BusinessMagazin

Tag: Iasi

  • Compania GreenFiber Internaţional investeşe 35 de milioane de euro într-o fabrică de fibră sintetică în România

    Compania care va produce circa 30.000 de tone de fibră sintetică pe an îşi propune o nouă investiţie pentru dublarea capacităţii din Urziceni până în anul 2018. La finalizarea proiectului, capacitatea totală de producţie a GreenFiber International va fi de 113.000 de tone pe an, însumând şi operaţiunile celorlalte două fabrici din Buzău şi Iaşi. Noua fabrică din Urziceni va avea activitate permanentă, fiind create locuri de muncă pentru locuitorii oraşului, precum şi pentru cei din localităţile învecinate. La finalizarea proiectului din Urziceni, GreenFiber va avea peste 1000 de angajaţi în România. 

    „În perioada 2013 – 2015, am investit 23 milioane de euro, parte din sumă mergând către crearea unei infrastructuri funcţionale de colectare pentru creşterea volumului deşeurilor PET curate şi necontaminate”, a declarat Clement Hung, CEO al companiilor din Green Group. Chiar şi aşa, din cauza lipsei infrastructurii municipale de colectare din România şi pentru că nu ajung suficiente cantităţi de PET în fabrică, 55% din materia primă o importăm din Europa. Totodată, avem în vedere o investiţie în Orientul Mijlociu, care să acopere deficitul de resurse din piaţa europeană, a adăugat CEO-ul.

    GreenFiber vinde fibra sintetică în principal către export, în ţări precum Germania, Italia, Danemarca, Republica Cehă, Belgia, Slovenia, Turcia şi Ungaria. Cei mai importanţi clienţi sunt companii din industria auto, care folosesc fibra în componenţa textilelor de interior ale maşinilor sau pentru sistemele de filtrare. Totodată, fibra este materie primă pentru industria de igienă, intrând în componenţa umpluturilor de scutece de bebeluşi, a şerveţelelor umede sau a plasturilor. Se mai foloseşte în industria produselor de mobilier, ca şi umpluturi pentru canapele, perne sau pilote, cât şi în construcţii, pentru panouri de izolaţie, membrane de acoperişuri sau membrane geotextile.

    Prima fabrică GreenFiber locală a fost lansată în 2005 la Buzău, urmată de fabrica de la Iaşi, în 2007, care a fost dezvoltată pe platforma industrială a fostei Terom Iaşi. GreenFiber produce astăzi de 10 ori mai mult, dar a marcat şi începutul unei perioade moderne în care resursele naturale, petrolul, ca materie primă, au fost înlocuite cu deşeurile ca resursă regenerabilă. GreenFiber va continua investiţiile în dezvoltarea capacităţilor de producţie, vizând poziţia de lider mondial în producţia de fibră sintetică din material reciclat.

     

  • Oferta de joburi pentru studenţi în această toamnă. Unde se găsesc cele mai multe posturi disponibile

    Potrivit anunţurilor postate pe bestjobs.eu, studenţii pot alege în această toamnă între 442 joburi remote, 167 joburi part-time şi 50 de internshipuri. Un total de 659 joburi, prin care se caută aproximativ 2.174 candidaţi. 

    Cele mai multe locuri de muncă pentru studenţi se regăsesc în domeniul IT, cele mai căutate tehnologii fiind: JavaScript, Java, C++ şi PHP.

    Internship-urile se adresează persoanelor pasionate de HR, IT sau Marketing, preponderent în oraşe ca Bucureşti(26), Timişoara(9) sau Iaşi(4).

    Pentru studenţii care vor joburi part-time, aceştia au de ales posturi precum: asistent manager, operator call-center, agent vânzări, consilier clienţi – în special în sistemul bancar, operator sondaje de opinie, content editor. Toate acestea preponderent în oraşe ca Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov sau Timişoara.

  • Lanţul 5 to go deschide o nouă cafenea în Iaşi

    “5 to go” a deschis ieri, 5 septembrie, cea de-a doua cafenea în Iaşi. Cu un design atractiv şi aceeasi cafea proaspătă, noua locaţie vă aşteaptă pe Bulevardul Carol I, nr.3, în apropierea Facultăţii de Medicină.

    Acest al doilea coffee shop este francizat de acelaşi ieşean, Andrei Ţăranu, cel care a adus pentru prima dată conceptul “5 to go” în Iaşi, şi se va diferenţia de celelalte locaţii prin linia design-ului, de această dată proiectând o formă mai specială: designul industrial.

