Tag: general

  • Oficial rus: Sistemele antirachetă permit SUA să lanseze atacuri nucleare contra Rusiei

    “Prezenţa elementelor antibalistice în baze din Europa, la bordul unor nave militare aflate în mări şi oceane situate în apropierea Rusiei creează capabilităţi ofensive puternice, menţinute secrete, pentru lansarea unor atacuri rapide cu rachete nucleare împotriva Rusiei”, a declarat miercuri locotenent-generalul Viktor Poznihir, prim-adjunct al şefului Departamentului pentru Operaţiuni al Statului Major al armatei ruse.

    Elemente antibalistice americane sunt instalate, în cadrul sistemului NATO antirachetă, în România, urmând să fie montate şi în Polonia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea celei mai puternice femei de afaceri din lume. Cum a ajuns să conducă o afacere de 152 miliarde de dolari

    Mary Barra se află la conducerea unui gigant cu venituri de 152 miliarde de dolari de aproape trei ani de zile. Mary Barra a fost numită CEO al General Motors, al treilea cel mai mare producător de automobile din lume, în decembrie 2013, înlocuindu-l pe Dan Akerson. Aceasta a fost numită ca fiind cea mai puternică femeie de afaceri din lume de două ori la rând de către revista Fortune, iar Time a inclus-o în lista celor mai influenţi oameni din lume în aprilie 2014.

    Barra s-a născut pe 24 decembrie 1961 în Waterford, Michigan. A studiat iniginerie electrică la institutul General Motors (acum Universitatea Kettering), apoi a obţinut un master în Administrarea Afacerilor la Stanford în 1990. Ea a început să lucreze la General Motors încă de la vârsta de 18 ani pe vremea când era studentă. De atunci a deţinut mai multe poziţii în cadrul companiei,  a condus chiar şi fabrica auto din Detroit. În februarie 2008 a devenit Vicepreşedinte al diviziei de Global Manufacturing Engineering, iar în iulie 2009 a fost avansată pe poziţia de vicepreşedinte al departamentului de resurse umane la nivel global. Au mai urmat alte două poziţii de vicepreşedinte în cadrul companiei, apoi a fost numită CEO.

    Barra a reuşit să conducă compania printr-o perioadă grea din 2014 – la doar două săptămâni de când a preluat poziţia de CEO, compania a fost implicată într-un scandal uriaş. Compania a fost acuzată că din cauza unei piese defecte 124 de oameni au murit. În jur de 2,6 milioane de automobile au fost rechemate în fabrică. Mai mult, compania a plătit amenzi de 900 de milioane de dolari şi alţi 600 de milioane de dolari către familiile victimelor.

    Tot în 2014 Barra a decis să închidă toate operaţiunile din Rusia şi a investit în compania de “ride-sharing” Lyft. De asemenea, a cumpărat start-up Cruise Automation pentru 581 milioane de dolari, iar în 2015 compania a înregistrat un profit record de 9,7 miliarde de dolari.

    Mary Barra a fost plătită în 2014 cu 16,2 milioane de dolari, cu 80% mai mult decât predecesorul ei.
     

  • Povestea celei mai puternice femei de afaceri din lume. Cum a ajuns să conducă o afacere de 152 miliarde de dolari

    Mary Barra se află la conducerea unui gigant cu venituri de 152 miliarde de dolari de aproape trei ani de zile. Mary Barra a fost numită CEO al General Motors, al treilea cel mai mare producător de automobile din lume, în decembrie 2013, înlocuindu-l pe Dan Akerson. Aceasta a fost numită ca fiind cea mai puternică femeie de afaceri din lume de două ori la rând de către revista Fortune, iar Time a inclus-o în lista celor mai influenţi oameni din lume în aprilie 2014.

    Barra s-a născut pe 24 decembrie 1961 în Waterford, Michigan. A studiat iniginerie electrică la institutul General Motors (acum Universitatea Kettering), apoi a obţinut un master în Administrarea Afacerilor la Stanford în 1990. Ea a început să lucreze la General Motors încă de la vârsta de 18 ani pe vremea când era studentă. De atunci a deţinut mai multe poziţii în cadrul companiei,  a condus chiar şi fabrica auto din Detroit. În februarie 2008 a devenit Vicepreşedinte al diviziei de Global Manufacturing Engineering, iar în iulie 2009 a fost avansată pe poziţia de vicepreşedinte al departamentului de resurse umane la nivel global. Au mai urmat alte două poziţii de vicepreşedinte în cadrul companiei, apoi a fost numită CEO.

