BusinessMagazin

Tag: imigranti

  • Centru pentru refugiaţi de lângă Hanovra, atacat cu un cocteil Molotov

    “Dispozitivul incendiar a fost aruncat printr-o fereastră, care era închisă, într-o cameră dintr-o fostă şcoală”, a declarat purtătorul de cuvânt Jens Petersen, adăugând că un covor şi nişte saltele au luat foc.

    O femeie şi cei trei copii ai ei, care dormeau într-o cameră alăturată, nu au fost răniţi, a precizat Petersen. Această familie a fost mutată în alt loc, unde femeia primea consiliere psihologică.

    În fosta şcoală din satul Salzhemmendorf, lângă Hanovra, sunt cazaţi peste 30 de refugiaţi, a anunţat poliţia.

    Incidentul a fosr semnalat forţelor de ordine la ora locală 2.00 (3.00, ora României). Pompierii, care au fost alertaţi de către alţi rezidenţi din clădire, au putut să stingă focul. Poliţia căuta vineri un vehicul, observat în timp ce “fugea” de la faţa locului, iar detectivi stăteau de vorbă cu martori.

    Între timp, poliţia a interzis mitinguri politice în faţa altui adăpost pentru refugiaţi, care a devenit un adevărat “paratrăsnet” în protestele faţă de valul – estimat de autorităţi la 800.000 de solicitanţi de azil – aşteptat în Germania până la sfârşitul anului.

    Forţele de ordine au anunţat joi seara că nu dispun de suficient personal pentru a ţine la distanţă extremiştii de dreapta, care se opun imigraţiei, şi extremiştii de stânga, după ce şi unii şi alţii au anunţat că plănuiesc să organizeze evenimente în faţa adăpostului din Heidenau, un oraş de periferie de lângă Dresda.

    Cancelarul Angela Merkel a vizitat acest magazin dezafectat de la Heidenau miercuri, când a lansat un apel la acceptarea refugiaţilor. Extremiştii care au protestat faţă de vizita cancelarului au anunţat că vor să revină la faţa locului vineri.

    Extremişti de stânga, susţinuţi de către Verzii germani, şi-au prezentat contra-evenimentul drept un festival de primire a refugiaţilor, cu grătare şi fotbal.

    Henning Obens, un purtător de cuvânt al “Alianţei pentru o Dresdă fără nazişti” şi mişcării “Stânga pentru Intervenţie”, a declarat vineri că aceste grupări se gândesc la o acţiune în instanţă prin care să obţină permisiunea să organizeze evenimentul pe o proprietate privată.

    Însă evenimente au fost interzise până luni, iar poliţia a anunţat că pregăteşte o consolidare a forţelor de ordine cu scopul de a menţine liniştea la Heidenau.

    Peste 30 de ofiţeri de poliţie au fost răniţi, săptămâna aceasta, în timpul unor confruntări violente între extremişti de dreapta şi poliţişti, la fostul magazin transformat în centru de primire pentru refugiaţi de la Heidenau, declanşând un val de condamnare din în întreaga ţară. Regiunea Dresda este un fief al neonaziştilor, o mişcare care are mult mai puţină susţinere în vestul ţării.

     

  • Zeci de imigranţi au murit sufocaţi într-un camion, pe o autostradă din Austria. Oficial ungar: Camionul aparţine unui român

    Camionul a fost găsit pe autostrada A4, între localităţile Neusiedl şi Parndorf. Autostrada face legătura între frontiera ungaro-austriacă şi oraşul Viena.

    Potrivit agenţiei austriece APA, la bordul camionului au fost găsite cel puţin 20 de cadavre ale unor imigranţi.

    Camionul abandonat avea numere de înmatriculare ungare, a confirmat Janos Lazar, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban.

    Vehiculul a fost achiziţionat recent de un cetăţean român de la o companie slovacă şi a fost înmatriculat în localitatea Kecskemet, situată în sudul Ungariei, a explicat Janos Lazar.

