BusinessMagazin

Tag: Gigant

  • Saga de 10 miliarde de dolari a contractelor de exploatare pe zăcămintele de gaz din Senegal continuă: Omul de afaceri Frank Timiş, gigantul BP şi fratele preşedintelui senegalez în centrul atenţiei

    Aliou Sall, fratele preşedintelui senegalez Macky Sall, şi-a dat demisia dintr-o funcţie guvernamentală la finalul lunii iunie în cadrul unui scandal de peste 10 miliarde dolari în care este implicat şi omul de afaceri român Frank Timiş, cel care a iniţiat proiectul Roşiei Montane, gigantul britanic BP Petroleum şi autorităţile din Senegal, potrivit Financial Times.

    BBC a relatat luna trecută că o companie condusă de Aliou Sall ar fi primit o serie de plăţi secrete de la o companie care şi-a securizat două licenţe offshore pentru exploatarea gazului din ţară – aceste licenţe fiind în centrul controverselor încă de acum şapte ani când au fost acordate.

    De la relatările BBC-ului, întreaga ţară este pusă pe jar, cu proteste masive în oraşul Dakar – populaţia îi cere statului să gestioneze mai bine unele dintre cele mai mari rezerve de gaz din lume.

    Potrivit BBC, gigantul BP Petroleum a fost de acord să îi plătească omului de faceri Frank Timiş, prin compania Timiş Corp, suma de 250 milioane dolari pentru o participaţie în licenţa de exploatare a unor zăcăminte de gaz în 2014. Mai mult, BP a fost de acord să îi plătească acestuia redevenţe de 10 miliarde de dolari în următoarele decenii.

    Potrivit companiei BP, redevenţele stabilite erau mult mai mici, şi că a făcut un due diligence semnificativ înainte de a semna tranzacţia.

    La finalul lunii iunie, Aliou Sall şi-a dat demisia dintr-un corp guvernamental responsabil cu trezoreria, dar a rămas primar al suburbiei Dakar. El a lucrat pentru Timiş Corp Senegal până în 2016, iar după ce a plecat de la subsidiara respectivă, a continuat să colaboreze cu alte subsidiare ale companiei în alte ţări din Africa de Vest.

    Pentru că l-ar fi ajutat în acest deal, BBC susţine că Frank Timiş i-a plătit lui Aliou Sall 250.000 de dolari şi încă 1,5 milioane de dolari drept salariu într-o perioadă de 5 ani. Mai mult, i-a oferit lui Sall acţiuni în Timiş Corp în valoare de 3 milioane dolari.

     

     

     

     

     

  • Gigantul Unilever va cumpăra FruFru la numai un an după ce şi-a trecut în portofoliu îngheţata Betty Ice

    Gigantul anglo-olandez Unile­ver, unul dintre cei mai mari ju­cători pe piaţa locală a bu­nu­rilor de larg consum, in­ten­ţionează să achiziţioneze 75% din compania antreprenorială Good People, care comercializează alimente proaspete sub brandul Frufru, o afacere fondată în urmă cu 13 ani de Mihai Simiuc. Parteneriatul vizează creşterea businessului în valoare şi în volum, iar Mihai Simiuc va deţine în continuare 25% din acţiunile companiei.

    „Vrem să dezvoltăm businessul, în linii mari vrem să producem mai multă mâncare, mai sănătoasă şi să ajungem la cât mai mulţi consumatori. Este o piaţă în dezvoltare şi avem tot mai multă cerere“, a spus pentru ZF Mihai Simiuc. El a adăugat că plănuieşte să crească şi numărul de angajaţi. În prezent, compania are 130 de angajaţi şi 300 de puncte de vânzare proprii, potrivit antreprenorului.

    Citiţi mai mult pe zf.ro

     

  • Ce se întâmplă cu şeful gigantului francez Orange: Stephane Richard ar putea ajunge la închisoare după ce a fost acuzat că ar fi luat parte la o înşelătorie de 400 milioane euro

    Stephane Richard, şeful gigantului francez Orange, şi-ar putea pierde funcţia şi ar putea ajunge la închisoare, pe fondul unui proces în care este acuzat că ar fi avut un rol într-o înşelătorie de 400 milioane de euro în urmă cu zece ani.