    Barra a reuşit să conducă compania printr-o perioadă grea din 2014 – la doar două săptămâni de când a preluat poziţia de CEO, compania a fost implicată într-un scandal uriaş. Compania a fost acuzată că din cauza unei piese defecte 124 de oameni au murit. În jur de 2,6 milioane de automobile au fost rechemate în fabrică. Mai mult, compania a plătit amenzi de 900 de milioane de dolari şi alţi 600 de milioane de dolari către familiile victimelor.

    Tot în 2014 Barra a decis să închidă toate operaţiunile din Rusia şi a investit în compania de “ride-sharing” Lyft. De asemenea, a cumpărat start-up Cruise Automation pentru 581 milioane de dolari, iar în 2015 compania a înregistrat un profit record de 9,7 miliarde de dolari.

    Mary Barra a fost plătită în 2014 cu 16,2 milioane de dolari, cu 80% mai mult decât predecesorul ei.
     

  • Tesla a devenit cel mai valoros producător american de maşini, întrecând General Motors

    La doar o săptămână după ce a întrecut Ford ca valoare de piaţă pe bursă, Tesla a urcat cu 3,3% la începtul săptămânii, majorându-şi capitalizarea de piaţă la 50,9 miliarde de dolari. Producătorul de maşini electrice a încheiat ziua valorând cu 64 de milioane de dolari mai mult decât GM. Compania cofondată de Musk a ajuns în clasamentul primilor cinci producători la maşini la nivel mondial.

    În prezent, Tesla este al şaselea producător de maşini, după capitalizarea de piaţă, după Toyota Motor, Daimler AG, Volkswagen AG, BMW AG şi Honda.

    Tesla are o capitalizare de piaţă de 172 de miliarde de dolari, în timp ce Honda are aproape 52 de miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Capitalei propune înfiinţarea unei companii de telecomunicaţii prin satelit

    Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), de marţi, se află 10 proiecte de înfiinţare a unor noi societăţi comerciale pe acţiuni, subordonate Primăriei Capitalei (PMB), printre care şi ,,Compania Municipală Tehnologia Informaţiilor Bucureşti”.

    Printre obiectele de activitate ale acestei societăţi se numără: instalarea maşinilor şi echipamentelor industriale, editare a altor produse software, telecomunicaţii prin reţele de cablu, telecomunicaţii prin satelit, activităţi de realizare a software-ului la comandă, prelucrarea datelor, administrarea paginilor web, activităţi ale agenţiilor de ştiri sau activităţi ale bazelor sportive.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Înfiinţarea a peste 100 de noi semafoare pe marile bulevarde, aprobată de CGMB

    Pentru înfiinţarea noilor semafoare au votat 38 de consilieri. Alţi zece s-au abţinut iar unul a votat împotrivă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să faci bani pe internet: o variantă mai puţin cunoscută

    Un bun exemplu în acest sens este podcastul Defacto Sound, semnat de Dallas Taylor. Americanul a decis să realizeze o serie de emisiuni despre istoria sunetelor, dedicând primul episod lui Siri, programul de asistenţă vocală prezent pe iPhone-uri.

    Audienţa medie a lui Taylor se ridică la 200.000 de oameni pe episod, intrând în top 10 al celor mai urmărite podcasturi de pe iTunes.

    Dar costurile există totuşi – Taylor spune că un sezon îl costă în jur de 50.000 de dolari, majoritatea fiind salarii plătite angajaţilor -, în vreme ce calitatea unui episod scade considerabil atunci când include plasarea de produse.

    Scopul final nu este însă podcastul în sine, după cum arată consultantul Sachit Gupta. “Trebuie să abordezi o problemă anume, ca să poţi înţelege mai uşor nevoile ascultătorilor”, spune el. “După ce le-ai câştigat încrederea, poţi să creezi un curs online, să scrii o carte sau să oferi consultanţă – şi pentru acelea ei vor plăti”, scriu cei de la entrepreneur.com.

    Gupta oferă şi câteva sfaturi celor care vor să facă bani de pe urma podcasturilor: fii unic, nu schimba orientarea show-ului pentru a atrage o audienţă mai mare şi vinde inteligent. Cel de-al treilea punct, şi poate cel mai important, se referă la ideea că mulţi realizatori vând reclamă care nu are legătură cu conţinutul emisiunii. Acest lucru, subliniază Gupta, îţi va îndepărta ascultătorii.

