suma totală obţinută în urma negocierilor depăşeşte 2 milioane de euro. Anul trecut, consumatorii au trimis peste 2.100 de cereri în care solicită intrarea în negociere cu instituţiile financiar-bancare, faţă de 1.293 de cereri trimise în tot anul 2018. Cele mai multe cereri vizează reducerea sau eliminarea unor comisioane, reducerea soldului sau a costurilor asociate creditelor ipotecare sau de consum.

     

  • Companiile au credite externe de la bănci din alte ţări şi instituţii internaţionale de 6,7 mld. euro. Băncile din Austria, Germania, Olanda şi Marea Britanie sunt preferate de firmele româneşti când iau credite externe

    Companiile din România aveau în 2019 credite externe pe termen mediu şi lung de circa 6,7 mld. euro, finanţările fiind obţinute preponderent de la bănci din alte ţări, precum şi de la instituţiile financiare internaţionale cum ar fi BERD sau BEI.

    Creditele externe pe termen mediu şi lung primite de firmele româneşti de la băncile străine au ajuns în septembrie 2019 la circa 5,8 mld. euro, în timp ce finanţările de la organisme internaţionale au fost de circa 916,8 mil. euro, după cum reiese din datele BNR.

    Cea mai mare parte a creditelor externe au fost luate de companiile româneşti de la bănci din Austria (circa 2 mld. euro), Germania (0,84 mld. euro), Olanda (0,72 mld. euro), Marea Britanie (0,66 mld. euro) şi Cipru (0,37 mld. euro), potrivit BNR. Preferinţa pentru băncile din aceste ţări este legată de faptul că acestea sunt de regulă ţările de origine ale acţionarilor companiilor locale care apelează la finanţare externă.

    BNR consideră că pentru majorarea intermedierii fi­nan­ciare interne, înlocuirea datoriei externe a com­paniilor cu finanţare de la băncile autohtone ar fi dezirabilă.

    Firmele preferă mai mult împrumuturi de la acţionari şi creditele externe şi comerciale. Creditele bancare interne reprezintă doar în jur de 8% din datoriile companiilor.

    După nouă luni din 2019 creditele totale acordate intern de băncile locale companiilor cumulau circa 126 mld. lei, adică 26 mld. euro.

  • De unde vine criza? Companiile lumii s-au împrumutat prin obligaţiuni în valoare de peste 2.500 miliarde dolari doar în 2019. „Datoriile din SUA mă îngrijorează cel mai mult”

    Companiile lumii s-au împrumutat prin obligaţiuni în cuantum de peste 2.500 de miliarde de dolari în 2019, înregistrând un nou record istoric.

    Datoria corporate la nivel global reprezintă una dintre cele mai active preocupări ale economiştilor în cadrul celui mai lung ciclu de creştere economică din istoria lumii capitaliste, încât nu există clase de active evident supraevaluate care ar putea da naştere unei crize violente, în comparaţie cu momentul 2008.

    Faţă de ciclul anterior de creştere, economia globală a crescut mai încet, iar mecanismele de risc puse în funcţiune după ultima criză financiară nu au permis formarea unor vulnerabilităţi majore sub formă de bule, apreciază Adolfo Laurenti, economistul-şef al companiei de plăţi Visa pentru Europa, într-un interviu acordat ZF la finalul anului trecut.

    „În economia globală nu vedem prea multe bule. Este interesant pentru că a fost un ciclu dezamăgitor din perspectiva faptului că am înregistrat creşteri mult mai reduse decât în ciclurile anterioare. Mulţi oameni sunt dezamăgiţi din această cauză, dar vestea bună este că nu s-au format atât de multe dezechilibre. Dacă ne gândim totuşi la acestea, zona care mă îngrijorează cel mai mult este datoria corporate din SUA”, explică Adolfo Laurenti, economistul-şef al Visa pentru Europa.