    “Este o tragedie care ne priveşte pe toţi. Traficanţii de persoane sunt criminali”, a declarat Johanna Mikl-Leitner, ministrul austriac de Interne.

    Potrivit martorilor, autocamionul era parcat în zonă de cel puţin 48 de ore.

    Autorităţile austriece cooperează cu poliţia ungară în acest dosar. Şoferul camionului, suspectat de trafic de persoane, este căutat activ de poliţia austriacă.

     

  • Comitetul pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, convocat la Guvern pe tema imigranţilor

    Ministerul Afacerilor Interne a anunţat, miercuri, că vicepremierul pentru securitate naţională Gabriel Oprea a convocat Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă pentru joi, începând cu ora 15.00, la sediul Guvernului, iar şedinţa are ca temă evaluarea riscurilor şi posibilul impact de securitate ca urmare a creşterii fenomenului imigraţionist la frontierele României.

    Potrivit sursei citate, vicepremierul Gabriel Oprea i-a informat miercuri şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe premierul Victor Ponta despre convocarea acestei şedinţe a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.

    În Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, condus de viceprim-ministrul Gabriel Oprea, sunt reprezentate următoarele ministere şi instituţii publice centrale: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Public, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Ministerul pentru Societatea Informaţională, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Protecţie şi Pază, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Primului-Ministru, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţii Nucleare, Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

    Comisiile parlamentare de politică externă, de apărare şi Comisia Schengen vor discuta, în 8 septembrie, cu miniştrii de Externe şi Interne despre criza refugiaţilor, pentru a stabili un punct de vedere al Parlamentului, au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, preşedinţii comsiilor, Laszlo Borbely şi Petru Filip.

    Discuţiile din comisii vor avea loc în condiţiile în care problema refugiaţilor a luat amploare, iar Uniunea Europeană pare să fie depăşită de situaţie. În lipsa unor politici unitare la nivelul Uniunii Europene, statele membre au adoptat propriile măsuri, multe fiind contestate de organizaţiile pentru drepturile omului şi pentru protecţia refugiaţilor.

    România ar urma să primească 2.362 de imigranţi extracomunitari, conform schemei propuse de Comisia Europeană în cadrul planului care prevede măsuri de combatere a imigraţiei pe Marea Mediterană şi distribuirea refugiaţilor în spaţiul Uniunii Europene.

    În timp ce România nu se confruntă deocamdată cu un val de imigranţi, statele vecine au trecut deja la măsuri excepţionale. Spre exemplu, Ungaria a anunţat miercuri că plănuieşte să trimită militari la frontiera cu Serbia, în contextul în care, în ultimele două zile, peste 4.500 de imigranţi au pătruns pe teritoriul ungar. Şi autorităţile bulgare au anunţat că vor trimite 25 de militari la frontierele cu Macedonia şi Grecia, în contextul în care mii de imigranţi au sosit în aceste ţări în weekend.

    Preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, Laszlo Borbely (UDMR), a precizat, pentru MEDIAFAX, că a avut o întâlnire cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, pe tema crizei refugiaţilor.

    “Am avut o scurtă întâlnire cu ministrul de Externe şi am stabilit, împreună cu Comisiile de politică externă, de apărare şi Comisia Schengen să ne întâlnim pe 8 septembrie cu cei de la Ministerul de Externe şi cei de la Ministerul de interne pentru a discuta despre criza refugiaţilor. Ne îngrijorează că vedem ce este în Serbia, Ungaria şi sunt semnale că ar putea să intre şi în România. Trebuie stabilit ce atitudine are România”, a precizat pentru MEDIAFAX, preşedintele comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor Laszlo Borbely (UDMR).

    El a spus că, până acum, România a avut o atitudine pozitivă şi a acceptat să primească un număr de imigranţi, dar va trebui analizat ce va urma.