  • PROGNOZA METEO pentru marţi şi miercuri

    MARŢI

    ÎN ŢARĂ

    Cerul va prezenta înnorări temporar accentuate şi vor fi averse însoţite de descărcări electrice pe spaţii relativ extinse în vestul, sudul ţării, la munte şi local în rest. Pe arii restrânse, cu precădere în Oltenia, în Munţii Banatului şi în Carpaţii Meridionali, cantităţile de apă vor depăşi 15…20 l/mp. Izolat vor fi şi condiţii de grindină. La munte, la altitudini de peste 1800 m, precipitaţiile vor fi mixte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări temporare, îndeosebi ziua, în cea mai mare parte a ţării, cu viteze mai mari în zona montană. Temperaturile maxime se vor încadra între 9 grade în sudul litoralului şi 23 de grade în nord-vestul extrem al teritoriului, iar minimele termice vor fi cuprinse între 0 şi 9 grade. Pe litoral vor fi condiţii de ceaţă. 

    LA BUCUREŞTI:

    Vremea va fi în general instabilă. Cerul va avea înnorări temporar accentuate şi vor fi averse, în general slabe, posibil însoţite de descărcări electrice. Vântul va sufla moderat, cu unele intensificări după-amiaza şi seara. Temperatura maximă, mai scăzută decât în zilele precedente, va fi de 15…16 grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de 6 grade.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Românul care a mizat, în mijlocul crizei, pe un business destinat celor cu venituri peste medie şi a avut succes

    „Ideea businessului a plecat de la uzul propriu al produselor; practic, pe piaţa produselor premium de la noi, oferta nu era foarte mare”, povesteşte Răzvan Trapiel, managing partner la barbieritdelux.ro. „Din cele câteva branduri pe care le foloseam pe vremea aia, m-am gândit că în loc să le comand şi să le tot comand, ar fi mai bine să le aduc în ţară. Am luat legătura cu două dintre firme; Truefitt&Hill a răspuns pozitiv, am văzut care sunt condiţiile şi ne-am pus pe treabă.”

    Prin urmare, Răzvan Trapiel a devenit unic furnizor în România al companiei. Înfiinţată în 1805, Truefitt & Hill deţine cel mai vechi local de bărbierit din lume şi este, de asemenea, furnizor oficial al Casei Regale a Marii Britanii, prin mandatul regal al Ducelui de Edinburgh.

    Antreprenorul român de 40 de ani a pornit businessul în 2009, un moment în care apetitul general pentru riscul din sfera antreprenorială era la cote scăzute. „Am contat pe faptul că nu există acest gen de produse, am zis că e un mare atu pentru cineva care caută ceva mult mai bun decât oferta de pe piaţă. Criză sau nu, am mers pe ideea asta. Sigur, am început mai greu, dar am reuşit să avem an de an o creştere, indiferent cât de mică.” Investiţia iniţială în business a fost de 20.000 de euro în stoc şi alţi 10.000 în site şi promovarea acestuia.

    „Am pornit în acelaşi timp pe două direcţii: una cu magazinul nostru online, iar cealaltă cu partea de distribuţie către frizerii sau alte magazine. Iniţial, magazinul avea rolul de a susţine cealaltă parte a businessului, cu focus mai degrabă pe partea de distribuţie. Între timp, site‑ul a devenit o sursă de venit constant şi considerabil”, spune el. „Am avut un an şi ceva în care am tot investit, pentru că am încercat să ţinem preţurile la un nivel acceptabil pentru clienţi. Adaosul nu era chiar foarte mic, dar nici la nivelul practicat de alte companii, care marşau pe marje între 100 şi 300%. Şi atunci a trebuit să tot investim din propriile resurse.”

    Care este profilul clientului? Răzvan Trapiel l-a identificat ca fiind bărbat, peste 40 de ani, cu venituri peste medie, luând în calcul numărul şi valoarea comenzilor. „Faptul că bărbaţii sunt fideli unui produs reprezintă atât un avantaj cât şi un dezavantaj”, spune tânărul antreprenor. „Plusul este că atunci când ia contact cu un produs şi îl foloseşte, în general rămâne la acel produs. Pe de altă parte, este greu de convins să încerce produse noi. Chiar dacă apar argumente pentru un alt produs, în general bărbaţii rămân fideli unui anumit brand.” Cel mai bine vândute produse sunt after shave-urile, apa de colonie şi cremele de bărbierit. Un aspect interesant: în ultima vreme au crescut foarte mult vânzările de săpunuri de bărbierit.

