BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Cea mai mare groapă comună din Europa. Aproximativ 1.000 de schelete, găsite în Germania

    Descoperirea a fost făcută în centrul oraşului Nürnberg, în timp ce se pregătea terenul pentru construirea unor clădiri, potrivit CNN. Arheologii au descoperit aproximativ 1.000 de schelete, dar cred că în zonă ar putea fi peste 1.500 de schelete.

    Potrivit primelor cercetări, cadavrele au fost aruncate fără ritual în mai multe gropi apropiate unele de celelalte. De aceea, o epidemie precum ciuma este cea mai la îndemână explicaţie. În zonă au fost numeroase epidemii începând din secolul al XIV-lea, ceea ce face ca datarea să fie dificilă.

    Totuşi, experţii cred că scheletele aparţin unor oameni care au murit în perioada 1632-1633. Specialiştii se bazează pe resturile de ceramică şi pe o notă din 1634 care menţionează un focar de ciumă care a ucis peste 15.000 de oameni între 1632 şi 1633. Nota mai arată că aproape 2.000 de oameni au fost îngropaţi chiar în zona în care a fost făcută descoperirea.

    Cercetările vor continua, iar la faţa locului ar putea fi organizată o expoziţie, începând din toamna anului viitor.

  • Epicentrul următorului cutremur imobiliar vine de la cea mai puternică ţară europeană. Care sunt cauzele şi cine sunt cei care suferă cel mai tare

    În timp ce temerile legate de proprietăţile imobiliare comerciale din SUA au îngrijorat băncile germane în această lună, mesajul lor a fost clar: nu vă faceţi griji, marea majoritate a expunerii noastre imobiliare este internă. Cu toate acestea, pericolul unei crize nu a trecut, scrie Bloomberg.

    În timp ce ţara a evitat până acum corecţiile rapide ale pieţei care au zguduit SUA, experţii susţin că acest lucru reflectă practicile contabile obscure care îi protejează pe creditorii şi investitorii săi de efectele  imediate. Ajustările relativ modeste şi provizioanele benigne ascund faptul că creditorii germani sunt mai expuşi la proprietăţi imobiliare comerciale decât majoritatea colegilor lor europeni şi, potrivit unui studiu, au acordat credite într-o manieră mai agresivă decât vecinii lor.

    Rezultatul acestor practici o prăbuşire imobiliară care se întâmplă cu încetinitorul şi care ameninţă să se accelereze pe măsură ce marii proprietari imobiliari, cum ar fi grupul Signa al lui Rene Benko sau Adler Group, sunt forţaţi să vândă, împovărând creditorii mici şi mijlocii.  Unii oficiali de rang înalt de la Banca Centrală Europeană spun că ţara va fi în mod inevitabil un punct de interes special în momentul în care vor examina riscurile privind creditele imobiliare la băncile din întreaga regiune.

    „Cu siguranţă, aceasta nu este doar o problemă a SUA. Nu aş fi surprinsă dacă am asista la un val de provizioane pentru pierderi din împrumuturi pentru băncile germane în ceea ce priveşte expunerea lor la proprietăţi imobiliare comerciale din ţară”. a declarat Valeriya Dinger, profesor de economie la Universitatea Osnabrueck din Germania.

    Băncile germane au cele mai multe credite imobiliare comerciale din Uniunea Europeană, alături de cele franceze, dar au clasificat o parte relativ mică din aceste credite ca fiind neperformante. Cu toate acestea, în ultima vreme, această pondere a crescut, în timp ce a scăzut în alte câteva ţări.

    Nivelul scăzut al creditelor  neperformante se datorează în mare parte faptului că evaluatorii imobiliari din cea mai mare economie europeană folosesc o abordare pe termen lung care uniformizează variaţiile de preţ pe baza faptului că majoritatea investitorilor nu vând pe o piaţă în scădere. De asemenea, băncile germane actualizează evaluările clădirilor pe care le-au finanţat cu mai puţină frecvenţă decât cele din SUA sau Regatul Unit, astfel încât problemele pot fi mascate mai mult timp.