    Un tribunal din Paris trebuie să decidă în data de 9 iulie dacă CEO-ul Stephane Richard l-a ajutat pe omul de faceri Bernard Tapie să înşele guvernul francez cu circa 403 milioane euro în 2008, când era şeful staff-ului respectabilei şefe de la Banca Centrală Europeană, Christine Lagarde – care era atunci ministrul de Finanţe.

    El ar putea primi ajunge la închisoare pentru 18 luni.

    În timpul mandatului de 9 ani deja, Stephane Richard a trecut alături de gigantul Orange prin perioade dificile, precum cea în care operatorii telecom low-cost au început să atace industria şi să afecteze nivelul preţurilor.

    Executivul în vârstă de 57 de ani a primit de asemenea merite şi recunoaştere pentru că a reuşit să calmeze o criză la nivelul angajaţilor Orange, după ce mai mulţi angajaţi ai companiei s-au sinucis într-o perioadă scurtă de timp.

    Acţiunile Orange au crescut doar cu 22% în ultimii cinci ani, în timp ce sectorul telecom din Europa a scăzut, componenta de telecom din indicele Stoxx 600 înregistrând o scădere de 19%.

    Procesul reprezintă o distragere pentru companie, care se confruntă cu un an dificil în care încearcă să accelereze investiţiile în tehnologia 5G.

    Board-ul companiei a decis să nu numească un executiv interimar cât timp Richard este implicat în proces, transmiţând că adjuncţii Ramon Fernandez şi Gervais Pellissier au „aceleaşi puteri” ca şeful lor.

    Avocaţii şefului Orange susţin că acuzaţiile la adresa clientului nu au nicio bază reală.

     

  • Gigantul Unilever vrea să cumpere Frufru, un business românesc fondat de Mihai Simiuc

    Gigantul anglo-olandez Unilever intenţionează să achiziţioneze 75% din businessul antreprenorial local Good People, care comercializează alimente sub brandul Frufru, fondat în urmă cu 13 ani de Mihai Simiuc, care va rămâne acţionar minoritar cu 25%, în timp ce Sergiu Neguţ, Philip Hausmaninger, Johann Heubach, Maria Brujan şi Marius Gavril, reprezentând ceilalţi acţionari, ar urma să iasă din business.

    Tranzacţia este supusă aprobării Consiliului Concurenţei.

    “Încă există un decalaj mare între ambiţiile noastre şi acţiunile pe care reuşim să le întreprindem în ceea ce priveşte impactul asupra mediului şi educaţia pentru o alimentaţie sănătoasă a unei părţi mari din populatie. Prin acest parteneriat, sperăm să închidem acest decalaj şi să avem un impact pozitiv mult mai mare. Credem puternic în ideea că un business poate să aibă success prin a face bine şi a o duce bine în acelaşi timp şi sperăm să influenţăm şi alte companii cu valorile şi ideile noastre. Pentru moment, acest parteneriat este subiectul aprobării Consiliului Concurenţei”, spune Mihai Simiuc.

  • Una dintre cele mai mari bănci americane vrea să îşi lanseze o monedă digitală. David Solomon, CEO Goldman Sachs: Monedele stabile pe blockchain reprezintă viitorul industriei de plăţi

    Gigantul bancar american Goldman Sachs şi-ar putea lansa propria monedă digitală pe care să o utilizeze în procesele interne de plăţi şi transferuri de bani, urmând modelul rivalilor de la JPMorgan Chase.

    Potrivit Bloomberg, David Solomon, CEO-ul Goldman Sachs a declarat pentru publicaţia franceză Les Echos că este interesat „cu certitudine” de monedele digitale şi a transmis că Goldman efectuează „o cercetare extinsă” asupra procesului numit „tokenization” – care reprezintă procesul de a transforma bani sau active în contracte digitale tranzacţionabile care operează pe blockchain.

    „Trebuie să înţelegem că toate instituiţiile financiare mari din lume cercetează potenţialul monedelor digitale, a monedelor stabile (n.r: numite stablecoin – care au o valoare stabilă susţinută într-o monedă precum dolarul sau în alte instrumente financiare mai puţin volatile)”, spune David Solomon.