    Românii au cheltuit în 2015 peste 3,5 miliarde de lei pe produse cosmetice, de îngrijire şi de parfumerie, cu 2,8% mai mult decât în 2014, potrivit datelor ZF. Creşterea a fost însă de circa trei ori mai mică decât a consumului per ansamblu, care a bifat un plus de circa 9% în aceeaşi perioadă. Avansul pieţei de profil a fost susţinut de aproape toate segmentele, mai puţin produse profesionale vândute prin intermediul saloanelor de cosmetică. Acest segment însă are o pondere mică în totalul pieţei dominate clar de produsele de masă şi de vânzările directe, care au împreună 75% din totalul de 3,5 miliarde lei. În prezent, piaţa cosmeticelor din România este una dintre cel mai puţin dezvoltate din Europa şi din regiune, în contextul în care la o populaţie de 20 de milioane de oameni şi o piaţă de 780 de milioane de euro, cheltuiala medie per capita este de nici 40 de euro pe an, respectiv 3,3 euro pe lună.

    Răzvan Trapiel a luat în considerare şi ideea de a avea un punct de desfacere, dar a decis că nu ar fi oportun. Ceea ce ia însă în calcul este să dezvolte şi partea a doua a contractului cu Trueffit&Hill, mai exact partea de exclusivitate a distribuţiei în frizerii şi magazine. „Până acum nu a fost cazul, pentru că de-abia de vreo doi ani au început să apară şi frizerii dedicate exclusiv bărbaţilor. Când am început afacerea, exista o singură frizerie de acest gen, undeva prin Dorobanţi.” Astfel, antreprenorul intenţionează să deschidă şi o frizerie sub umbrela companiei până la finalul toamnei. Investiţia iniţială ar urma să fie în jur de 60.000 de euro, iar recuperarea acesteia ar lua în jur de 18 luni. „Un singur scaun de frizerie pleacă de la 3.000 de euro, dar poate ajunge şi la 7-8 mii de euro, depinde de calitate. Există pe piaţă şi scaune de 500 de euro, dar apoi încep problemele. În plus, noi avem mai multe criterii de respectat, impuse de cei de la Trueffit&Hill – de aici şi costurile ridicate. E important şi cum arată, cât spaţiu ai, unde e localizată frizeria; sunt multe lucruri pe care ei trebuie să îşi dea acceptul.” Truefitt&Hill deţine un lanţ de frizerii în Marea Britanie, Statele Unite şi Canada, iar în ultimii ani a deschis o serie de unităţi în Asia.

    Frizeria optimă pentru specificul pieţei locale ar fi cea de patru posturi, opinează antreprenorul, dar mai sunt diverse impedimente precum investiţia iniţială: „Una e să o faci de 3-4 posturi şi alta de 8-9 posturi. Un post de lucru costă foarte mult, mai ales dacă iei unul de calitate”.

    În România, principala problemă este dată de faptul că au dispărut şcolile de frizerie, explică Răzvan Trapiel. „Acum pot fi urmate nişte cursuri de profil, apoi fiecare capătă experienţă lucrând. Cea mai mare problemă în astfel de afaceri este forţa de muncă, pentru că nu există personal calificat. Cursurile de frizer sau de stilist nu sunt suficiente, ieşi de acolo doar cu diplomă şi cam atât, iar formarea se face ulterior la locul de muncă. Asta înseamnă o investiţie de timp, de resurse până se formează omul şi poate să ofere serviciul la calitatea la care o oferă şi colegii lui.”

    Cât despre planurile de extindere a afacerii, el se rezumă la a vorbi despre România. „Am avut mai multe solicitări de a deschide reprezentanţe în afara ţării, mai ales din Bulgaria şi din Republica Moldova, dar mai întâi vrem să ne aşezăm cât mai bine pe piaţa de aici.”

  • Uber, acuzată în România de evaziune fiscală de 9-10 milioane de euro pe lună. Reacţia conducerii de la Bucureşti

    „Activitatea aplicaţiei Uber este de tip ilicit pe piaţa transporturilor din Municipiul Bucureşti. Uber-ul este, la acest moment, o activitate neautorizată, nelegală şi care încalcă atât legea taximetriei, cât şi hotărârea de Consiliu General al Muncipiului Bucureşti care reglementează activitatea de taxi în Municipiul Bucureşti”, a declarat pentru MEDIAFAX viceprimarul general al Muncipiului Bucureşti, Aurelian Bădulescu.

    Reprezentantul Primăriei Municipiului Bucureşti susţine că utilizatorii aplicaţiilor de transport, precum Uber, nu sunt în siguranţă. „Atrag atenţia cetăţenilor Municipiului Bucureşti că nu se află în siguranţă atunci când călătoresc cu un astfel de serviciu”, a precizat oficialul.