    Conceptul “5 to go” promovează ideea comercializării oricărui produs din meniu cu 5 lei.  Meniul ce conţine 40 de produse, de la cafea până la croissante sau macaroons acoperă tot segmentul de clienţi, începând cu cei de 14 ani.

    “5 to go”  a deschis prima cafenea pe strada Costache Negri 60, lângă Moldova Business Center, dar îşi aşteaptă  clienţii, începand cu 5 septembrie şi pe Bulevardul Carol I, nr 3,  într-o atmosferă primitoare şi relaxată între orele orele 7:00 şi 18:00, de luni până vineri şi de la 9:00 până la 18:00 sâmbătă şi duminică.

    Lansat pe piaţă la începutul lui 2015 de antreprenorul Radu Savopol, cel care deţine pub-urile Old Nick din Sinaia şi Bucureşti, conceptul “5 to go” a ajuns în prezent la peste 25 de locaţii, atât în Capitală cât şi în ţară, anunţând că până la sfărşitul anului vor ajunge la 40 dintre care
    5 vor fi în oraşele mari din ţară.

    Urmează în perioada imediat următoare lansarea a încă trei cafenele în oraşele mari din ţară, cum ar fi Constanţa pe pe Bd-ul Tomis, Cluj în zona Hasdeu şi Piteşti în zona pietonală. Pe lângă aceste 3 cafenele din ţară, 5 to go, plănuieşte lansări şi pentru Bucureşti, următoarea fiind pe data de 8 Septembrie pe Bulevadrul Kogălniceanu în zona liceului Gheorghe Lazăr, urmată fiind mai apoi de deschiderile cafenelelor din zonele Dorobanţi, Militari, Gara de Nord, Floreasca şi Mario Plaza.

  • Românii ar putea beneficia de O NOUĂ ZI LIBERĂ

    Întorşi din vacanţă, aleşii votează mai multe legi rămase restante din sesiunea trecută, printre care şi cea privind declararea zilei de 24 ianuarie, ziua Unirii Principatelor Române, ca zi liberă nelucrătoare.

    Legea deputatului PSD Tudor Ciuhodaru a fost respinsă de colegii săi senatori, însă deputaţii sunt cei care vor hotărî dacă românii vor merge sau nu la muncă pe 24 ianuarie, relatează Libertatea.

    „Demersul meu legislativ prevede ca 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, să devină zi de sărbătoare legală, inclusă în art. 139 din Codul muncii. Este o zi fundamentală pentru Iaşi, este o zi fundamentală pentru Moldova, este o zi fundamentală pentru România, pentru că România modernă s-a născut la Iaşi. Aşa că vă cer astăzi ca această zi să fie recunoscută.

    De ani de zile luptăm pentru dreptate şi pentru recunoaşterea unor anumite lucruri, dar când vorbim despre o zi fundamentală pentru noi toţi, mai ales pentru cei din Iaşi şi din Moldova, pentru toţi românii, acest lucru nu este recunoscut. Vă mai rog încă o dată, indiferent de unde sunteţi, de ce culoare politică aveţi, din care localitate sunteţi, din ce judeţ, cărui judeţ aparţineţi, să votaţi această lege importantă pentru valorile noastre naţionale”, spune Ciuhodaru.

  • O tânără din România a găsit o borsetă plină cu aur şi bani. Vezi ce a făcut cu ea:

    O tânără din Botoşani a găsit o borsetă plină cu aur şi bani şi fără a sta pe gânduri s-a dus direct la proprietar pentru a-i înapoia bunurile. Femeia în vârstă de 24 de ani circula cu maşina pe drumul european Botosani – Iasi, moment în care a observat borseta.

    „Ma intorceam de la Iasi, iar in apropiere de Manastirea Zosin am vazut in mijlocul drumului o borseta. Am oprit, iar cand am deschis borseta am gasit 200 de lei si mai multe lantisoare si bratari de aur”, a povestit tânăra pentru stiri.botosani.ro.

    Fara sa stea pe ganduri, botosaneanca s-a uitat pe actele din borseta si s-a dus direct la proprietar acasa, acolo unde se afla mama acestuia. A cerut numarul de telefon si i-a inmanat personal bărbatului borseta în care se aflau aurul, banii si actele.