    Îngrijorările exprimate de Laurenti la finalul anului trecut sunt confirmate de cifrele oficiale apărute odată cu încheierea anului 2019. Companiile din întrega lume au profitat de politicile băncilor centrale, care au redus dobânzile, şi au emis un volum record de datorie prin obligaţiuni.

    Astfel, companiile lumii s-au împrumutat prin obligaţiuni în cuantum de peste 2.500 miliarde dolari doar anul trecut, înregistrând un nou record istoric, potrivit datelor Dealogic, citate de FT.

    Tendinţa companiilor de a se îndatora prin acest instrument a fost încurajată de operaţiunile băncilor centrale, care au redus costurile de finanţare, ceea ce a generat împrumuturi mai ieftine pentru toate tipurile de companii.

    Fed, banca centrală din SUA, a redus dobânda de referinţă cu 0,75% în 2019, anulând aproape creşterea de 1% aplicată de aceeaşi bancă centrală în 2018. De asemenea, Banca Centrală Europeană a redus dobânzile şi a reînnoit angajamentul referitor la programul de achiziţie de obligaţiuni, într-o încercare de a revitaliza economia zonei euro.

    „Politicile băncilor centrale au jucat un rol semnificativ în ceea ce se conturează acum. Este clar că a contribuit la creşterea numărului de companii care vor să se împrumute prin obligaţiuni”, notează Asif Sherani, managing director în cadrul HSBC Londra.

    Mai mult, autorităţile sunt îngrijorate cu privire la obligaţiunile emise de companiile care au un rating scăzut – segment economic care s-ar regăsi sub presiune în cazul în care condiţiile economice se înrăutăţesc. În timp ce dobânzile au scăzut, volumul datoriei cu randament negativ a trecut de 17.000 de miliarde dolari în august 2019, potrivit filialei Fed din New York, ceea ce a determinat investitorii să cumpere obligaţiuni cu risc mai ridicat.

    Totuşi, Adolfo Laurenti este optimist şi spune că finalul ciclului economic s-ar putea concretiza într-o aterizare uşoară a economiei printr-o recesiune de tip corecţie, în locul unei crize globale violente.

    „Văd zone unde ar fi nevoie de corecţii, dar nu văd vulnerabilităţi atât de mari pentru a declanşa o criză financiară globală. În această manieră sunt optimist în sensul în care dacă va veni recesiunea, va fi dureros, oamenii vor pierde locuri de mună, dar nu va fi un eveniment catastrofic ca în 2008-2009. Cred că va fi mai mult o recesiune precum cea din 2001. Va fi dureros, dar nu catastrofic”, adaugă Adolfo Laurenti.

     

  • Împrumuturile statului în euro au ajuns la 6,6 mld. euro în 2019. Ministerul Finanţelor a împrumutat o sumă record de 5 mld. euro de pe pieţele externe în 2019, lanâsând în premieră euroobligaţiuni în euro pe 30 de ani. Iar împrumuturile statului de pe piaţa internă, în euro, s-au apropiat de 1,6 mld. euro

    Ministerul Finanţelor a împrumutat o sumă record de 5 mld. euro de pe pieţele externe în 2019, iar de pe piaţa internă Trezoreria Statului a mai împrumutat în euro de la bănci peste1,59 mld. euro. România s-a împrumutat în 2019 pentru prima dată în euro pe o maturitate de 30 de ani, după ce în 2014 lansa în premieră bonduri în dolari pe 30 de ani.

    Cel mai recent Ministerul Finanţelor a împrumutat prin euroobligaţiuni de pe pieţele externe 2 mld. euro la începutul lunii iulie.

    Concret, Ministerul Finanţelor a îm­prumutat în luna iulie 2 mld. euro la a doua ieşire pe pieţele financiare inter­na­ţionale din 2019, din care 1,4 mld. euro pe matu­ritatea de 12 de ani şi 600 mil. euro prin redes­chiderea eurobon­du­rilor pe 30 de ani lansate iniţial în luna martie.