    Vizibilitatea este redusă şi mai mult de normele care oferă băncilor mai mici o marjă de manevră în ceea ce priveşte evaluarea unor titluri de valoare la valoarea lor de piaţă, ceea ce poate îngreuna obţinerea de către investitori a unei imagini actualizate a situaţiei lor financiare. Cu toate acestea, această practică limitează, de asemenea, înregistrarea câştigurilor nerealizate, ceea ce înseamnă că creditorii individuali pot fi, de fapt, într-o situaţie mai bună decât par.

    Autorităţile de reglementare i-au îndemnat pe creditori să se pregătească pentru eventualele pierderi, iar BCE i-a îndemnat să folosească o parte din profiturile uriaşe de anul trecut pentru a constitui provizioane. Dar normele contabile menite să împiedice băncile să se sustragă de la plata impozitelor înseamnă că creditorii sunt de fapt limitaţi în ceea ce priveşte suma pe care o pot pune deoparte pentru datoriile în curs de deteriorare.

    Deocamdată, organismul local de supraveghere BaFin consideră că această problemă afectează mai degrabă câştigurile creditorilor individuali decât să le ameninţe solvabilitatea, în parte pentru că problemele sunt concentrate într-o parte mai mică a pieţei decât au fost în timpul crizei financiare. Şi, deşi ratele mai mari sunt de vină pentru scăderea valorii creditelor de real-estate, acestea au oferit băncilor şi profituri care ar trebui să ajute la absorbţia loviturilor.

    Cu toate acestea, valoarea acestor proprietăţi rămâne subiectul multor dezbateri, pe măsură ce diferenţa dintre preţurile pe care cumpărătorii sunt dispuşi să le plătească şi cele de care au nevoie vânzătorii pentru a-şi putea rambursa împrumuturile creşte.

  • Americanii se folosesc de gaze ieftine pentru a câştiga bătălia industrială după ce planul similar al Germaniei de a profita de gazele ruseşti a eşuat. Aceştia s-ar putea lovi însă de concurenţa venită din Qatar

    Cu gaze din Texas, Pennsylvania şi Louisiana, Statele Unite nu dispun doar de o maşinărie puternică de fă­cut bani, ci şi de un instrument de con­vingere a industriilor emergente de a se stabili pe plan local, scrie El Pais.

    Rezervele subterane vaste şi pu­ternica revoluţie a fracturării hidrau­lice au transformat SUA în cel mai mare producător şi exportator de gaze al lumii. Gazele sunt esenţiale în procesele de producţie, iar acest lucru determină o mulţime de nume mari să bată la poarta Americii.

    În prezent, cea mai bună politică industrială are legătură cu energia ief­tină. În Germania, deconectată for­ţat de gazele ruseşti ieftine, indus­tria a rămas fără una dintre cele mai mari sale avantaje competitive.

    Între timp, gazele americane se apropie de minime istorice ca preţ şi sunt de patru ori mai ieftine decât cele euro­pene. De aici interesul în creştere al industriei faţă de SUA. Investiţiile sectorului industrial ame­rican în noi unităţi de producţie sau renovarea celor existente s-au dublat în perioada cuprinsă între mijlocul anului 2022 şi cel al anului 2023, atingând un nou maxim istoric.

    Cea mai mare parte a investiţiilor au venit din sectorul semiconducto­rilor, dar nu numai. O multitudine de com­panii, în special din sectoare cu va­loare adăugată mare, au fost create. Prezentul ţării este marcat de faptul că aceasta dispune de propria sursă de gaze.

    Însă administraţia Biden este conştientă că viitorul in­dustriei de­pin­de de energia regene­ra­bilă. Spre deo­se­bire de retorica erei lui Trump, bazată pe tarife şi ame­ninţări la adre­sa companiilor care au planuri de re­localizare peste graniţe, actualul pre­şe­dinte Joe Biden vede energia verde ca pe cel mai bun pariu pentru asigu­ra­rea continuării boomului industrial.

    Producătorii americani de petrol şi gaze se plâng de politicile „ostile“ ale administraţiei Biden şi avertizează că un al doilea mandat al acestuia ar fi „dezastruos“ pentru sector, potrivit Financial Times.

    Totuşi, profiturile celor mai mari producători din sector aproape s-au triplat în timpul actualului mandat al lui Biden.

    Cei mai mari 10 operatori listaţi după valoare au acumulat probabil un profit net de 313 miliarde de dolari în primii trei ani ai administraţiei Biden, faţă de 112 miliarde dolari în perioada similară a mandatului lui Donald Trump.