    Botoşăneanca nu a dorit sa-si dezvaluie identitatea si considera ca a facut ceva absolut normal.

  • O tânără din România a găsit o borsetă plină cu aur şi bani. Vezi ce a făcut cu ea:

    O tânără din Botoşani a găsit o borsetă plină cu aur şi bani şi fără a sta pe gânduri s-a dus direct la proprietar pentru a-i înapoia bunurile. Femeia în vârstă de 24 de ani circula cu maşina pe drumul european Botosani – Iasi, moment în care a observat borseta.

    „Ma intorceam de la Iasi, iar in apropiere de Manastirea Zosin am vazut in mijlocul drumului o borseta. Am oprit, iar cand am deschis borseta am gasit 200 de lei si mai multe lantisoare si bratari de aur”, a povestit tânăra pentru stiri.botosani.ro.

    Fara sa stea pe ganduri, botosaneanca s-a uitat pe actele din borseta si s-a dus direct la proprietar acasa, acolo unde se afla mama acestuia. A cerut numarul de telefon si i-a inmanat personal bărbatului borseta în care se aflau aurul, banii si actele.

    Botoşăneanca nu a dorit sa-si dezvaluie identitatea si considera ca a facut ceva absolut normal.

  • Românii îşi vând pădurile online. Preţul este de trei ori mai mic decât în oricare altă ţară europeană

    Mii de hectare de pădure din România se vând pe site-uri din străinătate, nu doar de la noi. Vânzătorii îi asigură pe posibilii clienţi că vor putea exploata în totalitate pădurea cumpărată. Aproape 100 de hectare din Strunga, judeţul Iaşi, apar pe un site de vânzări online din China, informează TVR

    94 de hectare de pădure din comuna Strunga, judeţul Iaşi, 165.000 de euro. Aşa sună anunţul postat pe cel mai mare site de vânzări online din China. Sătenii spun că pădurea ar fi aparţinut unor boieri şi ar fi fost retrocedată urmaşilor.

    Citiţi mai multe pe www.stiri.tvr.ro

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Avere nejustificată de peste 530.000 lei, găsită de ANI la o grefieră din Iaşi

    ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Iaşi, în vederea începerii acţiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite şi veniturile realizate în perioada exercitării funcţiei de către Violeta Elena Oşoianu, grefieră la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi, după ce a constatat o diferenţă de 531.954 lei între averea dobândită şi veniturile realizate de aceasta, se arată în comunicat.

    Averea nejustificată a fost constatată pentru perioada 24 octombrie 2004 – 31 decembrie 2010.

  • Wizz Air a anunţat cinci noi rute

    Compania aeriană low-cost Wizz Air şi-a deschis baza de la Iaşi. Compania va aloca la această bază, pentru început, o aeronavă Airbus A320, ce va începe să opereze din 1 iulie cele cinci rute noi spre Larnaca, Bologna, Tel Aviv, Catania şi Roma Ciampino.      

    Deja deservit de companie, Iaşi devine cel de-al şaselea aeroport din România, cu bază operaţională Wizz Air. Noua aeronavă creşte numărul de rute de la Iaşi la opt şi va tripla capacitatea la 265.000 în 2016, potrivit reprezentanţilor companiei. 

    Primul zbor Wizz Air a decolat din Bucureşti în ianuarie 2007 şi de atunci compania şi-a dezvoltat constant reţeaua de rute cu tarife reduse pentru pasagerii din România. Potrivit reprezentanţilor companiei, Wizz Air va creşte flota la 20 de aeronave în ţară până la sfârşitul anului 2016, incluzând şi alocarea aeronavei Airbus A321 ultra-eficientă, cu 230 de locuri. Wizz Air oferă, în prezent, 118 rute către 16 ţări, de pe nouă aeroporturi din România, pentru multe dintre ele tarifele începând de la 39 de lei pentru un segment de zbor.

    Zborurile pe cele mai noi rute din Iaşi spre Bologna, Catania, Larnaca, Roma Ciampino şi Tel Aviv încep pe 1 iulie. Iniţial, toate cursele vor fi operate de două ori pe săptămână, cu excepţia Iaşi-Bologna care va avea trei zboruri săptămânale. Frecvenţa spre Milano Bergamo a fost, de asemenea, mărită. Biletele pentru rutele din Iaşi sunt disponibile de la preţuri de 109 lei.