    În cazul împrumutului de 1,4 mld. euro cu maturitatea de 12 ani, dobânda a fost de 2,124%, iar pentru euroobligaţiunile de 600 mil. euro dobânda a fost de 3,4%. Gradul de suprasubscriere a fost de circa 2,6 ori. În cadrul tranzacţiei au participat un număr de 360 investitori, remarcându-se prezenţa echilibrată a celor din Europa şi SUA, fiind mulţi investitori instituţionali.

    În luna martie, Ministerul Finan­ţelor îm­prumutase de pe pieţele externe o sumă re­cord de 3 mld. euro prin euroobli­gaţiuni, din care 1,35 mld. euro pe 30 de ani (şi dobânda de 4,625%), 500 mil. euro pe 15 ani (cu dobânda de 3,5%) şi 1,15 mld. euro pe 7 ani (cu o dobândă de 2%). Emisiunea a fost suprasubscrisă de peste 2,5 ori. Un număr de 450 investitori au participat în tranzacţie, remarcându-se prezenţa substanţială a investitorilor din SUA, mare parte fiind investitori instituţionali.

    Tranzacţia a reprezentat o premieră şi, în acelaşi timp, o performanţă a Ministerului Finanţelor, în primul rând, prin lansarea celei mai lungi maturităţi pentru o emisiune de euroobligaţiuni pe piaţa euro, respectiv tranşa de 30 ani, dar şi în ceea ce priveşte obţinerea celor mai reduse prime de emisiune raportat la nivelul cotaţiilor din piaţa secundară, conform datelor Ministerului Finanţelor.

    Astfel, suma totală împrumutată de M­inisterul Finanţelor în 2019, prin euroobligaţiuni, a ajuns la un record de 5 mld. euro, fiind depăşit şi programul indicativ de împrumuturi aferent anului 2019 planificate a fi atrase de pe pieţele externe, estimat la circa 4,25 mld. euro.

    De pe piaţa internă, Ministerul Finanţelor a împrumutat de la bănci 1,59 mld. euro, pe lângă împrumuturile în lei.

    În luna decembrie, Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe piaţa internă în euro 416,1 mil. euro, după ce în luna noiembrie a împrumutat 670,6 mil. euro, în luna mai a mai atras de pe pia­ţa internă 423,2 mil. euro, iar în ianuarie a îm­prumutat 83,5 mil. euro de la bănci.

    Titlurile în euro lansate în acest an pe piaţa internă se adaugă la eurobon­durile plasate pe pieţele internaţionale.

    Prima licitaţie cu titluri de stat în euro a fost organizată de Ministerul Finanţelor în 2009.

    Vârful sumei împrumutate de Finanţe în urma licitaţiilor cu titluri de stat în euro lansate pe piaţa internă, de 2,6 mld. euro, a fost înregistrat tot în 2009. Anul 2015 a fost primul şi singurul an, până acum, fără emisiuni de obligaţiuni în euro pe piaţa locală de la începutul crizei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Tesla va primi un împrumut de 1,4 mld.dolari de la băncile chineze pentru fabrica din Shanghai

    Producătorul american de vehicule electrice Tesla Inc şi un grup de bănci din China au stabilit un nou împrumut de 10 miliarde yuani (1,4 miliarde dolari), pe o perioada de cinci ani, pentru fabrica din Shanghai a producătorului auto, transmite Reuters.

    China Construction Bank, Agricultural Bank of China, Industrial and Commercial Bank of China şi Shanghai Pudong Development Bank sunt printre băncile care au acceptat să ofere companiei Tesla sprijin financiar, potrivit unei surse apropiate situaţiei.

    La începutul acestui, băncile chineze an oferit, deja, companiei Tesla un împrumut de 12 luni, de până la 3,5 miliarde de yuani, care urmează să fie rambursat în 4 martie 2020.