    “România a avut o atitudine pozitivă, dar va trebui să vedem ce va fi, să fim conectaţi la ceea ce se întâmplă, să formăm un grup de lucru care să includă şi parlamentari, să pregătim un punct de vedere comun pe această temă”, a adăugat Borbely.

    Deputatul UDMR a apreciat că această criză “nu uşurează aderarea României la spaţiul Schengen, ci o îngreunează”.

    “Este evident că această criză nu uşurează obiectivul României de aderare la Schengen, ne îngreunează această decizie a UE, este mult mai greu acum decât acum un an, doi, să aderăm la Schengen. De aceea, am chemat şi comisia Schengen pentru că am văzut declaraţiile oficialilor din Germania, trebuie să vedem ce se va întâmpla şi de aceea este bine să avem un punct de vedere comun şi să avem aceste consultări”, a mai spus Borbely.

     

  • Guvernul Greciei susţine că nu are mijloacele necesare pentru a face faţă afluxului de imigranţi

    Pe fondul crizei economice acute, Grecia se confruntă cu un aflux de zeci de mii de imigranţi, majoritatea sirieni care fug de războiul civil.

    Agenţiile umanitare internaţionale au criticat reacţia slabă a Greciei.

    Guvernul de la Atena a anunţat că, în primele şapte luni ale anului 2015, în Grecia au venit 160.000 de imigranţi, de trei ori mai mulţi decât în 2014.

    “Grecia este ţară de primire a imigranţilor, astfel că suntem obligaţi să avem infrastructură”, a declarat Olga Gerovasili, purtătorul de cuvânt al Guvernului în exerciţiu de la Atena.

    “Dar suntem acuzaţi de lucruri pentru care nu am avut timp, de ceea ce nu au făcut guvernele Greciei din ultimii ani”, a adăugat oficialul grec, potrivit postului Alpha TV.

    Unele organizaţii pentru drepturile omului au admis că Grecia este doar o parte a problemei europene a imigraţiei. “Nu este vorba doar de o tragedie greacă…, ci de o criză la nivel european”, a afirmat Gauri van Gulik, director în cadrul organizaţiei Amnesty International responsabil de Europa şi Asia Centrală.

  • Parisul cere ajutor suplimentar din partea Londrei în privinţa imigranţilor din zona Eurotunelului

    “Am cerut o mobilizare suplimentară din partea Marii Britanii în problema imigranţilor din zona Calais”, a declarat Cazeneuve într-un interviu acordat publicaţiei La Croix.

    Mii de imigranţi extracomunitari sunt adunaţi la intrarea din Franţa în tunelul care traversează Canalul Mânecii, în zona Calais. Grupuri de sute de imigranţi au încercat în mod repetat să se agaţe de trenuri care circulă spre Marea Britanie. Cel puţin zece persoane au murit, iar autorităţile franceze par să fie depăşite de situaţie.

    “Cred că trebuie să se meargă dincolo de eforturile făcute de partea britanică în gestionarea fluxului de imigranţi. I-am cerut ministrului britanic de Interne, Theresa May, o mobilizarea suplimentară a serviciilor”, a spus Bernard Cazeneuve.

    Ministrul francez a salutat deciziile privind “investirea a 15 milioane de euro în măsuri de securizare a Portului Calais” şi a zece milioane pentru garantarea securităţii la intrarea în Eurotunelul care face legătura între Franţa şi Marea Britanie pe sub Canalul Mânecii.

  • Această ţară din Europa are nevoie disperată de imigranţi pentru a le ocupa locurile de muncă

    Populaţia nativă este de ani buni în scădere, iar forţa de muncă devine astfel insuficientă. Este situaţia cu care se confrunta una dintre cele mai bogate ţări din Europa şi care, în anii următori, poate deveni o alternativă pentru europenii care nu îşi mai găsesc un loc de muncă în propria ţară.

    Specialiştii confirmă cu cifre această tendinţă. În numai 6 luni, din ianuarie în iunie, numărul imigranţilor din această ţară a crescut de la 11.200 la 16.800, astfel că tendinţa este ca străinii să ocupe pe viitor locurile de muncă.  