    Gigantul bancar JPMorgan Chase a anunţat în luna februarie că a dezvoltat propria monedă stabilă, JPM Coin, pe care o utilizează pentru clienţii săi în plăţile transfrontaliere.

    Luna aceasta, Facebook a anunţat un astfel de stablecoin numit Libra.

    Ce este de fapt moneda digitală Libra pe care o lansează Facebook, de ce nu va fi următorul Bitcoin şi cum va ajunge reţeaua socială creată de Mark Zuckerberg să împrumute statele lumii pentru a menţine valoarea criptomonedei

    Solomon a refuzat să comenteze dacă Goldman Sachs lucrează cu Facebook şi dacă monedele digitale ale celor două părţi au vreo legătură între ele.

    El a spus totuşi că monedele stabile bazate pe blockchain, legate de monede suverane, reprezintă „direcţia în care se îndreaptă sistemul de plăţi”, la nivel global.

     

     

     

  • Un gigant auto cu afaceri şi în România vrea să CONCEDIEZE peste 12.000 de angajaţi

    Ford a anunţat încă din luna ianuarie că va reorganiza businessul din Europa şi va concedia mii de oameni în regiune – unde are un total de 54.000 de angajaţi.
     
    Planul de restructurare, care a fost prezentat doar parţial, va include reducerea numărului de unităţi de producţie din Europa de la 24 la 18 până la finalul anului 2020. Germania, Marea Britanie şi Rusia sunt principalele pieţe vizate, numărul angajaţilor din acestea fiind de aproximativ 12.000.
     
    Producătorul american a fost puternic afectat de scăderea vânzărilor din Marea Britanie, survenită ca urmare a incertitudinii legate de ieşirea din Uniunea Europeană.
     
    În România, lucrurile arată mai bine pentru Ford. Recent, compania a prezentat primele imagini şi detalii despre noul SUV Puma, cea mai “verde” şi hi-tech maşină produsă vreodată în România. Puma este primul automobil hibrid produs vreodată în România, primul proiectat pentru a primi cinci stele la EuroNCAP şi atunci când va fi lansată va readuce în curtea Ford titlul de cea mai puternică şi rapidă maşină produsă local, potrivit ZF.

  • O nouă piaţă pentru Big Four: PwC începe să auditeze şi companii de criptomonede

    Gigantul din Big Four, PwC, una dintre cele mai mari firme de audit şi consultanţă din lume, a adăugat auditul de criptomonede pe lista sa de servicii, încât compania se extinde înspre o clasă de active care este din ce în ce mai reglementată.

    Potrivit Bloomberg, mai multe echipe din PwC au proiectat instrumente pentru a putea verifica cheile private cu adresele publice din portofele electronice pentru criptomonede, a declarat Ralph Weinberger, head of PwC Global Assurance Methodology, Learning and Education Organization.

    Instrumentele de audit nu pot accesa codurile unice de securitate ale portofelelor pentru criptomonede, însă permit auditorului să verifice dacă respectiva entitate este unicul proprietar al portofoliului, spune Weinberger.

     

     

  • Cum arăta un anunţ de angajare al gigantului Amazon în urmă cu 25 de ani, când nici Jeff Bezos nu ştia că se va numi Amazon

    Un anunţ de angajare publicat de compania Amazon pe platforma informativă Usenet în anul 1994, când compania fondată de Jeff Bezos era înregistrată Cadabra, apoi drept Relentless.com, şi ideea era încă cea a unei librării online, arată modul în care gigantul născut în Seattle încerca să aducă oameni în proiect.

    Astfel, în data de 21 august 1994, Amazon posta un anunţ de angajare care se adresa oamenilor „extrem de talentaţi” şi se încheia cu un citat celebru al lui Alan Kay: „E mai uşor să inventezi viitorul decât să îl anticipezi”.