    SUA au devansat Qatar-ul devenind cel mai mare exportator de gaze naturale lichefiate la nivel mondial anul trecut.

    Totuşi, planurile Qatarului de a-şi creşte producţia de GNL ar putea face ca ţara să ajungă să controleze aproape 25% din piaţa mondială până în 2030, punând presiune pe proiecte rivale inclusiv din SUA, unde preşedintele Biden a pus pe pauză aprobările de noi exporturi, spun experţii, conform Reuters.

    „Qatarezii au realizat că ar trebui să poată oferi cam cele mai competitive preţuri. Dispun de rezerve, costuri mai mici pentru creşterea capacităţii, relaţia cu firmele de inginerie şi clienţi existenţi, aşa că de ce s-ar opri aici?“, se întreabă Ira Joseph, de la Center on Global Energy Policy din cadrul Columbia University.

    Competiţia dintre Qatar şi SUA s-a intensificat în urma deciziei Europei de a scăpa de dependenţa de gazele ruseşti în urma invadării Ucrainei.

  • Epicentrul următorului cutremur imobiliar vine de la cea mai puternică ţară europeană. Care sunt cauzele şi cine sunt cei care suferă cel mai tare

    În timp ce temerile legate de proprietăţile imobiliare comerciale din SUA au îngrijorat băncile germane în această lună, mesajul lor a fost clar: nu vă faceţi griji, marea majoritate a expunerii noastre imobiliare este internă. Cu toate acestea, pericolul unei crize nu a trecut, scrie Bloomberg.

    În timp ce ţara a evitat până acum corecţiile rapide ale pieţei care au zguduit SUA, experţii susţin că acest lucru reflectă practicile contabile obscure care îi protejează pe creditorii şi investitorii săi de efectele  imediate. Ajustările relativ modeste şi provizioanele benigne ascund faptul că creditorii germani sunt mai expuşi la proprietăţi imobiliare comerciale decât majoritatea colegilor lor europeni şi, potrivit unui studiu, au acordat credite într-o manieră mai agresivă decât vecinii lor.

    Rezultatul acestor practici o prăbuşire imobiliară care se întâmplă cu încetinitorul şi care ameninţă să se accelereze pe măsură ce marii proprietari imobiliari, cum ar fi grupul Signa al lui Rene Benko sau Adler Group, sunt forţaţi să vândă, împovărând creditorii mici şi mijlocii.  Unii oficiali de rang înalt de la Banca Centrală Europeană spun că ţara va fi în mod inevitabil un punct de interes special în momentul în care vor examina riscurile privind creditele imobiliare la băncile din întreaga regiune.

    „Cu siguranţă, aceasta nu este doar o problemă a SUA. Nu aş fi surprinsă dacă am asista la un val de provizioane pentru pierderi din împrumuturi pentru băncile germane în ceea ce priveşte expunerea lor la proprietăţi imobiliare comerciale din ţară”. a declarat Valeriya Dinger, profesor de economie la Universitatea Osnabrueck din Germania.

    Băncile germane au cele mai multe credite imobiliare comerciale din Uniunea Europeană, alături de cele franceze, dar au clasificat o parte relativ mică din aceste credite ca fiind neperformante. Cu toate acestea, în ultima vreme, această pondere a crescut, în timp ce a scăzut în alte câteva ţări.

    Nivelul scăzut al creditelor  neperformante se datorează în mare parte faptului că evaluatorii imobiliari din cea mai mare economie europeană folosesc o abordare pe termen lung care uniformizează variaţiile de preţ pe baza faptului că majoritatea investitorilor nu vând pe o piaţă în scădere. De asemenea, băncile germane actualizează evaluările clădirilor pe care le-au finanţat cu mai puţină frecvenţă decât cele din SUA sau Regatul Unit, astfel încât problemele pot fi mascate mai mult timp.

    Vizibilitatea este redusă şi mai mult de normele care oferă băncilor mai mici o marjă de manevră în ceea ce priveşte evaluarea unor titluri de valoare la valoarea lor de piaţă, ceea ce poate îngreuna obţinerea de către investitori a unei imagini actualizate a situaţiei lor financiare. Cu toate acestea, această practică limitează, de asemenea, înregistrarea câştigurilor nerealizate, ceea ce înseamnă că creditorii individuali pot fi, de fapt, într-o situaţie mai bună decât par.