    Această ţară din Europa are nevoie disperată de imigranţi pentru a le ocupa locurile de muncă

  • CoE: Imigranţii romi din România şi Bulgaria nu au invadat UE. Stigmatizarea trebuie să înceteze

    “Dezbaterile politice şi din presă privind migraţia romilor au devenit recurente în mai multe state europene. De la extinderea Uniunii Europene în 2004 şi 2007 şi eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari în mai multe state UE în 2014, temerile privind migraţia romilor au declanşat adesea discursuri neinformate şi inflamatorii”, a scris comisarul Nils Muiznieks, într-un comentariu publicat joi pe site-ul Consiliului Europei (CoE).

    Presa din Marea Britanie, Germania, Elveţia, Italia şi alte ţări a publicat adesea date nefondate despre numărul romilor care ar putea veni sau care au venit în aceste state. Totuşi, în unele locuri, numărul imigranţilor romi a rămas stabil de-a lungul anilor.

    Imigranţii romi au fost adesea acuzaţi în discursul politic şi în presă că abuzează de ajutoarele sociale şi refuză orice formă de integrare în societate, dar aceste percepţii nu sunt susţinuite de fapte, notează comisarul pentru drepturile omului.

    Într-un studiu din 2013, Comisia Europeană a arătat că imigranţii comunitari, inclusiv romii, aduc o contribuţie netă la economia ţărilor-gazdă, plătind mai mult sub formă de taxe decât primesc ca ajutoare. În plus, este mai puţin probabil ca imigranţii romi să ceară asistenţă de şomaj sau alocaţii pentru copii şi familie decât romii nativi. De asemenea, numeroşi romi muncesc şi s-au integrat bine în ţările-gazdă.

    Potrivit studiilor, motivele pentru care romii emigrează nu diferă fundamental de cele ale altor emigranţi: ei caută locuri de muncă, condiţii mai bune de trai şi o educaţie pentru copiii lor. Totuşi, ei sunt expuşi unui grad mai mare de sărăcie extremă, discriminare şi excluziune în ţările de origine. Din păcate, discriminarea şi respingerea nu se opresc la graniţe, romii fiind vizaţi de evacuări, violenţe şi segregare.

    Nicio invazie a imigranţilor romi din România şi Bulgaria nu a avut loc de la eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari în mai multe state UE, subliniază comisarul Consiliului Europei. Este vremea ca politicienii şi presa să înceteze exploatarea temerilor privind fluxuri masive de imigranţi şi stigmatizarea romilor. Ei ar trebui în schimb să folosească datele demografice şi economice obiective.

    Retorica rasistă ar trebui condamnată ferm la cel mai înalt nivel, iar jurnalismul etic ar trebui promovat. Jurnaliştii ar trebui să relateze şi exemple pozitive de integrare a imigranţilor romi, pentru a oferi o imagine echilibrată. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a le oferi romilor sprijin în vederea unor soluţii durabile, în loc de măsuri restrictive şi stigmatizare, mai scrie comisarul Nils Muiznieks.

  • Sute de persoane au manifestat la Budapesta împotriva zidului antiimigraţie de la graniţa cu Serbia

    Manifestanţii au denunţat costul zidului, a cărui construcţie a început luni, precum şi impactul său asupra imaginii ţării, relatează Euronews în pagina electronică.

    “Nu ştiu dacă acest zid va fi cu adevărat construit, încă mai sper că nu. Acesta costă extrem de mult, beneficiul său real este nul, pune Ungaria într-o situaţie şi mai stânjenitoare, va izola şi mai mult ţara noastră, deci cred că nu are sens”, a declarat un protestatar.

    Participanţii la manifestaţie au demolat un gard simbolic şi au declarat că oricât de înalt ar fi, zidul construit la frontiera cu Serbia nu va împiedica oamenii să fugă din calea războiului.