    „Companie startup bine capitalizată caută programatori Unix C/C++/extrem de talentaţi, pentru a contribui la dezvoltarea comerţului pe internet. Este necesară experienţa în proiectarea şi realizarea sistemelor mari şi complexe (dar sustenabile) şi abilitatea de a vă îndplini responsabilităţile în aproximativ o treime din timpul pe care majoritatea oamenilor competeţi îl crede posibil. Trebuie să deţineţi o diplomă de licenţă, masterat, doctorat în ştiinţa calculatoarelor sau echivalent. Sunt necesare abilităţi excelente de comunicare. Familiaritatea cu serverele web şi cu HTML este utilă, dar nu necesară”, se arată în anunţul postat pe platforma informativă Usenet, citat de autorul Brad Stone, în cartea sa „Jeff Bezos şi epoca Amazon”.

    Autorul, cu editoriale în Bloomberg Businessweek, New York Times şi Newsweek, notează eforturile unei companii foarte mici la acea vreme, de a aduce talente, dar şi politica de remuneraţie aplicată la începuturi.

    „Aşteptăm colegi talentaţi, motivaţi, implicaţi şi interesanţi. Trebuie să fie dispuşi să se mute în Seattle (noi vom contribui la acoperirea costurilor de relocare). Remuneraţia va include o participaţie semnificativă la capitalul societăţii. Trimiteţi CV şi scrisoare de intenţie către Jeff Bezos. Adresă în SUA: Cadabra, Inc. 10704 N.E. 28th St., Bellevue, WA 98004. Suntem un angajator care asigură oportunităţi egale”, se arată în anunţ.

     

     

  • 450 de români fac biciclete pentru gigantul francez Decathlon. Acestea ajung în toată Europa

    Gigantul francez Decathlon, prezent pe circa 50 de pieţe de la nivel mondial, produce biciclete în două fabrici din România. Sport Mechanical Workshop din Timişoara şi Nextcity din Reşita sunt cele două firme partenere ale retailerului de echipamente sportive.
     
    „Suntem mândri că în România producem peste 60% din cantităţile a 20 de modele comercializate în întreaga Europă. Ne desfăşurăm activitatea în acest mo­ment în două unităţi: Sport Mechanical Workshop în Timişoara, alături de peste 170 de angajaţi şi Nextcity în Reşita, alături de peste 260 de angajaţi“, potrivit Decathlon. Fabrica de biciclete VeloCity Reşiţa din judeţul Caraş-Severin a asamblat în perioada 2008-2018 (cele mai recente date ale ZF) 3 milioane de biciclete pentru retailerul francez de echipamente sportive Decathlon. Acesta este de altfel singurul client al fabricii.
     

  • După ce discuţiile cu Deutsche Bank au negociat, olandezii de la ING intră în cursa pentru banca germană Commerzbank

    Guvernul german analizează posibilitatea unei fuziuni între creditorul german Commerzbank şi grupul olandez ING, ca o opţiune pentru crearea unui jucător bancar european de talie mondială, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

    Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, şi adjunctul ministrului german de Finanţe, Joerg Kukies, au discutat această posibilitate în luna mai când s-au întâlnit la Berlin, potrivit surselor citate de publicaţia americană. Printre subiectele discutate de cei doi se numără dorinţa Berlinului ca orice bancă nouă pe care o creează să aibă sediul central în Germania.

    Acţiunile Commerzbank au crescut cu 4% după ce Bloombeg a publicat articolul, în timp ce acţiunile ING au crescut cu circa 2%. Ambele entităţi au refuzat să comenteze.

    Guvernul german deţine circa 15,5% din Commerzbank, fiind astfel cel mai mare acţionar al creditorului. Ministrul neamţ de Finanţe a refuzat să comenteze, precum şi un purtător de cuvânt al guvernului olandez.

    Atât olandezii de la ING cât şi italienii de la UniCredit şi-au anunţat deja interesul pentru o potenţială tranzacţie cu Commerzbank.

    După ce tranzacţia prin care se dorea fuziunea dintre Deutsche Bank şi Commerzbank s-a prăbuşit, ministrul german de Finanţe, Olaf Scholtz, şi-a schimbat mesajul public de la dorinţa unui campion naţional la nevoia unei fuziuni transfrontaliere.

    „Avem nevoie de bănci mari care să opereze în Germania”, a anunţat Scholz în data de 30 aprilie la două zile după ce discuţiile între cei doi creditori germani s-au prăbuşit oficial.