    Mai mult, viceprimarul avertizează că aplicaţiile precum Uber sunt răspunzătoare de o evaziune fiscală de 9-10 milioane de euro lunar. „Aceştia (n.r. aplicaţiile de transport) produc la nivelul României o evaziune fiscală lunară de cel puţin 9-10 milioane de euro”, susţine Aurelian Bădulescu.

    Potrivit viceprimarului, Autoritatea de Ordine Publică a Municipiului Bucureşti (ATOP) se întâlneşte miercuri, la sesizarea Autorităţii Naţioanale de Ordine Publică a României, pentru a discuta problema legată de Uber.

    „Mâine (n.r. miercuri), după ce vom avea aceste discuţii, se vor stabili în interiorul ATOP recomandările pe care trebuie să le pună în aplicare Poliţia Naţională şi Poliţia Locală a Muncipiului Bucureşti împreună cu Direcţia Control din Primăria Municipiului Bucureşti”, a mai spus viceprimarul general al Municipiului Bucureşti.

    La finalul lunii noiembrie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a demarat un proces prin care va decide dacă Uber este o companie de transport sau un serviciu digital. Potrivit reprezentanţilor Uber, în perioada aprilie-mai este aşteptată o decizie a instituţiei.

    În România, transportatorii rutieri şi taximetriştii susţin că Uber este un serviciu care le face concurenţă neloială.

    În Portugalia, o asociaţie a taximetriştilor a organizat mai multe proteste în 2016. În plus, după ce o Curte de Justiţie din Portugalia a răsturnat în iunie 2016 decizia anterioară care interzicea Uber în Portugalia, premierul Antonio Costa a spus că vrea să reglementeze serviciul care se bazează pe aplicaţie, introducând un training pentru şoferi, mai scurt decât cel pentru taximetrişti şi obligându-i să plătească asigurare pentru pasageri, potrivit Reuters.

    Nicoleta Schroeder, managerul general al Uber România, susţine că Uber este un serviciu nedefinit, dar compania îşi doreşte o reglementare atractivă pentru fiecare utilizator. În schimb, viceprimarul Muncipiului Bucureşti, Aurelian Bădulescu, susţine că Uber este „nelegală şi neautorizată”.

    „Nu cred că este un secret că astăzi Uber este un serviciu nedefinit. Noi suntem primii care vrem acest lucru, vrem să fie definit, însă, în acelaşi timp, este un serviciu extrem de nou”, a spus Nicoleta Schroeder, managerul general al Uber România, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă.

    „Dacă ne uităm la ultimul an, vedem lucruri clare care s-au întâmplat pentru reglementare. În primul rând, este o discuţie la nivelul Uniunii Europene. Astăzi avem un set de recomandări clare către statele membre prin care Uniunea Europeană le spune să îşi adapteze legile, să îi contorizeze pe cei noi, precum Uber. Avem o serie de ţări care deja au început să facă asta, chiar din Europa; vorbim de Portugalia, ţările baltice, Finlanda”, a explicat managerul general al Uber în România.

    Potrivit reprezentantei Uber, ar putea dura mai mulţi ani până când legislaţia va fi actualizată.

    „Însă e normal, până la un anumit punct, ca inovaţia să preceadă legislaţia. Acest lucru s-a întâmplat peste tot. Uber este un serviciu nou. Dacă ne uităm la celelalte ţări, Statele Unite ar fi un exemplu, de obicei durează câţiva ani până când legislaţia este adusă la zi, dar pentru noi acesta este unul din obiectivele principale”, a precizat Schroeder.

    Prin legislaţie, Uber doreşte o reglementare care să le permită utilizatorilor să lucreze un număr de ore săptămânal, „o reglementare care să fie atractivă pentru fiecare om care vrea să facă asta câteva ore pe săptămână, să nu fie un job full time, să nu fie o carieră”, a completat managerul general.

    În ceea ce priveşte reglementările de transport în România, Schroeder a menţionat că Uber nu se încadrează nici în legislaţia de taximetrie, nici în legislaţia transportului public.

    „Ei (n.r. şoferii) nu au astăzi nicio licenţă de transport, tocmai pentru că, dacă ne uităm la cele două legi care reglementează transportul în România, avem, pe de-o parte taximetria, unde noi nu ne încadrăm, nu avem maşini, pe de altă transportul public, unde Uber nu se încadrează, pentru că este o aplicaţie închisă”, a precizat acesta.