    O parte din acest nou împrumut va fi utilizată pentru a acoperi datoria anterioară de 3,5 miliarde de yuani, în timp ce restul sumei va fi utilizată în operaţiunile companiei din China.

    Rata dobânzii noului împrumut va ajunge la 90% din rata dobânzii de referinţă pentru un an din China, la fel cum s-a procedat cu împrumutul de 3,5 miliarde de yuani, aceasta fiind o rată pe care băncile chineze o oferă celor mai buni clienţi ai lor.

    Tesla a început, în luna ianuarie a acestui an, să producă vehicule în fabrica sa din Shanghai şi îşi propune să construiască cel puţin 1.000 de maşini Model 3 pe săptămână, până la sfârşitul anului în curs.

  • Ministerul de Finanţe a împrumutat 416 milioane de euro de la bănci

    Prima emisiune, de 200 milioane euro, a fost suprasubscrisă, ministerul împrumutând 416 milioane euro, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu 410,1 milioane euro, iar ofertele necompetitive au fost de 6 milioane euro. Randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 0,13%, iar rata cuponului 1,25%.

    Cererea totală s-a ridicat la 419,6 milioane euro, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu 413,6 milioane euro.

    Citiţi mai mult www.mediafax.ro

  • FMI reia negocierile privind un nou program pentru Ucraina

    O misiune a Fondului Monetar Internaţional va relua negocierile asupra unui nou program de credit pentru Ucraina, în cursul zile de joi, potrivit Reuters.

    Uncraina şi Fondul Monetar Internaţionale au discutat o nouă înţelegere care să înlocuiască aranjamentul stand-by în valoare de 3,9 miliarde de dolari care va expira în ianuarie.

    Ucraina va trebui să îndeplinească cerinţele Fondului, printre care se numără respectarea independenţei băncii centrale şi viitorul PrivatBank, cea mai mare instituţie de creditare din ţară, care a fost naţionalizată împotriva voinţei acţionarilor în 2016.

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat 792 milioane de lei de la bănci, într-o emisiune de obligaţiuni pe 4 ani, la o dobândă de 3,86% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat astăzi 792 milioane de lei de la bănci, într-o emisiune de obligaţiuni în valoare de 500 milioane lei şi scadentă în 2023, la o dobândă de 3,86% pe an.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari, valoarea totală a ofertei fiind de 1,47 miliarde lei, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu  1,25 miliarde lei. Ofertele necompetitive s-au ridicat la 22 milioane lei. 

    În final, suma totală adjudecată a fsot de 792 milioane lei, băncile oferind 570 milioane lei. 

    Randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 3,86%. Rata cuponului a fost de 4,40%.

    Ministerul Finanţelor a programat pentru luna noiembrie licitaţii pe piaţa internă în volum de 4,1 mld. lei şi 200 mil. euro, după ce în octombrie statul s-a împrumutat 4,3 mld. lei, cu circa 340 mil. lei peste nivelul programat.

    În lunile septembrie şi octombrie au fost câteva licitaţii eşuate, la care Ministerul Finanţelor nu a împrumutat nicio sumă deoarece nu s-a înţeles cu băncile în privinţa dobânzii. 

  • Ministerul de Finanţe a atras luni 775 mil. lei de la bănci, cu dobânda de 4% pe an şi scadenţa în 2026

    Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în septembrie 2026 şi s-a împrumutat cu 775 mil. lei, peste nivelul de 600 mil. lei programat, la o dobândă anuală de 4%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 1,22 mld. lei, din care băncile au licitat în total 1,2 mld. lei, iar ofertele necompetitive au fost de 8 mil. lei.

    Rata cuponului a fost de 4,85%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 4%.

    Valoarea totală adjudecată a fost de 775 milioane lei, din care suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 767 milioane lei, iar ofertele necompetitive au totalizat 8 mil. lei.