    Autorităţile de reglementare i-au îndemnat pe creditori să se pregătească pentru eventualele pierderi, iar BCE i-a îndemnat să folosească o parte din profiturile uriaşe de anul trecut pentru a constitui provizioane. Dar normele contabile menite să împiedice băncile să se sustragă de la plata impozitelor înseamnă că creditorii sunt de fapt limitaţi în ceea ce priveşte suma pe care o pot pune deoparte pentru datoriile în curs de deteriorare.

    Deocamdată, organismul local de supraveghere BaFin consideră că această problemă afectează mai degrabă câştigurile creditorilor individuali decât să le ameninţe solvabilitatea, în parte pentru că problemele sunt concentrate într-o parte mai mică a pieţei decât au fost în timpul crizei financiare. Şi, deşi ratele mai mari sunt de vină pentru scăderea valorii creditelor de real-estate, acestea au oferit băncilor şi profituri care ar trebui să ajute la absorbţia loviturilor.

    Cu toate acestea, valoarea acestor proprietăţi rămâne subiectul multor dezbateri, pe măsură ce diferenţa dintre preţurile pe care cumpărătorii sunt dispuşi să le plătească şi cele de care au nevoie vânzătorii pentru a-şi putea rambursa împrumuturile creşte.

  • O primă veste bună din zona euro: Activitatea sectorului privat din zona serviciilor din Europa a atins un maxim al ultimelor opt luni, reuşind să compenseze scăderea înregistrată pe zona industrială de către Germania, care a ajuns o ”frână” pentru zona euro

    Activitatea sectorului privat din zona serviciilor din Europa a atins un maxim al ultimelor opt luni, reuşind să compenseze scăderea înregistrată pe zona industrială de către Germania, raportează Bloomberg.

    Datele de joi au arătat că indicele managerilor de achiziţii al S&P Global a crescut la 48,9 în februarie, mai puternic decât nivelul de 48,4 preconizat de economişti şi cel mai aproape de nivelul de 50 care marchează expansiunea din iunie. Totul se datorează serviciilor, care au încetat în mod neaşteptat să se mai micşoreze după şase luni de contracţie.

    Între timp, industria prelucrătoare a înregistrat o adâncire surprinzătoare a încetinirii, de vină fiind Germania. Indicatorul pentru cea mai mare economie din regiune a coborât la cel mai scăzut nivel din octombrie, dezvăluind o scădere a producţiei, alături de o scădere a comenzilor noi în ţară şi în străinătate.

    „Germania acţionează ca o frână pentru creşterea zonei euro”, a declarat Norman Liebke, economist la Hamburg Commercial Bank. „În timp ce Franţa îşi revine mai puternic atât în sectorul serviciilor, cât şi în cel al producţiei, Germania rămâne în urmă.”

    Cifrele evidenţiază divergenţa din ce în ce mai mare dintre Germania şi restul regiunii, fiind publicate pe fondul unor îngrijorări sporite cu privire la performanţa economică a ţării, care este îngreunată de slăbiciunea prelungită a sectorului său manufacturier supradimensionat. Miercuri, guvernul şi-a redus prognoza de creştere pentru acest an la doar 0,2%, după o contracţie în 2023.

    Blocul monetar va înregistra, cel mai probabil, o expansiune de 0,8% în 2024, potrivit lui Liebke, care vede „un licăr de speranţă pe măsură ce zona euro se îndreaptă spre redresare – acest lucru este vizibil în special în sectorul serviciilor”.

    Banca Centrală Europeană contează pe înăsprirea monetară record pentru a domoli inflaţia fără a afecta prea mult economia, care tocmai a evitat o recesiune în a doua jumătate a anului 2023.

  • Cea mai puternică economie a europei este tot mai aproape de recesiune

    PIB-ul Germaniei va creşte cu doar 0,2% în acest an, a declarat ministrul german de finanţe, Robert Habeck.

    Noile prognoze sunt mult mai slabe decât cele anterioare, acestea prevedeau o creştere de 1,3% în 2024, scrie CNBC. Pentru 2025 estimările arată că economia se va majora cu 1%.

