BusinessMagazin

Tag: fonduri europene

  • Ce vrea să facă Guvernul ca să nu mai piardă fonduri europene

    Sumele care vor fi cheltuite ulterior vor fi solicitate din fondurile alocate de UE pentru exerciţiul bugetar 2014-2020.

    Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, Guvernul lucrează la aplicarea acestei soluţii, cuplată cu o a doua – identificarea proiectelor finanţate tot din bani publici (dar din alte surse decât fondurile UE), care au fost deja realizate sau care pot fi finalizate până la sfârşitul anului 2015, pentru a solicita decontarea acestora din fondurile UE pentru 2007-2013.

    “Cele două soluţii, aplicate concomitent, vor asigura atât utilizarea optimă a fondurilor UE alocate pentru actuala perioadă de programare, realizarea de economii la bugetul de stat, dar şi atragerea fondurilor alocate pentru perioada 2014-2020 încă din primul an al exerciţiului financiar multianual”, apreciază MEF, care precizează că ambele soluţii respectă reglementările europene.

    MEF aminteşte că rata de absorbţie curentă a fondurilor europene a crescut de la 8,53% la începutul lunii mai 2013 la aproximativ 34% în prezent. În 2013, România a încasat peste 2,88 miliarde de euro de la Comisia Europeană, comparativ cu 2,2 miliarde de euro în toţi anii din perioada 2007-2013. Au fost transmise documentele pentru decontarea a peste 3,56 miliarde de euro, faţă de 2,86 miliarde de euro în perioada 2007-2013.

    La 20 februarie, România a încasat peste 830 milioane de euro de la CE, sumă mai mare decât cea încasată în oricare dintre anii 2009, 2010 şi 2011, în condiţiile în care România nu a încasat niciun euro din fondurile alocate în anii 2007 şi 2008.

     

  • România a încasat într-o singură zi peste 830 de milioane de euro din fonduri structurale şi de coeziune

    „Încasarea sumei de peste 830 milioane de euro într-o singură zi reprezintă un record absolut în istoria atragerii fondurilor structurale şi de coeziune de către România”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

    În acest an, Comisia a rambursat ţării noastre peste 900 milioane de euro. Astfel, suma totală returnată a ajuns la aproximativ 6 miliarde de euro, iar rata rambursărilor a depăşit nivelul 31%.

    Rata de absorbţie curentă este în prezent de aproximativ 34%, valoarea totală a sumelor pe care România le-a solicitat Comisiei pentru rambursare fiind de aproape 6,5 miliarde de euro.
     

  • Am scăpat cu bine şi de 2013

    Pentru anul curent, ţinta de deficit asumată cu FMI este de 2,5% din PIB. “Ne aşteptăm ca Guvernul să evite derapaje fiscale majore în 2014 şi să menţină deficitul sub 3% din PIB, conform cu angajamentele externe”, notează analiştii Raiffeisen, adăugând că e de aşteptat ca principalul punct de interes al investitorilor să se deplaseze însă acum spre aplicarea reformelor structurale şi folosirea fondurilor europene, factori de bază în ameliorarea potenţialului de creştere a economiei şi în menţinerea sănătăţii finanţelor publice pe termen mediu şi lung.

    Analiştii Raiffeisen se aşteaptă ca exporturile, consumul privat, investiţiile private şi cele publice cu fonduri europene să fie mai mari în 2014, astfel încât creşterea economică ar urma să se situeze în jur de 2,4%.

  • Cum stăm cu absorbţia fondurilor europene şi pe ce se cheltuiesc

    Fondurile absorbite efectiv erau de peste 2,8 mld. euro în intervalul ianuarie-decembrie, de 2,5 ori mai mult decât în 2012. La aceeaşi dată erau în curs 84 de proiecte majore în valoare de 9,8 mld. euro aprobate de Comisia Europeană: 66 în domeniul protecţiei mediului, 17 în transport şi infrastructură şi unul pentru laserul de la Măgurele.

    Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat în această săptămână la Bruxelles că în 2014 România îşi propunere atragerea a 2,8 miliarde de euro din fondurile structurale.

    Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, rata de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune ajunsese la 30 decembrie la 33,47%, fiind de patru ori mai mare decât la începutul lunii mai 2012, când era de doar 8,53%, dar sub obiectivul prognozat de 50% asumat de ministrul Teodorovici. Suma solicitată Comisiei Europene pentru a fi rambursată României a ajuns la aproximativ 6,43 miliarde de euro, la data de 30 decembrie 2013. În perioada 1 ianuarie – 30 decembrie 2013 a fost solicitată Comisiei Europene rambursarea a peste 3,56 mld. euro, sumă mai mare decât cea cerută în întreaga perioadă 2007-2012.

    Tot la data de 30 decembrie, rata sumelor rambursate României de către Comisia Europeană era de 26,49%, de 3,5 ori mai mare decât cea înregistrată la începutul lunii mai 2012. România a încasat 5,09 mld. euro din fondurile structurale şi de coeziune alocate în actuala perioadă de programare. Valoarea fondurilor rambursate României în acest an depăşeşte 2,88 mld. euro, sumă mai mare decât cea încasată în toţi anii din perioada 2007-2012.

    În primele zece luni ale anului trecut, România a înregistrat cea mai mare creştere a sumelor rambursate de Comisia Europeană tuturor statelor membre: valoarea fondurilor structurale şi de coeziune încasate a fost cu 115% mai mare decât în perioada 2007-2012. La data de 30 decembrie, Comisia Europeană avea de rambursat României o sumă de peste 1,34 miliarde de euro.

  • Guvernul se va reuni în şedinţă specială pe tema Acordului de Parteneriat 2014-2020

     El a cerut miniştrilor, în şedinţa de miercuri a Cabinetului, “atenţie maximă” pe finalizarea programelor din 2007-2013 şi întocmirea Acordului de Parteneriat.

    “De altfel, săptămâna viitoare vreau, cu toţi miniştrii care aveţi atribuţii în domeniul gestionării fondurilor europene, să facem o şedinţă specială pentru 2014-2020. Domnule Teodorovici, să nu obosiţi să explicaţi chiar şi domnului Nazare că nu ne-a respins nimeni Acordul de Parteneriat, pentru simplul motiv că nu l-am trimis, cum nu l-a trimis, de fapt, nimeni din Europa. În decembrie abia au ieşit ghidurile. Deci, era greu să ne fie respins ceva ce nu am trimis, dar, atunci când îl vom trimite, trebuie să fie bun şi, pentru asta, consultare continuă şi cu ministerele de linie, şi cu partenerii europeni, Comisia Europeană, în aşa fel încât Acordul să fie foarte bun”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Udrea vrea să acceseze fonduri UE pentru a cultiva pomi fructiferi şi vrea să ia teren şi în arendă

    Udrea a arătat că a cumpărat suprafeţe mici, de câte 1-2 hectare, şi, cumulat, a ajuns la 80 de hectare, ea menţionând că a vrut să cumpere şi în zona localităţii Nana din judeţul Călăraşi, dar acolo preţurile “au sărit” de la achiziţionarea terenului de către Ioana Băsescu.

    “Sunt terenuri pe care le-am antamat pentru că proprietarii trebuie să facă actele, în Călăraşi şi Giurgiu. Sunt suprafeţe mici, de un hectare, două hectare, cumulat fac 80 de hectare. Intenţia mea este de a strânge o suprafaţă mai mare de teren, ca să fie rentabil, însemnând câteva sute de hectare. Cumpărate în suprafeţe mici, e mai ieftin, diferenţa fiind de la 1.500 de euro pe hectar la 5.000 de euro pe hectar, în funcţie de suprafaţa comasată şi de locul aflat”, a explicat Udrea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deputat PNL: 3 miliarde euro ar trebui accesate pentru păduri, s-ar crea peste 40.000 locuri de muncă

     Cozmanciuc, fost secretar de stat în Ministerul Mediului, a susţinut o declaraţie privind importanţa finanţării corespunzătoare a sectorului forestieri din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în perioada 2014 – 2020.