    Lucrările au început luni la frontiera de sud a Ungariei, pentru moment fiind vorba doar de testarea diferitelor materiale. Militarii au început să sape tranşee, iar zidul va fi construit de deţinuţi de-a lungul celor 175 de kilometri ai frontierei cu Serbia.

    La sfârşitul săptămânii trecute, peste 2.000 de imigranţi clandestini au fost reţinuţi în Ungaria.

    Julia Ivan, din cadrul Comitetului Helsinki ungar, a declarat că, prin noile legi referitoare la migraţie, Ungaria a “ieşit din rândul ţărilor europene civilizate”, relatează agenţia MTI. Ea a apreciat că este cinic să califici persoanele care fug din calea războiului drept imigranţi economici.

     

     

  • Amnesty International cere Ungariei să aplice proceduri corecte imigranţilor ilegali

    Aproape toţi imigranţii care ajung în Ungaria din Grecia via Macedonia şi Serbia au afirmat că sunt supuşi abuzurilor sau altor practici ilegale, a afirmat Amnesty International într-un raport prezentat marţi la Budapesta.

    Amnesty le cere autorităţilor ungare să evalueze de la caz la caz cererile de azil, să ofere dreptul la recurs şi să ofere protecţie împotriva abuzurilor, a declarat într-o conferinţă de presă Todor Gardos, manager de campanie al Amnesty pentru Balcani. În plus, autorităţile au trebui să recurgă la detenţie doar în ultimă instanţă.

    “Aceşti oameni sunt nevoiţi să plece în aceste călătorii şi ceea ce îi atrage în Ungaria este că cererile lor de azil sunt procesate mai rapid şi au şanse mai mari de a primi protecţie decât în Serbia sau Macedonia”, a precizat Gardos.

    Marta Pardavi, copreşedintele Comisiei Helsinki din Ungaria, a afirmat că legislaţia privind azilul adoptată luni de Ungaria înseamnă că după jumătatea lunii august cererile de azil vor fi respinse automat şi solicitanţii vor fi retrimişi în Serbia.

    Este clar, din declaraţiile martorilor, că Serbia, Macedonia şi Grecia nu pot fi considerate ţări sigure pentru că prevederile lor privind refugiaţii sunt neadecvate, a precizat Pardavi.

    Potrivit noului sistem ungar, refugiaţii vor avea la dispoziţie doar trei zile pentru a lansa un apel, iar tribunalele trebuie să dea o decizie în termen de opt zile, ceea ce înseamnă că solicitanţii de azil probabil nu vor obţine o audiere, a adăugat ea.

  • Francois Hollande şi Matteo Renzi încearcă să tempereze disputa pe tema imigranţilor

    După declaraţiile dure din ultimele zile între miniştrii de Interne francez şi italian, Hollande s-a arătat cooperativ.

    “Faptul că Italia se află în sudul Europei nu înseamnă că ea trebuie să fie ţara care, alături de Grecia şi Malta, trebuie să depună eforturi în beneficiul tuturor”, a declarat Hollande. “Italia nu trebuie să îşi asume singură această cooperare şi această misiune, şi alte ţări pot fi vizate”, a adăugat el.

    Şeful Guvernului italian Matteo Renzi s-a referit la semnarea, în 2003, a Regulamentului Dublin II care cere ţării în care ajunge pentru prima dată imigrantul să examineze solicitarea lui de azil.

    “Vreau să fiu clar. Nu cred că acordul de la Dublin este o idee bună, în special pentru Italia, dar nu vreau să mă lansez într-o polemică în interiorul ţării mele împotriva partidului politic care se afla la putere în acel moment”, a asigurat Renzi.

    La frontiera franco-italiană, forţele de ordine franceze împiedică în continuare imigranţii să pătrundă în Hexagon. La Vintimille, în partea italiană, circa 500 de persoane au manifestat sâmbătă sub sloganul “Franţa, deschide-ţi frontiera”.