    „Economia este în ape tulburi. Ne revenim din criză mult mai lent decât am sperat”, a explicat Robert Habeck.

    Costurile la energie electrică şi inflaţia au continuat să scadă, în timp ce consumatorii au, din nou, mai mulţi bani la dispoziţie. Ministrul german de finanţe a adăugat că economia ţării s-a dovedit rezilientă în faţa pierderii accesului la resursele ruseşti, în urma declanşării războiului din Ucraina.

    Inflaţia ar trebui să scadă până la 2,8% în 2024, înainte de a reveni în ţinta de 2% din anul 2025.

    Germania a evitat la limită întrarea în recesiune în a doua parte a anului 2023, chiar dacă PIB-ul a scăzut cu 0,3% în trimestrul al patrulea.

  • Veste proastă pentru Europa: Economia Germaniei va continua să scadă în 2024. „Incertitudinea privind politica climatică rămâne ridicată

    Economia Germaniei va continua să se contracte în primele trei luni ale acestui an din cauza instabilităţii politicilor guvernamentale, precum şi a cererii slabe din partea consumatorilor, dar şi a mediului de afaceri, scrie FT.

    Banca centrală a Germaniei, Bundesbank, a arătat într-un raport publicat luni că „factorii de stres vor fi prezenţi în primul trimestru”, adăugând că „activitatea economică ar putea scădea din nou”.

    PIB-ul Germaniei a scăzut cu 0,4% în anul 2023, devenind cea mai slab performantă ţară dezvoltată din lume.

    Guvernul a fost nevoit să taie din bugetul pe 2024 suma de 60 de miliarde de euro deoarece Curtea Constituţională a decis că nu pot fi folosite fonduri neincluse în buget.

    Politica fiscală a guvernului afectează încrederea în ţară, „incertitudinea privind politica climatică rămâne ridicată”, mai explică Bundesbank.

  • Bombă atomică pusă de Trump la temelia Europei. Franţa şi Germania discută despre un nou „scut” dincolo de NATO

    Franţa este singura ţară europeană care are un arsenal nuclear.

    Interesul Berlinului de a activa o „umbrelă atomică europeană” contrastează cu doctrina defensivă a Franţei.

    Nu se ştie însă dacă ar fi suficient împotriva unui atac nuclear rusesc şi ce rol al juca Londra, o altă putere nucleară.
    Dacă Europa nu mai poate conta pe NATO, după ameninţările recente al lui Donald Trump, în condiţiile în care există riscul revenirii la situaţia pre-Biden – când Angela Merkel a spus celebra frază „trebuie să înţelegem că nu mai putem conta pe prietenul nostru american ca înainte” – poate UE să-şi construiască singură propria descurajare nucleară?
    Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, avertizează că Rusia ar putea ataca în 5-8 ani. Desfăşurarea trupelor ruse la graniţele ţărilor baltice s-a dublat. Iar dacă Trump îl invită pe Putin „să ia orice dracu’ vrea în Europa”, atunci este evident că până şi tabuul „bombei atomice europene” se dărâmă. Cel puţin în Germania şi Franţa.
    Liderul (Spitzenkandidatin) al SPD la alegerile europene, Katarina Barley, a fost cea care a argumentat într-un interviu acordat Tagesspiegel că bombele atomice ale UE ar putea deveni „o problemă”. Barley, puţin cunoscută în afara Germaniei, este alegerea cancelarului pentru Bruxelles.

    Dar oponentul SPD, Manfred Weber, şeful Partidului Popular European, a declarat în Bild. „Cea mai mare promisiune a Europei este că trăim împreună în pace. Trebuie să reînnoim această promisiune în aceste vremuri de cotitură istorică.” Europa, a adăugat el, inclusiv puterile nucleare Franţa şi Regatul Unit, care nu este membru UE, trebuie să devină „atât de puternică din punct de vedere militar încât nimeni să nu vrea să concureze cu noi”.

    Prin urmare, argumentează Weber, UE are nevoie de un mijloc de descurajare care să includă arme nucleare.
    Discursul lui Emmanuel Macron la Stockholm din 31 ianuarie a redeschis dezbaterea asupra naturii descurajării nucleare franceze: un arsenal chemat să protejeze doar Franţa sau întreaga Uniune Europeană? Marine Le Pen l-a acuzat pe Macron că vrea să „europeneze forţa noastră nucleară, ceea ce este o nebunie”, iar Bastien Lachaud (stânga radicală) a vorbit despre o „ruptură totală cu doctrina nucleară franceză”.
    La baza acestor reacţii alarmate stă neînţelegerea a ceea ce a spus exact Macron, care – spre deosebire de ceea ce s-a raportat iniţial – nu a anunţat că vrea să pună toată Europa sub umbrela nucleară franceză şi cu atât mai puţin să fie gata să predea codurile rachetelor focoase nucleare către Bruxelles. În condiţiile în care Franţa este una dintre ţările care nu pune la dispozţia NATO 2% din PIB.
    Doctrina nucleară franceză
    Odată cu Brexit, Franţa este acum singura ţară din UE dotată cu arme nucleare.
    Doctrina nucleară franceză, însă, pentru moment, rămâne neschimbată, după cum se poate citi în documentul specific făcut public de Ministerul Apărării, care enumeră caracteristicile acesteia:
    1) doar defensiv, pentru a apăra „interesele vitale” ale Franţei;
    2) permanent şi credibil, sub 300 focoase;
    3) doar strategic şi nu tactic (adică bomba atomică nu este o armă ca toate celelalte de pe câmpul de luptă, ci serveşte ca element de descurajare);
    4) suverană şi independentă, dar concepută în cadrul NATO şi constituie „o contribuţie puternică şi esenţială la securitatea Europei”.
    Punctele 1) şi 4) privesc direct problema europeană. Arsenalul nuclear este chemat să apere nu teritoriul francez, ci „interesele vitale” ale Franţei: ceea ce sugerează că Parisul ar putea considera o ameninţare directă la adresa Berlinului sau Bucureştiului drept o ameninţare la adresa unuia dintre „interesele sale vitale”. În cele din urmă, este recunoscut rolul energiei nucleare franceze pentru „securitatea Europei”.
    Ar putea armele nucleare ale Franţei să descurajeze o putere nucleară superioară precum Rusia? Mulţi experţi germani au îndoieli. Potrivit Lydiei Wachs, intervievată de Süddeutsche Zeitung, Parisul are doar un arsenal relativ mic şi cu greu ar putea măsura potenţialele daune, deoarece are în principal arme nucleare strategice cu rază lungă.
    „Să presupunem că Rusia atacă Marea Baltică cu arme convenţionale. Dacă ar avea loc o escaladare, Parisul ar avea mai ales posibilitatea, din punct de vedere nuclear, de a ataca oraşele ruseşti cu o rachetă intercontinentală mare – spune Wachs – Acest lucru nu este nici proporţional, nici credibil”.
    Ce se întâmplă cu Regatul Unit? „Marea Britanie – spune întotdeauna analistul Liviu Horovitz pentru Süddeutsche Zeitung – are mai puţine opţiuni decât Franţa pentru a controla o spirală de escaladare nucleară: are doar arme nucleare strategice pe submarine”.
    Cu cât votul american se apropie, cu atât problema devine mai presantă. Un expert al politicii germane de securitate, Wolfgang Ischinger, scrie pe X că „Berlinul ar trebui să ia în sfârşit mâna întinsă de Franţa”. Potrivit acestuia, nu este vorba de înlocuirea scutului de protecţie al Statelor Unite şi al NATO, „ci de posibila consolidare a acestuia prin rolul puterii nucleare europene a Franţei”.
     

  • Cea mai puternică economie a Europei se scufundă şi trage tot mai multe ţări după ea. Ce se întâmplă cu statele care se bazau pe ajutorul ei

    Economiile din estul Europei vor trebui să se bazeze în acest an pe consum pentru creşterea economică, în condiţiile în care problemele cu care se confruntă Germania fac redresarea economică mai greu de atins, scrie Bloomberg.

    Datele privind creşterea economică pentru ultimul trimestru din 2023, publicate miercuri, arată că Polonia, cea mai mare economie din est, se îndreaptă din nou în contracţie, iar redresarea timidă a Ungariei îşi pierde din elan. România va ieşi probabil în evidenţă ca fiind cea mai performantă datorită nivelului ridicat de absorbţie a fondurilor UE.

    În condiţiile în care slăbiciunea Germaniei afectează producţia, se aşteaptă ca consumatorii să fie motorul redresării economice în acest an, pe măsură ce inflaţia se diminuează şi pieţele forţei de muncă rămân tensionate.

    „Tendinţele din sectorul de retail, precum şi îmbunătăţirea încrederii consumatorilor, ne fac să credem că cheltuielile gospodăriilor vor aduce o contribuţie pozitivă la PIB în acest an. Considerăm că îmbunătăţirea consumului privat în 2024 va fi un motor de creştere cheie”, a declarat Katarzyna Rzentarzewska, economist la Erste Group Bank AG din Viena.

    Creşterea va rămâne probabil moderată, cel puţin în prima parte a anului, în condiţiile în care Germania intră într-un al doilea an post-pandemic, cu o creştere economică care se anticipează că se va dovedi, în cel mai bun caz, slabă. Cea mai mare economie a Europei este principalul partener comercial al ţărilor din estul UE, reprezentând între o cincime şi un sfert din exporturile acestora.

    Încetinirea economică din Germania a afectat cel mai mult Ungaria anul trecut. Economia a înregistrat trei trimestre de contracţie, deoarece UE a redus accesul la finanţare din cauza încălcărilor statului de drept comise de guvernul premierului Viktor Orban.

    „Cererea externă slabă şi restrângerea comenzilor industriale au dus la epuizarea exporturilor”, a declarat Peter Virovacz, economist la ING Bank Ungaria. “Pe de altă parte, consumul intern se află pe o traiectorie de redresare, datorită creşterii salariilor reale şi scăderii ratelor dobânzilor”

  • Economiile Europei de Est nu se mai pot baza pe Germania pentru creştere economică şi sunt obligate să apese pedala consumului pentru a mişca lucrurile în 2024: Datele arată că economia poloneză şi ungară încasează lovituri serioase. România se pregăteşte să ia podiumul la creşterea economică

    Economiile din estul Europei vor trebui să se bazeze în acest an pe consum pentru creşterea economică, în condiţiile în care problemele cu care se confruntă Germania fac redresarea economică mai greu de atins, scrie Bloomberg.

    Datele privind creşterea economică pentru ultimul trimestru din 2023, publicate miercuri, arată că Polonia, cea mai mare economie din est, se îndreaptă din nou în contracţie, iar redresarea timidă a Ungariei îşi pierde din elan. România va ieşi probabil în evidenţă ca fiind cea mai performantă datorită nivelului ridicat de absorbţie a fondurilor UE.

    În condiţiile în care slăbiciunea Germaniei afectează producţia, se aşteaptă ca consumatorii să fie motorul redresării economice în acest an, pe măsură ce inflaţia se diminuează şi pieţele forţei de muncă rămân tensionate.

    „Tendinţele din sectorul de retail, precum şi îmbunătăţirea încrederii consumatorilor, ne fac să credem că cheltuielile gospodăriilor vor aduce o contribuţie pozitivă la PIB în acest an. Considerăm că îmbunătăţirea consumului privat în 2024 va fi un motor de creştere cheie”, a declarat Katarzyna Rzentarzewska, economist la Erste Group Bank AG din Viena.

    Creşterea va rămâne probabil moderată, cel puţin în prima parte a anului, în condiţiile în care Germania intră într-un al doilea an post-pandemic, cu o creştere economică care se anticipează că se va dovedi, în cel mai bun caz, slabă. Cea mai mare economie a Europei este principalul partener comercial al ţărilor din estul UE, reprezentând între o cincime şi un sfert din exporturile acestora.

    Încetinirea economică din Germania a afectat cel mai mult Ungaria anul trecut. Economia a înregistrat trei trimestre de contracţie, deoarece UE a redus accesul la finanţare din cauza încălcărilor statului de drept comise de guvernul premierului Viktor Orban.

    „Cererea externă slabă şi restrângerea comenzilor industriale au dus la epuizarea exporturilor”, a declarat Peter Virovacz, economist la ING Bank Ungaria. “Pe de altă parte, consumul intern se află pe o traiectorie de redresare, datorită creşterii salariilor reale şi scăderii ratelor dobânzilor”