    Potrivit deputatului, ar fi necesară suma de trei miliarde de euro, care să fie atrasă de Ministerul Agriculturii, care accesează FEADR, în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, pentru proiectarea şi execuţia de drumuri forestiere, împăduriri, corectare torenţi, modernizare, prevenirea şi repararea daunelor cauzate pădurilor şi alte măsuri, dar şi pentru plăţi compensatorii pentru deţinătorii de păduri.

    Noile prevederi ale regulamentului de dezvoltare rurală pentru perioda de programare 2014 – 2020 oferă un cadru mai atractiv realizării proiectelor de împăduriri, arată Cozmanciuc. Astfel, în noul regulament, toate categoriile de terenuri arabile sunt eligibile pentru împădurire, nu doar cele productive, iar rata de sprijin public a crescut de la 70 la 100 la sută, oferind astfel posibilitatea accesării măsurii fără a fi necesar ca beneficiarul să contribuie financiar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Director de la APIA Satu Mare, reţinut după ce a fost prins când lua mită 3.000 de euro

     Viorel Pintea, director la APIA Satu Mare, este cercetat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Oradea pentru luare de mită în formă continuată, arată DNA luni, într-un comunicat de presă.

    Potrivit anchetatorilor, în lunile martie şi mai  2012, Viorel Pintea, în calitate de director la APIA Satu Mare, a cerut de la un fermier, denunţător în cauză, 2.500 de euro şi, respectiv, 5.000 euro, “pentru a nu dispune controale în legătură cu activităţile agricole desfăşurate de acesta, respectiv la culturile de viţă-de-vie pe care fermierul  le deţinea în judeţul Satu Mare şi pentru care a accesat fonduri europene substanţiale”.

    Din sumelor cerute, Viorel Pintea ar fi primit de la fermier 2.500 de euro şi 3.000 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI: Guvernul trebuie să ia măsuri pentru a se încadra în ţinta de deficit pentru 2014, de 2,2%

     “Ţinta de deficit va fi de 2,2% în termeni cash anul viitor, cu 0,2 puncte procentuale mai mult decât anticipasem în luna iulie. Principalul motiv pentru acest deficit uşor mai mare pentru anul viitor este angajamentul puternic de a accelera atragerea fondurilor europene, ceea ce înseamnă că trebuie să creăm mai mult spaţiu pentru cheltuielile de co-finanţare necesare şi noua ţintă de deficit acomodează acest imperativ”, a declarat marţi şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, în conferinţa de prezentare a rezultatelor vizitei în România.

    Ea a arătat că, pentru a se încadra în ţinta de deficit, Guvernul trebuie să ia măsuri în mai multe domenii, respecitv cheltuielile cu fondurile europene, dar şi alte majorări de cheltuieli, precum alinierea salariilor din sectorul public la nivelurile prevăzute în anumite hotărâri judecătoreşti, a doua parte a majorării venitului minim garantat, dar şi o creştere a pensiilor şi salariilor în 2014.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agenţia Naţională de Integritate va avea în 2014 un sistem IT care va identifica în timp real neregulile la licitaţii publice

     “Într-o primă fază, toate persoanele implicate în procesele de achiziţii publice finanţate cu fonduri europene vor fi monitorizate în timp real şi sistemul, denumit Prevent, va emite avertismente atunci când în timpul derulării procedurilor de licitaţie sunt semnalate rude de gradul I şi II care au legătură cu persoanele implicate în acest proces. Ulterior, monitorizarea se va extinde pentru toate licitaţiile publicate în SEAP”, a spus Georgescu.

    Cu o valoare estimată la 7 milioane de euro, proiectul va fi finanţat din fonduri europene, a mai spus Georgescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro